231 matches
-
doisprezece prieteni ai mei, cu buzunarele doldora de bancnote birmaneze, periculos de vizibile, se dădură jos din autocar sub soarele cald de decembrie. O luară pe jos spre centrul orașului și se treziră curând Înghițiți de animația cotidiană a pieței: negustori de tot felul, tarabe unde se vindeau materiale, haine și Încălțări de plastic care arătau a rebuturi chinezești. Peste tot, bișnițari de valută care stăteau pe vine Încercând să le atragă atenția. Drept Înainte, făcându-le cu ochiul ca fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un chibrit, să descopere cu umilință camera populată de oameni care-l priveau nedumeriți și neplăcut surprinși. Fără să-și poată explica de ce, se depărtă în grabă, încercând să se amestece în mulțime. Intră într-o cârciumă improvizată în care negustori de vite, puși să-și păgubească agoniseala chimirelor, după ce pipăiseră cu mâinile crupele umede ale marhelor și gingiilor iepelor, înșfăcau acum hulpav hartane mari de berbec, fripte pe mangal, a căror grăsime li se prelingea în bărbi și pe postavul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ronțăie sârmă ghimpată, doarme pe calea ferată, e scăpată de emoții când veniră vizigoții și-i la Roma vindecată de spaima de comeată, în fața dumneavoastră va fi înjunghiată și apoi reînviată! Prețul e mic circul e mare! Gospodari și domnișoare! Negustori și servitoare! Cine nu se grăbește rămâne în picioare! Intrarea nu e opt lei, nu e cinci lei, ci numai doi lei, pentru mic și mare! Prima reprezentație e gratuită! Călcându-se în picioare, gata să dărâme coșmelia, mulțimea se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de preocupări. Când i-am făcut cunoștința, mie nu mi s-a părut un personaj grav. Poate pentru că prezența mea îl făcuse mai rezervat, sau pentru că mărturisirile nu se spun dintr-o dată. Părea un băietan șmecher, care știe să se negustorească când îi cer să ne plimbe pe mare sau să ne vândă guvizi. Ioana nu mințise, dar transformase conversația lor după obiceiurile pe care le avusese cu mine, îl silise să vorbească într-un fel, și sunt chestiuni despre care
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
un chibrit, să descopere cu umilință camera populată de oameni care-l priveau nedumeriți și neplăcut surprinși. Fără să-și poată explica de ce, se depărtă în grabă, încercând să se amestece în mulțime. Intră într-o cârciumă improvizată în care negustori de vite, puși să-și păgubească agoniseala chimirelor, după ce pipăiseră cu mâinile crupele umede ale marhelor și gingiilor iepelor, înșfăcau acum hulpav hartane mari de berbec, fripte pe mangal, a căror grăsime li se prelingea în bărbi și pe postavul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ronțăie sârmă ghimpată, doarme pe calea ferată, e scăpată de emoții când veniră vizigoții și-i la Roma vindecată de spaima de comeată, în fața dumneavoastră va fi înjunghiată și apoi reînviată! Prețul e mic circul e mare! Gospodari și domnișoare! Negustori și servitoare! Cine nu se grăbește rămâne în picioare! Intrarea nu e opt lei, nu e cinci lei, ci numai doi lei, pentru mic și mare! Prima reprezentație e gratuită! Călcându-se în picioare, gata să dărâme coșmelia, mulțimea se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dintre aceia care toarnă apă-n benzină, ca s-o Înmulțească. Taxele diferă foarte mult În funcție de tipul și calitatea combustibilului. Dar ceea ce fac ei, cu amestecul de care vă vorbeam, e o hoție și ei scot bani din asta. Așa că negustorii cu amănuntul, chiar dacă sînt ei mai renumiți și favorizați din punct de vedere geografic, vor-nu-vor sînt și ei amestecați În asemenea afaceri. De fapt, ceea ce fac ei este să dilueze petrolul lampant și vaselina și să dea chitanțe umflate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
vechi, - se întâmplă, însă, treptat, chiar sub ochii lui, o imprevizibilă rărire a acestora, inexplicabile dispariții din oraș, mutați în alte părți de țară, mai ales cei care avuseseră pământuri expropriate acum, sau cei mai răsăriți din vechile partide, ori negustori mai de vază de teama timpurilor, și încet, încet e salutat de tot mai puțini trecători, rămânând statornici doar câțiva prieteni, pentru plimbările din Centru. Probabil că generația lui - își spunea - era menită dispariției, dar nu gândea la dispariția ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
amândoi, cu toată vârsta lor înaintată. În ce privește pe domnul Pavel, el avea acum 79 de ani, trecuse de mult de granițele generației lui, căci numai vreo șapte-opt din cei de altădată se mai aflau în viață. Doi dintre ei fuseseră negustori, erau scăpătați de mult, aflați acum în întreținerea fiilor, și ei în vârstă, după o viață de cenușă ca urmași ai unor „Foști exploatatori” cum le erau denumiți părinții, în vocabularul și concepția politică a puterii care fărâmițase societatea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
răspuns lotrul. Îndată ce caii au fost liberi, doi lotri i-au mânat în adânc de codru. La mică distanță de convoi, a rămas cel care a oprit caii trăsurii. Avea poruncă să observe ca nu cumva vreunul dintre cărăuși sau negustori să-i urmărească. ― Da’ de ce a trebuit să rămână de pază tocmai cel care a oprit caii trăsurii și nu altul? - a întrebat unul dintre ascultători. ― E lesne de înțeles, frate. Apoi acela n-a pus mâna pe nimic din
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
plăti acum chirie „preosfinții sale părintele patriiarhul de Ierusalim” și gata! Amuzat de spusele bătrânului cu ton hazliu, călcam leneș pe ulița colbăită, cu privirea zburătăcită dintr-un loc în altul. Multe lucruri mi se părea că se repetă necontenit; negustori strigându-și marfa, harabale doldora de marfă, trăsuri cu cai focoși, călăreți de tot soiul și târgoveți grăbind fiecare la treaba lui. Pe nesimțite, ne apropiem de poarta mănăstirii Barnovschi. Nu mă aștept să descopăr ceva nou în peisajul târgului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bagă-n sânul tău Ca să scap de răutate Și de grea străinătate Și de-acum pîn-în vecie Mila Domnului să fie. {EminescuOpVI 175} F. FAMILIARE - CĂSĂTORIE 116 Fecioraș de greacă mare Frumoasă duducă are Și a scos-o de vânzare. Negustori o neguța, Turcii banii număra, Ea din gur - așa zicea: Să n-ajungă părinții Să-și mai vândă copiii, Ca să vadă tot creștinul Pe-a cui mînă-și dă copilul; Eu am fost una la părinți Ca și luna printre sfinți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bazele unui business înfloritor, realizând schimburi comerciale cu lumea de la Răsărit. Chiar și în urmă cu aproape 800 de ani, businessul era forța motoare pentru deschiderea spre diferite culturi. La acea vreme, Veneția era un centru global al comerțului și negustori precum Niccolo și Marco Polo erau în mod efectiv ambasadori fără portofoliu. În 1271, când Marco avea șaptesprezece ani, îi însoțește pe tatăl și unchiul său într-o călătorie în China urmând Drumul Mătăsii, ruta prin continent până în Orient, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
să duci lipsă de nimic, Poate c-o să le vând negustorilor din oraș, Centrul trebuie să-mi dea permisiunea, dacă vor cumpăra mai puțin n-au dreptul să-mi interzică să le vând altora, Știi mai bine decât mine că negustorii din oraș luptă cu mari dificultăți ca s-o scoată la capăt, toată lumea cumpără de la Centru, tot mai mulți vor să locuiască acolo, Eu nu vreau, Ce-o să faci dacă Centrul n-o să mai cumpere nici un vas și toți oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Ciudat ca un profesor să‑i considere pe copiii care luau parte la seminariile sale drept actori ai zguduitoarei drame eterne. Când Începeau cursurile, prima lui mișcare era să le ceară să uite totul despre familiile lor. Tații studenților erau negustori În Crawfordsville, Indiana sau Pontiac, Illinois. Fiii acestor negustori meditau profund și cu seriozitate la Istoria Războiului Peloponeziac, la Banchetul și la Fedru, și nu li se părea deloc ciudat că erau mai familiarizați cu Nicias și cu Alcibiade decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Eu trebuie neapărat să stau aici. (Iorgu împreună mâinile și vorbi lui Felix în așa chip, încît se părea că tratează cu el.) Domnule Felix, cumpărăm noi casa, dăm cât se cere, ne împrumutăm, în fine, facem ce facem, suntem negustori români, cinstiți, dumneata ai auzit de Iorgu. De ce s-o ia altul, când noi am lăsat atâția bani ca chirie? -Eu, se apără ușor Felix, am toată bunăvoința, însă moș Costache nu prea vorbește de astea cu mine. - Domnule Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de prin măsele cu unghiile lungi și galbene de tutun, scuipau cu plăcere și își clăteau gura cu puțin vin acrișor. - Uite barosanii, Paraschive! îi șopti caiafa celui tânăr. - Să nu vă prind! se răsti la ei starostele. Azi sîntem negustori! Oacă clipi la ceilalți. Ei se spurcaseră. Cum să nu pui muia când vezi atâta bănet?! Alți cirezari se îndreptau spre cârciumă, târând după ei vitele legate de coarne, niște boi cât streașină hanului, costelivi și murdari de balegă, viței
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
părul, adunat grămadă. Puneau la loc, pe tejghea, cu mulțumire, măsurile de rachiu și plecau, unul după altul, parcă vorbiți. După ei picară în Cuțarida și vreo doi precupeți de olteni care n-aveau în ce băga banii, puși pe negustorit. Ăștia își făcură grădinărie spre Tarapana, unde era locul mai gras. Tot cam la vremea aia, Stere află de la Grigore că spre rampă cumpărase o curea de loc unul Bică-Jumătate, de era brutar în Grivița. Se miraseră ce-l găsise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se dovediseră. Stere îi știa pe fiecare, cum ți-ai cunoaște sufletul: cu necazurile și încurcăturile pe care le aveau, pentru că la el se opreau la vreo nevoie, să-i ceară bani. Cârciumarul se lăsa greu. Unii se apucaseră să negustorească spre Filantropia, alții își luaseră locuri. Oltenii se întinseseră, își mai adăugaseră un loc pentru grădinărit. Precupeți vechi, simțiseră ce se ridică în Cuțarida. Prinseseră cheag, aveau obrajii roșii de trai bun. Dar cei mai mulți erau săraci. De unde să le iei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
slab. Le-a șoptit pungașilor: - Duceți-vă de le luați muierile la joc. S-a ridicat Piele. S-a ridicat Sandu. S-au apropiat, meseriașii le-au lăsat, nu era supărare. Necunoscuții, și-au făcut ei socoteală, trebuie că erau negustori de-ai lor. A înțeles președintele ce să facă. Prietenii lui de la masă se chercheliseră. A mai băut un pahar. 200 Lăutarii începuseră un dans săltăreț și mardeiașii învîrtiră nevestele meșterilor. Femeile se amețiră de plăcere. Erau niște potci slute
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la casa Didineir 276 În drum au trecut și pe la simigii. Piața, plină. Grecii, cu tarabele încărcate. Mirosea de departe a dovleac copt și a sămânță prăjită. Au grăbit pasul. Drept la Iani în prăvălie s-au înființat. - Bună ziua la negustori! a zis cel tânăr. Cațaonul înlemnise. Nici nu mai mișca. Codoșul își freca palmele cu bucurie. - Ce mai faceți, bre? a întrebat negustorul, cu jumătate gură. - Bine, dar matale? Și i-au răsturnat taraba cu plăcinte. Grecul holbase ochii. - Să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre cele dumnezeiești, Cu asupra s-arătară doritori cărții acești; Negustorii mai cu seamă toți sărind s-au abonat Ș-au rămas numai aceia carii (poate) n-au aflat;” Cu aceeași precizie dă indicații de ordin estetic. Muzica este „totodată cu firea viețuitoarelor”; „este Însuși glasul și cuvîntul care l-a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a trăi pe același teritoriu sacru, în numele drepturilor lor istorice. Interesele dau caracterul frecvent al eșecului capacității noastre de judecată. Nu demult, numeroși creștini considerau sclavagismul perfect legitim pe când, în rugăciunile lor, ei se adresau Creatorului tuturor oamenilor. Aceștia erau negustori portughezi, francezi sau englezi, posesori de plantații americani sau brazilieni, ale căror activități economice și a căror bogăție se sprijinea pe o mână de lucru forțată. Ideologia are și ea un efect de orbire atunci când oferă o viziune deformată a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
alipește de bubă. Dacă broasca moare, atunci s-a încredințat că e dalac. Cînd intri într-o capiște* și ai bolfe*, să te lovești la ele de trei ori cu un ciolan de mort și-ți trece. Bucate Cînd umblă negustori după bucate pe sărbători (mai ales de Crăciun), e preț bun pe bucate primăvara. Bucluc Omul care varsă din bucate ori băutură pe masă e semn de buclucaș. Bucurie Cînd ai bucurie mare, să te ferești, că ai să dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu sulița-i Înțăpau Și de acolo la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]