7,198 matches
-
ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele sunt niște micromituri. Zdoncan când era mic zdroncănea blănile patului, Ouăbei, fost negustor de ouă, striga : ouă bei (bă), Besensac are o istorie și mai ciudată. L-a adus boieroaica în sac, fiind prins la furat și de frică, săracul, trăgea câte una... Cârcâdaț este numele unui joc, de-a pitita. De fapt
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
doua conflagrație mondială e pe cale să înceapă și circulau diverse zvonuri că Polonia va fi grav afectată. Hitler profera amenințări și dăduse ordin să se construiască primele lagăre de exterminare dar nu se știa încă, pentru cine erau pregătite. Gavriel, negustor evreu, cu o băcănie micuță, își întreține cu greu familia din câștigurile comerțului său modest, aflat în pragul falimentului. Este și începutul prigoanei împotriva evreilor. Cunoașterea de către autoare a unor tradiții evreiești precum și a multor expresii în ebraică și în
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
deși ea este evreică, iar el polonez. O asemenea uniune matrimonială este de neconceput pentru familia fetei, care, dacă ar fi știut, și-ar fi repudiat fiica. De unde însă, se aprinde brusc, scânteia mâniei, față de evreii pașnici, mici comercianți și negustori cu băcănii care-i serveau de ani de zile? Ori împotriva copiiilor acestora, „fii de jidani împuțiți?” De unde dorința de a-i chinui, de a-i distruge și a-i umili, distrugându-i sufletește și chiar de a-i ucide
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
Alexandru ... Încercam să-l privesc în față pe Gib, dar nu reușeam.Privirea lui aluneca pe lângă mine precum apa pe penele gâștelor.La mesele vecine am recunoscut pe mai toți intelectualii urbei.Majoritatea avocați și funcționari de bancă, dar și negustori de vinuri și cereale.L-am salutat pe Niculescu, Manaru, Plopeanu, Tache, ce-i sorbeau vinul din căni de lut, discutând afaceri. -V-am adus vin de buturugă din via farmacisului Stoian. Și Ștefănescu ne puse în față două stacane de
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_intamplatoare_cu_gib.html [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
abatorul de zi cu zi, unde îmi măcelaream de obicei membrele, când m-am întâlnit pe drum cu Dumnezeu. Așa, netam-nesam, plonc și El, pe troturar. Mergea probabil la piață să cumpere un poem de aur, smirnă și tămâie. Era negustor bine... versat... ...dacă pot spune asta fără hulă. S-a oferit să-mi vândă niște rime De aur curățit prin foc ca să mă înbogățesc peste noapte, o prozodie de haine albe ca să mă îmbrac - umblam nud, se pare, recitând versuri-
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
dar se plătea curajul îndată am inventat o insulă plutitoare cu ieșire spre cer nici eu nici tu nu eram acasă știam câte ceva despre șlefuirea dragostei dar te lăsam să crezi că misterul tău e lutul pașilor mei au venit negustorii să ne cumpere drumul vedeți-vă de întunericul vostru le-ai zis n-auziți cum împrăștie argintul pe nimica toată sunt temnicerul anei mele i-am lăsat o poartă spre necunoscut cu lacăte fără efect hei n-ai spus că
TESTE DE REZISTENŢĂ LA DOR de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Teste_de_rezistenta_la_dor_gina_zaharia_1368856338.html [Corola-blog/BlogPost/354882_a_356211]
-
răbda pamântul! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, istoria și trecutul Trădătorilor de țară, ne-ați înstrăinat avutul. Nu ne vindeți, nu ne vindeți, senatori, la venetici Din apărători de țară ne-ați devenit inamici. Nu vindeți aurul țării la negustori și zevzeci, Nu ne vindeți, nu ne vindeți, eu v-am condamnat pe veci! Nu ne vinde, nu ne vinde, parlamentar impostor Ai trădat o națiune și-ți bați joc de un popor Ne-ai vândut averea țării clanurilor din
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
un final ajunse la cabană și văzu că ușa era încuiata cu un lacăt.Era a doua oară când nu îl găsea acasă.Karon se întreba oare unde plecase.Știa din ceea ce ii spusese Will că lucra ocazional pentru un negustor de piei de animale,care îl îngrijise de mic.Poate că se află acolo.Oricum,s-ar fi simțit rușinata dacă l-ar fi găsit acasa.Trebuia să inventeze o scuză mai bună pentru vizita.Chiar nu era în regulă
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
mal din dreapta, pe partea Graslei, era Hala mare a măcelarilor sau Vleeshuis, care datează din secolul al XVlea. Ea funcționează acum ca un centru pentru promovarea produselor locale. De ambele părți ale cheiurilor sunt clădiri vechi cu frontoane ale breslei negustorilor și comercianților, ce datează din secolul al XIIlea. Dacă ești romantic, trebuie să te plimbi cu barca, pe canale sau mai bine să lenevești pe cheu, de exemplu pe lângă podul Sait Michel unde se adună cei mai mulți turiști care vizitează orașul
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
stabilit, de a deschide un front de luptă în Crimeea, se deplasează spre porturile de acolo, Sevastopolul fiind mai cu seamă vizat...”[2] Un vis urât, un coșmar... A fost contemporan cu toate acestea, copil fiind, stră-străbunicul meu, Ioan Băjescu, negustor de binale în Bucuresci, pe strada Toamnei, din vecinătatea Târgului Moșilor, actuala Calea Moșilor, care s-a născut în anii premergători Războiului Crimeii (1853-1856). Nu sunt fapte din viitor, ci fapte din trecut... dar ar putea fi. Evenimentul major de
Da, România e obligată să investească urgent în propria securitate. Războiul Crimeii by https://republica.ro/da-romania-e-obligata-sa-investeasca-urgent-in-propria-securitate-razboiul-crimeii-amintiri-din-viitor [Corola-blog/BlogPost/338524_a_339853]
-
Rămăsesem dator cu o poveste din lumea negustorilor de carne. De câteva luni bune, doamna mea a descoperit, din postura de chef amator, bucătăria indiană. Care fie vorba între noi, dacă nu scapi prea multă „iuțeală”, este extrem de savuroasă. Condimente să ai. Una dintre mâncărurile indiene de lins
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan by https://republica.ro/zpulpa-de-miel-aveti-vreau-un-kilogram-cubulete-ce-am-patit-cu-un-un-macelar-roman-din-obor-si-cu-unul [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]
-
post anterior pe aceeași temă - experiența clientului - un cititor comentator îmi spunea că nu e corect să compar cultura comercială românească cu cea arabă, având în vedere experiență de secole a arabilor. Și cam cât ar mai trebui să tolerăm negustorilor români să iasă din deriva asta autoimpusă?! Să ne uităm puțin la experiența „ca la carte” oferită de negustorul de la magazinul turcesc. Să vedem ce algoritmi sofisticați a aplicat. Și o să mă opresc la două lucruri care lipsesc des atât
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan by https://republica.ro/zpulpa-de-miel-aveti-vreau-un-kilogram-cubulete-ce-am-patit-cu-un-un-macelar-roman-din-obor-si-cu-unul [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]
-
comercială românească cu cea arabă, având în vedere experiență de secole a arabilor. Și cam cât ar mai trebui să tolerăm negustorilor români să iasă din deriva asta autoimpusă?! Să ne uităm puțin la experiența „ca la carte” oferită de negustorul de la magazinul turcesc. Să vedem ce algoritmi sofisticați a aplicat. Și o să mă opresc la două lucruri care lipsesc des atât la micii comercianți, cât și la marii furnizori: empatia și execuția. Îți recomandăm „Customer experience” în România: Am cerut
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan by https://republica.ro/zpulpa-de-miel-aveti-vreau-un-kilogram-cubulete-ce-am-patit-cu-un-un-macelar-roman-din-obor-si-cu-unul [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]
-
Intrigant este că în piața asta clientul este neinstruit, lipsit de chezășie și auto-captiv. Paradoxul sau necazul din spatele acestei stări de fapt vine din lipsa de încredere generalizată: clientul nu ia atitudine, nici la fața locului și nici nu sancționează negustorul ulterior, convins fiind că și la taraba de lângă persistă același comportament anormal. Și atunci de ce să schimbe? E o opțiune pe care, din păcate, o adoptăm și în alt fel de alegeri. O vedem la fiecare patru ani. Nimic însă
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan by https://republica.ro/zpulpa-de-miel-aveti-vreau-un-kilogram-cubulete-ce-am-patit-cu-un-un-macelar-roman-din-obor-si-cu-unul [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]
-
din Sala de Spectacole - Călători pe Banchetele Înghesuite ale Lumii - Melodia Autorului Anonim pentru Solistul fără Nume - Mesajele Engimatice de la Malul Mării - Străinul Ascuns în Adâncul Sufletului REALITATE ȘI ILUZIE - Călătorie prin Cronotopul Misterios al Lumii - Din Nou în Prăvălia Negustorului de Iluzii - Fragmente de Viață în Deșertul Citadin - Mesagerii Naturii pe Tărâmul Iluziei - Parcul Înverzit din Mijlocul Cenușiu al Orașului SEMNE SĂPATE ÎN TIMP - Autostrada Viselor Uitate la Cumpăna dintre Ani - Comemorarea Învierii lui Iisus Hristos - Cunoașterea Nesfârșită a Divinului
CUPRINSUL VOLUMULUI „ÎNTÂMPLĂRI PE TĂRÂMUL ILUZIEI” de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/octavian_lupu_1494313846.html [Corola-blog/BlogPost/340060_a_341389]
-
și Compasiunea - Clipe de Fericire Astrală - Creație Fără Limite - Dansul Artistic al Cuvântului - Drumul Către Succes - Inteligență și Înțelepciune - Pasiunea și Tumultul Iubirii - Relații dintre Ființe și Oameni - Singur în fața Universului - Universul Lecturii și Imaginației UNIVERS CONTEMPORAN În Vizită la Negustorul de Iluzii - Vindecare Prin Cuvânt - Trepte pe Calea Credinței Întâmplări pe Tărâmul Iluziei - Epistole Pentru Eternitate amazon.com /author /octavian.lupu
CUPRINSUL VOLUMULUI „ÎNTÂMPLĂRI PE TĂRÂMUL ILUZIEI” de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/octavian_lupu_1494313846.html [Corola-blog/BlogPost/340060_a_341389]
-
stâng al Dunării, în orașul lui Panait Istrati , în care puteai să te identifici cu Nerantule și Chire Chiraline, cu oameni, de altfel, frumoși și primitori, pe o stradă unde se vindea braga și nuga, în acel loc “cumplit de negustori” cum spunea Fanus Neagu, în orașul BRĂILA în ziua de 14 martie 1970. Cunoscut sub numele de IBRAIL- de pe vremea când era raia otomană, spațiu cosmopolit unde tinerii marinari străini acostau în portul vechi, un amestec de Orient și Occident
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/M_am_nascut_intr_un_oras_cosmopolit_interviu_cu_poeta_si_publicista_angela_baciu.html [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
Invitați: Mihai Antonescu, Gabriela Banu, Aureliu Goci, Emil Lungeanu, Victoria Milescu, Florentin Popescu, Iuliana Paloda-Popescu SÂMBĂTĂ, 21 nov. 2015, între orele 15.30 - 16.50 1. Radu Alexandrescu: LA MACHU PICCHU, PE TREPTELE ZEILOR - Cartea de călătorie 2. Constantin Argeșanu: NEGUSTORUL, vol. I și II - roman Invitați: Emil Lungeanu, Florentin Popescu, Aureliu Goci, Marian Nencescu Se organizează lansări de carte și la stand, cu programări de pe o zi pe alta. Ioan BARBU Director Editura Antim Ivireanul Referință Bibliografică: Ioan BARBU - POETA
POETA EMILIA DĂNESCU PREZENTĂ LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS 2015 de IOAN BARBU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_barbu_1447836026.html [Corola-blog/BlogPost/373760_a_375089]
-
nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului În zadar orice demers: Firea noastră de beteagă Nu mai poate să-nțeleagă Ornicul din univers Cad semințele din lan Și le duce vântul hăt Pe o mare de omăt Unui negustor viclean Merge vara fără alibiu Cu trăsura după iarnă Pe când curge la povarnă, O șuviță de rachiu N-am să mai revin succint Peste câte sunt priveliști Și lăsate de izbeliști Într-un singur labirint De aceea mă întorc Și-
ZIUA NEAGRĂ, LA NEW YORK de ION UNTARU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_neagra_la_new_york.html [Corola-blog/BlogPost/356781_a_358110]
-
inimă se teme. Ascund în palme flori de liliac, Iar ploilor le dau oceane-ntinse, La umbră cresc doar firele de mac Ce dănțuie-n amurg, de vânt atinse. Îmi las obrazul nins între petale Și-mi caut viața ca un negustor Prin două emisfere boreale, Vândute la tarabă de-al meu dor. Mă-ntreb spre care orizont s-apuc, Când aripile mele sunt distruse, Iar ploile ascund prin flori de nuc Speranța unor vieți de mult apuse. Nu mă trezesc în
DOUA VISE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1464334065.html [Corola-blog/BlogPost/375233_a_376562]
-
înfăptuirea României Mari se poate spune cu drept cuvânt: mare a fost partea sa de contribuție! S-a născut ca al doilea fiu, din patru, cu numele Dimitrie G. Ioan, la 13/25 octombrie 1858 la Ploiești. Tatăl, Ghiță, era negustor activ dar care a cunoscut falimentul în urma recesiunii de după o epidemie de holeră ce a sărăcit orașul. A mers mai departe și s-a stabilit în București cu gând să ia cu contract de la primăria orașului Giurgiu dreptul de a
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
Întâlnind-o altundeva pe Floarea Calotă, decât pe scenaă, prima reacție a judecății este o întrebare: de ce e revăzută azi mai rar în spectacole, de ce cântecele sale noi și înnoitoare chiar și peste veacuri, sunt retrase în vechea meteahnă a negustorilor preocupați de comerțul chiar și cu suflete? Cum de se poate ca managementul galopant și forțat al societății românești să pună în magazie tezaure și să așeze în vitrine acareturi muzicale, spoite într-o nuanță tehnică vulgară și aculturală, pe când
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
la poalele Munților Căpățânii, pe malul stâng al pârâului Cheia. S-a născut, consideră o parte a istoricilor, în deceniul al treilea al secolului al XVII-lea, într-unul din satele vâlcene de la poalele munților Carpați, într-o familie de negustori aromâni, originari din nordul Greciei, din Ianina, stabiliți în Țara Românească la Râmnicu Vâlcea. În „Istoricul Eparhiei Râmnicului Noul Severin“, scris de Episcopul Athanasie Mironescu în anul 1906, este prezentată și viața Sfântului Antonie așa cum s-a păstrat din timpul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
să ridice lăcașul de cult din starea jalnică în care se afla. La cererea Episcopului Ilarion, Sfântul Antonie a refăcut biserica și chiliile schitului Iezer prin anii 1700 - 1705, folosind toți banii pe care îi câștigase din timpul când fusese negustor. Truda Sfântului Antonie este consemnată de pisania de pe peretele bisericii în care se arată: „Această Sfântă Biserică unde se prăznuiește Vovidenia făcutu-o dintru întâiu răposatul Mircea Voievod cu Doamna Chiajna la anul 1553 și prin trecerea vremurilor din necăutare
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
acum înainte nu-l va putea lovi nimeni. Cel care făcea tărăboiul (noi știam) era câte unul care, cu câteva ceasuri înainte, găsise vreun chilipir pentru câteva sute de chirpici și cărămizi. După ce lau onorariu (le plăcea să se creadă negustori) treceau pe la cârciuma ”La șase craci”, pe lângă pod și după primul șnaps, erau gata. Venea împleticindu-se până-n țigănie, așa, să creadă lumea că el a vândut cărămidă de-a avut bani să bea până n-a mai putut sta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/caramidarii/ [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]