207 matches
-
Ibidem, p. 205-214. 55 Ibidem, p. 219-229. 56 Ibidem, p. 234-243. 57 Ibidem, p. 109, 132-133, 234-243, 254. 58 Ibidem, p. 188, 205-211, 219-229. • Ibidem, p. 138: „marea operă a romanizării lumii antice a ruinat Italia din punct de vedere negustoresc, luându-i-se pentru acea măreață misiune cele mai bune forțe“. • C. Bossu, L’objectif de l’institution alimentaire: essai d’évaluation, în „Latomus“, 48, 1989, 2, p. 372-382; F. Dal Cason, Le tavole alimentarie di epoca traianea. Nuove proposte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1989, p. 339-365. 72 V. Pârvan, op. cit., p. 134, 137, 164. 73 Ibidem, p. 134. oraș a devenit, așa cum o acreditează izvoarele vremii 74 și cum o atestă descoperirile epigrafice și arheologice recente, un centru economic cu o activă „burghezie“ negustorească 75 și un nod de-o importanță excepțională în desfășurarea relațiilor comerciale dintre provinciile sudice și cele nordice, dintre partea occidentală și cea orientală a statului roman, dintre Imperiu și Barbaricum 76. • Un alt punct de vedere pârvanian viabil îl
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oameni să nu se comporte mai bine decât bestiile tâmpite pe care le Îngrijeau. În Anglia, iar mai apoi În Franța și În alte părți ale continentului, civilizarea comportamentului a devenit atât o misiune, cât și o obsesie a clasei negustorești În formare, ajutată de Biserică și, Într-o mai mică măsură, de nobilime. A fi civilizat Însemna să fii manierat, bine Îngrijit, să-ți controlezi funcțiile biologice și, În primul rând, să fii rațional și stăpân pe sine. Numai atunci când
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
trebuie trup de fecioară ca să se încălzească, oștile turcești pătrund în codrii Moldovei ca o uriașă reptilă, mlădiindu-și corpul și solzii sclipitori, prapurii lui Ștefan poartă chipul Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. Trilogia prinde în pânza ei epică viața sătească, negustorească, meșteșugărească și de curte din Moldova mijlocului de secol al XV-lea. E o lume pictată cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii domnești e oastea de țară, mai cu seamă
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
francmasonice, precum SUA, s-a valorificat și etica protestantă a muncii. S-a produs o „trifurcație” curriculară. Pe lângă școlile secundare de „arte” și „științe”, au apărut „școlile vocaționale”: Arbeitschule („Școala muncii”), școli de arte și meserii, școli profesionale, ale ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avea relații strânse la Muntele Athos. Îi erau familiare realitățile din Transilvania, provincie unde avea câteva posesiuni pe care le vizitase în mai multe rânduri. Legăturile cu vestul Europei sunt constante, iar trimișii lui ajung de câteva ori, cu treburi negustorești și diplomatice, în Republica dogilor. Se vor duce la Veneția Hieronim Matievici din Raguza, medic la Curte și diplomat al voievodului, ori vistiernicul Oprea. Căutau probabil obiecte de preț pentru domnul lor, care, iubitor de fast și făcând figură de
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
raport istoric și de prețul pe care-l va plăti pentru o supraviețuire convențională, dar sigură, temeliile sale tradiționale continuă să provoace stupoare. Pentru ochiul profan, ne spune arhimandritul Emilianos, „temeliile nu se văd niciodată”. Se întâmplă ca, în cinismul negustoresc al conștiinței noastre diurne, dominată de un prost activism, ideea de monahism să ne apară ca o iresponsabilă sustragere de la obligațiile sociale ale fiecărui om față de semenii săi. Nu mai puțin frecventă e abordarea romantică a conștiinței nocturne care înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fioros Mecena al lumii noastre editoriale, care-ți dădea numai două degete ale mâinii sale moi și vâscoase, ca o coadă de șarpe, și te privea ca pe un fel de gunoi al acestei omeniri evoluând după ceasornicul inteligenței sale negustorești. Acest al doilea volum a fost tipărit dintr-un fel de silă de a nu mai Înfrunta asaltul aproape zilnic al câtorva mari prieteni scriitori, care aveau curajul să-i vorbească de calitatea nuvelelor, de mirarea pe care ele le-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
BĂLĂCEANU, Ion (28.III.1928, Ceairlighiol-Caliacra), prozator. Este fiul Tudorei și al lui Gheorghe N. Bălăceanu, țărani. Prozatorul și-a confecționat un arbore genealogic ce vrea să ateste o descendență din familia boierească, scăpătată, a Bălăcenilor, pe „ramura lor negustorească”. Urmează școala primară în comuna natală, dar o întrerupe în 1940, odată cu cedarea Cadrilaterului. Continuă studiile în 1946, la Cluj, unde se afla ca militar activ. Anii copilăriei și ai adolescenței îl poartă prin diverse locuri din țară, unde practică
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
o undă printre negustori, dar se potoli repede. Matsuki se ridică din rând și se depărtă de ceilalți. Îi văzuse pe samurai și pe Nishi, iar acum se apropia de ei. — Ia uite, negustorii or să plece urechea. De dragul câștigului negustoresc, au de gând să meargă mai departe și să se facă până și creștini! Velasco și-a dat și el seama de lăcomia lor și are să le împuie capul cu învățăturile creștine. Tare șiret mai e tălmaciul ăsta! Ridicând supărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dădea bătut. Și mai era și Încăpățînat. Odată ce zicea ceva, nu-și mai trecea peste vorbă nici mort. Ferească sfîntu’ să se fi Înfuriat... era ca o broască rîioasă... — Dar cînd Își atrăgea invidia cuiva?... Cum se comporta? — Invidia? Afacerile negustorești sînt dure, așa că nici nu-i de mirare că-ți atragi invidii. Dar Înseamnă că nu ești născut pentru o astfel de muncă dacă pui prea mult la inimă. — Să presupunem că domnul Nemuro a prins pe cineva asupra unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Dainen, acest funcționăraș bănuitor nu și-ar fi permis nici măcar din greșeală să-mi vorbească despre posibilitatea tranzacțiilor la bursa neagră. — Vă rog să mă scuzați că v-am făcut să mă așteptați, se auzi brusc o voce seacă și negustoreasca. Era o fată cu un ten pămîntiu și o bărbie proeminentă, Îmbrăcată Într-o rochie lungă, largă, de un roșu aprins și cu bordură bleumarin. Cu excepția părului lung, nimic altceva nu aducea cu fata din fotografie. E și greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de școală, pe care n-am mai găsit-o nicăieri, dar al cărei titlu îmi trezește o nostalgie pătrunzătoare. Mergeam pe stradelele întunecate, eu la mijloc, ținut de mânuțe de mama și tata. Țin minte o stradă cu case mici, negustorești, cu balcoane minuscule, al cărei caldarâm răsuna puternic sub pașii noștri, în fața noastră, mai mare decât am văzut-o vreodată, mergea luna, plină, galbenă și pe alocuri portocaliu-cafenie, dar strălucitoare. Spun mergea, pentru că părea într-adevăr că înaintează în ritmul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
răvășea amintiri vechi, atât de vechi încît ți se părea că le ai dinainte de-a fi venit pe lume. Am ajuns de multe ori atunci pe strada Venerei, fără să bănuiesc că acolo, într-una din caselea acelea mari, negustorești, cu brâuri albe și roz, locuia fata care avea să fie cel mai monstruos de frumos lucru din viața mea. Mă fascina la această stradă aspectul lepros al câtorva ateliere și făbricuțe înșirate de-a lungul ei. Fuseseră vopsite pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Mă mir că nu m-am făcut ca o balenă. Oborul era un loc fermecător. Mi-l amintesc și azi cu precizie, îl văd pur și simplu în fața ochilor. O intersecție simplă, nu foarte largă, dar cu un aer balcanic, negustoresc, cum nu mai găsești azi nicăieri. Dacă veneai de pe Ștefan cel Mare, te năpădea mulțimea firmelor de toate formele, dimensiunile, culorile, scrise pe sticlă sau pe lemn, cu litere de mână, caligrafiate frumos, sau cu cele mai variate caractere de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
care împotriva mărturiilor istorice nici un interes public, nici o patimă antiromânească și nici o slugarnică lingușire față de stăpânii de astăzi nu-l poate răsturna: că viața istorică a așa-numitei Basarabii începe cu Domnia Moldovei și se întărește, se acoperă de bogăție negustorească și de glorie războinică prin această Domnie”. Îndemnul marelui istoric și militant pentru unitatea națională, cuprins în ultimele rânduri ale întinsului demers, își va afla împlinirea peste șase ani, dar numai pentru o scurtă perioadă, 1918-1940. UNIREA BASARABIEI CU PATRIA
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de-au ajuns ditamai Primăria și Consiliul Județean Alba (care a lansat cu această ocazie și un extrem de util Ghid turistic al județului) să se asocieze cu elitarismul pufos al Dilemei, cel atât de străin oborului politic getodac și combinatorismului negustoresc al zilei?!? Simplul fapt că am fost aleși pe post de pălărie de către un mădular administrativ al Puterii naționale dă seama de culoarea, ambițiile și naturelul acestuia. Ei s-au asociat la vârf, noi ne-am întovărășit la temelie. Mi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ce mai era de ținut. Și era tocmai locul potrivit pentru începutul sărbătorilor. Sărbători ca sărbători, dar inima a făcut explozie cât mii de artificii abia în februarie 1933 când totul se hotărâse: da! Și iată-ne împreună dinaintea altarului negustoresc pentru a cumpăra verighetele, la Galați. La Galați venise trupa lui Constantin Tănase. Neam dus și noi la teatrul unde se juca spectacolul și întrebăm de bilete. Nu erau. Costică, conform principiului că dacă bați o singură dată nu ai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
secesiune, am fost, cu tot sufletul, de partea sudiștilor. Yankeii mi se păreau antipatici și trufași, lipsiți de cavalerism și de simțul onoarei, care la sudiști contau chiar mai mult decât victoria. Nordul reprezenta în mintea mea o lume rece, negustorească, și puțin îmi păsa că se bătea pentru desființarea sclaviei. Eu l-am detestat pe generalul Grant, am suferit din pricina izbânzilor lui care distrugeau o lume plină de soare, de povești, și, dacă ar fi stat în puterea mea, i-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
așteptai să vezi zburând și pescărușii. Aspectul de faleză nu era dat numai de proiecția în gol a străzii dar și de pustietatea ei : abia croită, n-avea încă nici un copac. Aici, în vechiul burg, noul bulevard înlocuise o uliță negustorească cu casele la stradă, în pereții cărora se deschideau obloane prăfuite. Până în clipa în care au fost rase de buldozer, se puteau vedea în ferestrele cu cercevele de lemn strujit mușcate roșii și mostrele de mărfuri ; firme de tablă ieșeau
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
-o pentru prima oară pe eroina numită acolo Nana, și pe care nici nu mai știu cum o chema în realitate) cu câteva zile-n urmă, pe când umblam la-ntâmplare prin cartie rul evreiesc din inima Cra coviei, privind clădirile negustorești, vopsite bleu și cărămiziu, cu firme pline de litere-ntoarse și cu gărdulețe în formă de sfeșnic cu șapte brațe. Grupul nostru de turiști a intrat până la urmă pentru cină la Klezmer Hois, un restaurant „de-al lor“ care mi-
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
daunele care trebuiau plătite, amenințarea sărăciei ce plutea atât asupra fiului cât și a mamei, prietenii desfrânați cu care umbla maică-sa. Am să-ți fixez un traseu nou și am să-ți mai dau o șansă. Am niște trucuri negustorești care te-ar putea ajuta să sporești vânzarea. — Să trimiți harta cu noul traseu la secția de boli nervoase a spitalului Caritas. Maicile, atât de serviabile, și psihiatrii care lucrează acolo mă vor ajuta s-o studiez în pauzele tratamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fiu (Eleazar, viitorul fotograf de artă Eli Lotar, apropiat suprarealiștilor români, francezi și spanioli, prieten cu B. Fondane). Editorialul primului număr al Frondei este un poem în manieră „argheziană” („Psalmii unui analist“) iar prima notă de la rubrica „Frondări“ sancționează „tactica negustorească” de minimalizare a lui Arghezi de către Ovid Densusianu. Acesta făcuse unele ironii la adresa „lărgirii cercului de colaboratori” ai Vieții românești, devenită favorabilă față de poezia argheziană. Apreciind atitudinea lui Ibrăileanu & Co („mieux vaut tard que jamais”), frondiștii îl elogiază pe N.D.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de interesați. Oare poate crede cineva că toate războaiele care s-au dezlănțuit în omenire și-au avut originea numai în capriciul prinților, regilor și împăraților? Cine poate crede în războaiele de fantezie individuală sau în cele provocate de aranjamente negustorești? Dacă ele, precum se spune, plutesc în aer, atunci au un caracter impersonal și iresponsabil. Pacifismul - care are de partea sa toate inimile și nici o realitate - și-a făcut un titlu de glorie din a stabili responsabilități pentru izbucnirea războaielor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
îl întrebă implorator, împreunîndu-și mîinile: - Domnule ministru, ce ne facem noi, credeți că mai evreo speranță? Oricine altul n-ar fi înțeles ce voia să spună Saferian, cercul însă îi cunoștea preocupările. Saferian vedea apropiindu-se un cataclism pentru tagma negustorească și plutea în panică. Pomponescu de data aceasta își mărturisi dezorientarea sincer, cu o lipsă de pretenții curioasă. . - Cine poate ști, răspunse el surâzând melancolic, ce nerezervă viitorul? Pășim spre necunoscut. Apoi, deplasîndu-se de pe această problemă spinoasă, își manifestă regretul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]