226 matches
-
de difuzare a cărții tipărite au fost mai întîi marile piețe comerciale: Strasbourg, Veneția, Florența, Lyon, Anvers, Rouen, Frankfurt, iar în aceeași calitate trebuie să li se alăture Paris, Köln, Basel și Leipzig, și nu din cauza universităților. Aceste mari orașe negustorești ofereau tipografiei trei condiții favorabile. Mai întîi debușee mai largi, deoarece aveau o populație relativ ridicată, în care cartea putea fi cerută de multe persoane. Lumea universităților și a colegiilor cerea texte clasice, lucrări gramaticale, tratate filozofice și teologice; bisericile
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
citească sau care aveau nevoie de carte. Tipografia le-a permis totuși să aibă cărți mai numeroase, iar bibliotecile au devenit mai ample și mai variate. Dar popularizarea cărții antrenează o lărgire a publicului său. Cartea pătrunde în rîndurile burgheziei negustorești, la care se găsesc opuscule de pietate, romane cavalerești, cronici, texte de medicină populară. Chiar și artizanii acced la carte, din motive practice; bijutierii, sticlarii, ilustratorii, pictorii, vînzătorii ambulanți, tîmplarii, zidarii, armurierii aveau lucrări de pourtraicture culegeri de modele, dar
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
aceeași perioadă au început să se răspândească școlile populare, în care tinerii erau instruiți în citire, scriere și matematica comercială în limba maternă. Aceste școli s-au dezvoltat mai ales din experiența de zi cu zi și din necesitățile comunităților negustorești. Autoritățile politice și cele ecleziastice nu încercau să le controleze, astfel încât profesorii de aici, care erau de obicei dascăli independenți, predau ce doreau. Nici textele folosite la clasă nu erau, adeseori, controlate și de multe ori copiii învățau citirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
avea relații strânse la Muntele Athos. Îi erau familiare realitățile din Transilvania, provincie unde avea câteva posesiuni pe care le vizitase în mai multe rânduri. Legăturile cu vestul Europei sunt constante, iar trimișii lui ajung de câteva ori, cu treburi negustorești și diplomatice, în Republica dogilor. Se vor duce la Veneția Hieronim Matievici din Raguza, medic la Curte și diplomat al voievodului, ori vistiernicul Oprea. Căutau probabil obiecte de preț pentru domnul lor, care, iubitor de fast și făcând figură de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
din Liban a devenit un port specializat în exportul lemnului de cedru către Egipt, apoi către orașele grecești și Roma. Palmyra a devenit o placă turnantă a caravanelor comerciale dinspre Asia Centrală și peninsula arabă. Romanii au înființat orașe specializate: orașe negustorești (cannabae), orașe meșteșugărești, orașe-castre militare (pe limesurile exterioare imperiului). În perioada medievală, civilizația arabă, deși s-a extins pe mari spații teritoriale, doar a preluat și continuat tradițiile urbane ale antichității mediteraneene, însă a construit puține orașe noi, între care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ce-am văzut în gura lui" al Cărții a doua, repede trecut și el la "întâmplări întru totul adevărate". Molima care-i ajunge pe curioși "în Laringia și Faringia, două orașe mari cum ar fi Rouen și Nantes, târguri înfloritoare, negustorești", jefuirea naratorului în "valea măselelor", unde acesta trăise, mulțumită proviziilor, și cel mai bine, întregul microcosmos împărțit în "ținuturile de dincoace și de dincolo de măsele (...), de partea cealaltă a dinților", unde "aerul era mai curat și viața mai plăcută"273
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și empatia. Voluntarul se vrea a fi un cetățean responsabil, un model de umanism, un inamic al mercantilismului, dovedind altruism și dedicânduse unei cauze în care crede fără a aștepta nimic în schimb. Iată de ce, întro societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul pare a aduce un nou suflu. Deși puterea unui singur individ este limitată, apartenența la o grupare hotărâtă să schimbe lucrurile în bine - fie că este vorba despre inițiative din sfera întrajutorării sociale, a ecologiei ori a educației - poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că acest proces de diseminare s-ar fi răspândit din aproape în aproape în societate, evocând chiar un sistem „semi-competitiv”. O a treia interpretare, referitoare în special la Ungaria anilor 1960 și la evoluția Chinei, distinge în răspândirea unei societăți negustorești, ba chiar a unei economii domestice, indiciul unei renașteri a societății civile. Cu toate că inspirate de problematici diferite, primele două abordări pornesc de la o dublă necunoaștere. Ele ignoră faptul că o societate civilă presupune activitatea unor grupuri care dispun de o
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Înseamnă o resursă inepuizabilă de dezvoltare numai dacă o vom transforma dintr-un avantaj simbolic Într-unul economic și de influență. O viziune pragmatică a avut Alexandru cel Bun atunci când a pus temeliile curții domnești. Iașiul era deja un centru negustoresc important situat la intersecția unor mari drumuri comerciale europene. Dezvoltarea orașului a fost determinată de existența acestor adevărate culoare medievale de transport. Cursul istoriei a făcut ca peste timp drumul Prutului să fie Înlocuit de drumul Siretului, În timp ce drumul ce
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din casă întârziau să-i primească și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și Kir Ianulea, nu poate scăpa atenției nimănui. Dându-i o asemenea interpretare, se poate spune că fenomenul de autohtonizare a șeicului în Kir Ianulea atinge în aceasta gradul maxim. Ideea de a transporta pe Belfegor în București în mediul negustoresc cam în epoca lui Mavrogheni, remarcă G.Călinescu, constituie toată neașteptata creație a nuvelei’’. Procedând în acest mod scriitorul conferă materiei originare o substanță social-istorică și temperamental psihologică atât de profund îndatorată condițiilor de loc și timp încât ,,basmul’’ cedează
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nota 5. 14 Termenul "arte" desemnează artizanatul specializat, care este favorizat de dezvoltarea urbană. Începînd cu secolul al XII-lea, în Europa Occidentală, polii dezvoltării se mută în orașe. Acest fapt a susținut ascensiunea a două grupuri sociale, elita burgheziei negustorești și corpul servitorilor marilor seniori (Georges Duby, "Evul Mediu masculin", Ed. Meridiane, București, 1992, p. 194). 15 "Confreriile" (pref. "con" și "frere" = frate) sînt asociații de persoane în scopul unor lucrări pioase și caritabile. 16 Vezi nota 6. 17 Tema
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
contribuit la scurtarea termenului de execuție a Canalului Suez. Debutul fazei superioare de stabilire a relațiilor diplomatice între România și statele arabe s-a produs în ordine cronologică, după cum urmează: 1. REPUBLICA ARABĂ EGIPT, în aprilie 1906 Contactele confesionale și negustorești dintre cele două populații, română și egipteană, au rădăcini adânci în istorie, când făceau parte din același segment al civilizației sub influența romano-bizantină și apoi otomană. Între teritoriile Daciei și Egiptului se realizau schimburi de produse lemnoase și sare din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
recunoscute meritele și curajul, intrând În galeria celor distinși cu titlul „Drepți Între popoare” <endnote id=" (554, pp. 197-199 ; 693, II, pp. 256-265)"/>. Raționalism și capitalism În 1929, Mihai Ralea Încerca să explice prin „determinism social” apetența evreului pentru activitățile negustorești. El făcea apel la un set de argumente consecutive din sfera „psihologiei colective” : „Lipsit de instincte și obiceiuri Înrădăcinate care constituie datinile - scrie Ralea În articolul «Israel În România» -, evreul e mai ales raționalist. Și raționalist În sensul strict și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
denaturând caracterul ei” <endnote id="(611, p. 162)"/>. Despre evrei, care ar fi lipsiți de talent la scris („Ei nu au putut să se familiarizeze cu gândul românesc, deci nu au dreptul să-l exprime”), dar ar avea mult talent negustoresc, vorbea În 1935, În Parlamentul României, și poetul naționalist Octavian Goga, viitor prim-ministru (1937-1938) <endnote id="(494)"/>. Tot În anii ’30, filozoful de dreapta Nae Ionescu stabilea „identitatea dintre talmudism și zărăfie” <endnote id="(219, p. 292)"/>. Nichifor Crainic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simbolic (de valoare semantică) ori material (de natură mercantilă), care guvernează societatea contemporană, teoreticianul francez afirmă că lucrarea artistică ar reprezenta un interstițiu social, preluând conceptul de interstițiu din scrierile lui Marx unde acesta avea funcția de a descrie comunitățile negustorești care eludau utilizarea mecanismelor de exercitare a economiei capitaliste, în particular a legii profitului, prin troc ori aplicarea unor tipuri autarhice de producție. După acest model, oamenii care s-ar întâlni în interstițiul unei expoziții de artă ar putea să
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în vol. Istoria medicinii. Studii și cercetări, Ed. Medicală, București, 1957, pp. 369-377). Relatarea altor vindecări miraculoase ale doctorului Alois Drasch, care se deplasa călare prin București, avea „o statură de Hercul și niște picioare enorme“, în: Amintiri din trecutul negustoresc, industrial, al profesiunilor libere și meseriilor din România de dincoace de Milcov de Dimitrie Hagi Theodoraky, București, [1927], pp. 128-130, precum și în București și bucureșteni de ieri și de azi de Victor Bilciurescu, București, 1945, pp. 35-37 (în care se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trebuie trup de fecioară ca să se încălzească, oștile turcești pătrund în codrii Moldovei ca o uriașă reptilă, mlădiindu-și corpul și solzii sclipitori, prapurii lui Ștefan poartă chipul Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. Trilogia prinde în pânza ei epică viața sătească, negustorească, meșteșugărească și de curte din Moldova mijlocului de secol al XV-lea. E o lume pictată cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii domnești e oastea de țară, mai cu seamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
raport istoric și de prețul pe care-l va plăti pentru o supraviețuire convențională, dar sigură, temeliile sale tradiționale continuă să provoace stupoare. Pentru ochiul profan, ne spune arhimandritul Emilianos, „temeliile nu se văd niciodată”. Se întâmplă ca, în cinismul negustoresc al conștiinței noastre diurne, dominată de un prost activism, ideea de monahism să ne apară ca o iresponsabilă sustragere de la obligațiile sociale ale fiecărui om față de semenii săi. Nu mai puțin frecventă e abordarea romantică a conștiinței nocturne care înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o fîșie de pămînturi necultivate și de păduri, în care se merge la cules, vînătoare sau tăiat de lemne: saltus. Pe lîngă aceste mari domenii, erau păstrate mici exploatări cultivate de țărani liberi: mansele 15. Insecuritatea permanentă și declinul activităților negustorești au determinat declinul orașelor, foare inegal, după regiuni, în Marea Britanie, odată cu cucerirea ango-saxonă și cu germanizarea puternică a țării, acestea dispar complet, încetul cu încetul. În Galia, majoritatea aglomerațiilor urbane subzistă, dar sub o formă extrem de redusă, locuitorii părăsind cea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
prețul unor concesii grave. În momentul plecării sale în cea de-a treia cruciadă, autoritatea sa pare amenințată, atît în Germania, unde puterea prinților nu încetează să se consolideze, cît și în Italia (ca și în Germania), unde autonomia orașelor negustorești se afirmă din ce în ce mai mult. Frederic Barbarossa nu va avea timp să afle dacă imensul prestigiu pe care înțelege să-1 dobîndească în urma expediției în Pămîntul Sfînt îi va permite să anihileze toate aceste forțe centrifuge. Conducînd armata cruciaților, el își află
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
francmasonice, precum SUA, s-a valorificat și etica protestantă a muncii. S-a produs o „trifurcație” curriculară. Pe lângă școlile secundare de „arte” și „științe”, au apărut „școlile vocaționale”: Arbeitschule („Școala muncii”), școli de arte și meserii, școli profesionale, ale ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
colaborare la "Supliment...", inclusiv cu o tabletă despre împărat, spunîndu-mi la ureche, vezi bine, că acum cu avansarea "fiului risipitor" se vor înălța noi catedrale și "școli de literatură" (chiar așa s-au exprimat) etc. Am refuzat, desigur, modul lor negustoresc de a mă aborda. Motiv pentru care și George mi s-a părut dizgrațios ("Băi, știu că ieșenii te vor înjura, dar..."). Dar ce? Voi răspunde la ancheta aceea cu "scriitori din țară" (Cristoiu mă mai solicitase cîndva în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fuseserăm lăsați În voia inspirației să inventăm necenzurați. Zoe Pappas, fidela mea asistentă de la Met, mi-a spus În secret că managerii și the board (consiliul care conduce totul) sunt strânși cu șurubul de donors care, cu atitudinea cea mai negustorească posibilă, amenință că, dacă nu li se livrează marfa pe gustul lor, Își retrag banii. Iar Met-ul depinde În mare proporție de aceste fonduri private ale milionarilor orașului. Odată intrată În panică, direcțiunea a luat decizia radicală de a spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
strigat el. A pus la cale unificarea celor două biserici dezbinate. Trimișii lui au făcut cărare bătând în lung și-n lat Europa, prosternându-se, milogindu-se după ajutor. Orgolii popești, dogme absurde, dorință de supremație, lupta pentru putere, interesele negustorești, dezbinarea, și de o parte și de cealaltă, au fost mai puternice. Discordia dintre Orientul grec-ortodox și Occidentul latin-catolic, Marea Schismă -, a fost mai puternică. Se căscase o prăpastie peste care nu s-a putut, nu s-a vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]