607 matches
-
29. 04, ora 19. Filarmonica „Banatul“: Recital de violoncel și pian, 26. 04, ora 19, Colegiul Național „I. Vidu“; Concertul „O lucrare pentru eternitate“ (dirijor: Aldo Sisillo, Italia), 28. 04, ora 19,30, Domul Romano-Catolic din Piața Unirii. Teatrul Național: Neguțătorul din Veneția de W. Shakespeare, regia Sabin Popescu, 23. 04, ora 19; Lisa și Clint de Rebecca Gilman, regia Claudiu Goga, 24. 04, ora 19, și 26. 04, ora 19,30. Teatrul German de Stat: Scufiță roșie, scufiță roșie! de
Agenda2005-17-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283622_a_284951]
-
Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015. Orașul meu natal Vechea așezare pe malul stâng al Dunării ce apare într-o mai veche descriere geografică cu numele de „Drinago”, Brăila este menționată în legătură cu un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, până la sfârștul războiului ruso-turc. Numele Brăilei este toponim de origine autohtonă. Factorul care a contribuit la dezvoltarea Brăilei a fost libertatea comerțului pe Dunăre și pe mare: grâne, produse animaliere și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
făcute la război și paturi. Citește mai mult Orașul meu natalVechea așezare pe malul stâng al Dunării ce apare într-o mai veche descriere geografică cu numele de „Drinago”, Brăila este menționată în legătură cu un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, până la sfârștul războiului ruso-turc. Numele Brăilei este toponim de origine autohtonă. Factorul care a contribuit la dezvoltarea Brăilei a fost libertatea comerțului pe Dunăre și pe mare: grâne, produse animaliere și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Orașul meu natal Vechea așezare pe malul stâng al Dunării ce apare într-o mai veche descriere geografică cu numele de „Drinago”, Brăila este menționată în legătură cu un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, până la sfârștul războiului ruso-turc. Numele Brăilei este toponim de origine autohton ă . Factorul care a contribuit la dezvoltarea Brăilei a fost libertatea comerțului pe Dunăre și pe mare: grâne, produse animaliere
BRĂILA, ORAŞ VECHI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384632_a_385961]
-
și iubiri se depărtează tot mai mult, până ce rămâne un fir de cenușă. Iar rezolvarea problemei și aplicarea formulei deocamdată mă eludează. Albastrul covor magic zboară exact atât de bine pe cât mă așteptam când l-am furat din pivnița acelui neguțător, merge ca uns și este foarte năzdrăvan, face când curbe și salturi spectaculoase, când opturi nebune, ca apoi să se răsucească complet de câteva ori. Mă tem însă că nu-l pot stăpâni îndeajuns de bine. Acum zburăm cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pentru perioada secolului al XVII-lea, o particularitate a dreptului cutumiar românesc din Moldova, trecut apoi și în dreptul scris. Potrivit unui zapis de danie, încheiat la Focșani, la 20 aprilie 1692, prin care Anghelușa, fiica vameșului Dumitru, soția lui Simion neguțătorul, dăruiește lui Manolache Ruset satul Filipeni, cu siliștea, moara, heleșteul, viile, țarina, partea de pădure și cu tot venitul, lasă să se înțeleagă că noul proprietar este singur stăpân, deși nu știm cum a ajuns Anghelușa stăpâna satului Filipeni, deoarece
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692], un zapis de la Anghelușea, fata lui Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu siliște și cu heleșteie și cu vii care ești iscălit și răp[ă]osat[ul] Teodosie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv vel sluger, satul Hilipeni, cu siliște, moara, heleșteul, viile, arina, partea de pădure și cu tot venitul. Așa cum se întâmpla atunci, ca și acum, se uza de influență și protecție și nu este exclus ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu, Anghelușa și apoi de Manolache Ruset (1692), moara și toate celelalte instalații tehnice au fost folosite de proprietar, dar purtate de oamenii așezați pe moșie, alții decât cei care vor forma satul Slobozia. Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția neguțătorului Simion, dăruiește lui Manolache Ruset, printr-un act de danie făcut la Focșani în 20 aprilie 1692, după cum mărturisește: „a dat de bunăvoie danie satul Filipeni cu tot locul, cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu și cu viile și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care le vom face pe baza unor date precise și știri din epocă vin să confirme acest lucru. În unele documente voievozii țării se adresau direct slujitorilor vămii de la Rucăr, poruncindu-le să respecte întocmai cele scrise în priviligeiile acordate neguțătorilor brașoveni. Astfel, fiul Mihail voievod și asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, scria: ... Iar voi, vameșilor de la Rucăr, asa vă poruncește domnia mea ca să feriți de acești brașoveni, să nu-i prădați, ci să le luați vamă dreaptă
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
ori la miazănoapte a Mării Mediterane - unde s-a zămislit creștinismul ca religie a lumii, cămile, măgari, cai, confecționau costume militare de epocă, scuturi, sulițe, aduceau legume și fructe, sare, piper, curmale, ghimbir și scorțișoară și alte mirodenii pentru tarabele neguțătorilor, locuri de împrumut și schimb pentru zaiafeți, sau de reculgere pentru sufletele morților lor ori de preaslăvire pentru Dumnezeul tuturora care se va naște în această mărită și mirifică noapte orientală ... Familii întregi se puneau la dispoziția acestei restituiri de
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
la plecare Esculap, „să faci zilnic prelungă plimbare, Prin cartierul meu și chiar prin tot satul; Închipuiește-ți că pornești cu colindatul”. Pretutindeni mă poartă gândul și dorul, Deși nu sunt vestitul Iscoditorul. Descoperitorului de Indii - multe urări: Mircea Eliade și neguțători peste mări. Canada nu mi se pare chiar departe, Dar mă sperie oceanul care ne desparte. Am aflat legenda cu Erik cel Roșu, Dar a trimis solii însuși Păroși-ul: Trimit „peste gard” armonii de viori, Visătoare seara, vesele în
PREUMBLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361811_a_363140]
-
acum este rezident în Gibraltar. Prin anii 1985-86 a publicat câteva poezii în ziarul lui Virgil Ierunca, „Limite”, la Paris, iar din anul 2000 a publicat cărțile: „Făptura cuvântului”, „Vânătoarea de umbre”, „Elegiile depărtării”, „Suflete atârnate de catarge”, „Pasărea melancoliei”, „Neguțătorul de imagini”, „Voi lua cu mine noaptea”, „Dă-mi mâna ta, străine”, „Bastian și alte confidențe”, poetul creând o poezie singulară, de o factură inedită, încadrată cel mai adesea „cotidianului mistic”. Îndrăznesc să-i pun și eu câteva întrebări, poate
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
nopți! - discurile întregi ale unor Vangelis, Jean Michel Jarre, Kraft Werk, Klaus Schulze, Tangerine Dream, Isao Tomita, Kitaro, Gábor Presser și alții. „Muzica spațială“ adică, ce va inunda tarabele Bucureștiului de după '89. Din 1990 a venit peste noi domnia „marilor neguțători“, anunțată de Asimov, în „Fundația”, ca o perioadă intermediară, de refacere a Imperiului Galactic, însă în România ea având un impact negativ asupra consumului centralizat de SF de până atunci. Libertatea de imaginație SF era acum cenzurată nu de ideologi
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
impuneau cu necesitate, organizarea științei de carte în structuri coerente, corespunzătoare nevoilor locale. În această perioadă a fost nevoie de un mai mare număr de slujitori ai vămii. Apoi, din sânul populației rucărene se ridicaseră un număr mai mare de neguțători, iar numărul tranzacțiilor de tot felul încep să crească. Se fac tot mai multe înstrăinări de drepturi, vânzări de delnițe, se întocmesc tot mai multe acte de zălogire, zapise de vânzare, adiate, hotărnicii, noi catagrafii. Toate acestea au cerut un
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
în părțile noastre, ale Muscelului, unii spun că din Albania, alții din Macedonia. În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menționează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în Gheorghe Rucăreanu, începând să cumpere diferite delnițe, apoi și moșii întregi, chiar munți din proprietatea devălmașe a satului. Stăpânit de gânduri frumoase pentru satul al cărui
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
de pică... Aceeași perorație azvârlită-n pustiu, nimeni nu are timp pentru nimeni, nici măcar pentru sine. Timpul - cel mai scump capital, cel care nicicând nu se cumpără, nu se vinde, s-a isprăvit s-a isprăvit tarabele sunt puștii acum neguțătorii au plecat cu saricile goale în alte târguri, departe, sperând un câștig nesperat, cine să le mai cumpere Timpul? Marfă inaccesibila... Stai la cozi nesfîrșite și nici nu apuci măcar o ciozvârta, o cirta de timp, o idee de timp
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și școală, pe la 1780, și-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moșneni
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
reprezentative din Ardeal, cuptorul de topit sticlă cu două țevi încrucișate, de fasonare a sticlei, mâna care controlează focul, soarele ce simbolizează lumina care este deasupra tuturor și călăuzește sticlarii, lupul, simbolul Ordinului cavaleresc care avea grijă de convoaiele de neguțători. Domnul Rotar Alexandru posedă foarte multe secrete de obținere a sticlei și dorința dumnealui este de a le face cunoscute, mai ales, tinerilor pentru a transmite mai departe meșteșugul care, în era materialului plastic, a început să își piardă din
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
rană. Oare se rănise, fără să-și dea seama când se străduise să deschidă ușa casei sau într-adevăr se întorsese în copilărie?”. Fără să fim conștienți de acest lucru, autorul ne sugerează faptul că experimentăm prin intermediul viselor, ca în ”Neguțătorul de vise”, aducând cu ajutorul unui aparat scene din subconștient: ”După ce a închis ochii, o muzică suavă începe să se audă undeva.. Dintr-o dată se pomenește într-un parc superb.... La un moment dat, pe lângă el trece o tânără, care îl
ELISABETA IOSIF ÎNTRE VIS, ÎNGERI ȘI CONECTAREA LA DIMENSIUNI SUPERIOARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370656_a_371985]
-
drumul. Îndrăzneț. Cuvintele „stimate domn” au sunat ca un clopoțel de argint. L-am anunțat pe portar că aveam o vizită și mi-am așteptat oaspetele neconvențional la intrarea oficială în clădirea ambasadei, fosta vila până în anul 1949 a unui neguțător olandez, până când armatele lui Mao au transformat orașul din Beiping, Tihna Nordului, în Beijing, Capitală de Nord, alternativă la Nanjing, Capitală de Sud a lui Jiang Jieshi. Corneliu Leu a venit acoperit aproape în întregime de o umbrelă gri ca
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
invizibili) în casele suferinzilor care, la simpla atingere a cornului magic, se însănătoșeau instantaneu. A doua zi povesteau celor din jur cum că au visat pe cineva care le-a luat durerea în timp ce le șoptea:” Schimbă-te, fii mai bun!” Neguțătorii din vechime, care cutreierau lumea în lung și lat, povesteau la popasurile pe care le făceau, despre Inorogii mărilor și cei ai deșerturilor, dar și de puterea magică a cornului de a anihila orice otravă. Așa au trecut anii, mulți
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
plecare Esculap, „să faci zilnic prelungă plimbare, Prin cartierul tău și chiar prin tot satul; Închipuie-ți că pornești cu colindatul”. Prezutindeni mă poartă gândul și dorul, Deși nu sunt vestitul Iscoditorul. Descoperitorului de Indii - multe urări: Mircea Eliade și neguțători peste mări. Canada nui mi se pare chiar departe, Dar mă sperie oceanul care ne desparte. Am aflsat legenda cu Erik cel Roșu, Dar a trimis solii însuși Păroși-ul: Trimit „peste gard” armonii de viori, Visătoare seara, vesele în
PREUMBLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357971_a_359300]