720 matches
-
e un zbor al autojertfirii, căci eroul o hrănește cu carne din propriul său picior). Tot preislamică e importanța rolului jucat de sufletele morților, pentru care exista un adevărat cult. De exemplu, în Feciorul negustorului și prințesa, feciorul trimis în negustorie cheltuiește încărcătura cămilei pentru a răscumpăra un mort neîngropat. Bătrânul său tată nu-l ceartă, dar îi cere să își caute un slujitor, care să-l însoțească și să-i dea sfaturi. În final se vădește că slujitorul găsit, care
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
a ticluit cărțile sub formă de roman, ceea ce din capul locului înseamnă un matrapazlâc. Ca un coropcar a cărui tarabă pestriță nu conține decât mărunțișuri de rebut și de furat, el a ținut să dea o înfățișare pitorească și fantezistă negustoriei sale. Știa că un ziarist sau un politician răspunde măcar moralmente de adevărul "destăinuirilor" pe care le tipărește. Ca romancier însă, ești scutit de obligația de a dovedi sau chiar de a te explica. Totul, la nevoie, e numai mit
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
bere", "Dalea Metropoliei", "birjă", "ciorbă", " Mișcă te!", "țuică", "dulceață", "dud", "cozonac", "Pepene! Pepene!", "pînză", "jimblă", "bumbac", "prin noi înșine", de regulă explicate cititorului german, ortografierea lor pe alocuri ciudată amuzîndu-l însă pe cunoscătorul limbii române. Mama lui își amintește de negustorii de legume cu coșul pe cap strigînd: "Aaardeiradicidelunecartofi...". Amestec reușit de evocare și reportaj, conceput pe două planuri, al trecutului și al prezentului, evocînd Bucureștiul văzut cu ochii familiei (în special ai mamei) care a locuit aici 14 ani și
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
și la urechile Mărținei. Ea se mulțumea să zâmbească cu șiretenie. Acesta era studiul de piață pe care Il obținea fără să investească un sfânt În logistică. Îi zăpăcise pe toți cu combinațiile strategice, prin care făcea, din Artă, o negustorie tipic evreiască. Negocierea la sânge era singura să moștenire pe linie paterna; familia Grunter fiind recunoscută pentru averea pe care o făcuse din negustorie În Europa Evului Mediu. Toate mergeau că pe roate „La Diligenta”. Asta, până În urmă cu o
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
sfânt În logistică. Îi zăpăcise pe toți cu combinațiile strategice, prin care făcea, din Artă, o negustorie tipic evreiască. Negocierea la sânge era singura să moștenire pe linie paterna; familia Grunter fiind recunoscută pentru averea pe care o făcuse din negustorie În Europa Evului Mediu. Toate mergeau că pe roate „La Diligenta”. Asta, până În urmă cu o săptămână. Acum, la magazin este liniște. Mărțina a anulat toate Întâlnirile de afaceri. și a expediat angajații În concediu cu plata. S-a arătat
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
împodobită cu picturi bizantine și clădește una din puzderia de troițe cu țugui și picturi stângace de pe la porțile oamenilor, ornate cu gresie și dotate cu geamuri termopane. E drept, pictura kitsch e plăcută vederii celor ce se îndeletnicesc neșovăitor cu negustoria artei, fără a avea nici o zi de școală de artă, e frumos pentru ei sclipiciul și coloristica penajului papagalilor. Floarea, însă, nu trebuie să spargă ochiul. Nu trebuie vărsate culori pe pânză din belșug, doar pentru că le ai și pentru că
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acelui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor aduce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
a invitat la nuntă. O să-i transmiți că eu sunt bătrân și că n-am putut ajunge dar îi trimit, prin tine, gândurile mele bune, pe lângă darurile de nuntă. O să iei calul meu, cel pe care l-am primit de la negustorii dalmațieni odată cu doctorul. Vezi că numele lui e Murg, pentru că e chiar murg, și e educat în limba negustorilor. Dacă îl strigi „ira!... ira!...”, nechează de oriunde ar fi, ca să-l auzi. Așa că pe ăsta n-ai cum să-l
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
nu înțeleg ce ți-ar mai putea lipsi ... - Este adevărat - îmi răspunse Moș Damaschin - dar vezi, azi noi trebuie să trăim numai din vite, oi și pruni și veniturile acestora nu sunt mari. Mai demult însă, noi puteam face și negustorie și care astăzi nu mai merge ... - Care va să zică, dumneata, Moș Damaschine, n-ai trăit întotdea una aici, la sălaș, ci ai făcut negustorie în sat sau la oraș ? - Nu, domnule, aici am stat toată viața mea și tot aici am făcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
din vite, oi și pruni și veniturile acestora nu sunt mari. Mai demult însă, noi puteam face și negustorie și care astăzi nu mai merge ... - Care va să zică, dumneata, Moș Damaschine, n-ai trăit întotdea una aici, la sălaș, ci ai făcut negustorie în sat sau la oraș ? - Nu, domnule, aici am stat toată viața mea și tot aici am făcut și negustorie, - Dar, rogu-te, fă-mă să înțeleg, Moș Damaschine, cum ai putut face negustorie pe vârf de munte ? - Ei, domnule
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
care astăzi nu mai merge ... - Care va să zică, dumneata, Moș Damaschine, n-ai trăit întotdea una aici, la sălaș, ci ai făcut negustorie în sat sau la oraș ? - Nu, domnule, aici am stat toată viața mea și tot aici am făcut și negustorie, - Dar, rogu-te, fă-mă să înțeleg, Moș Damaschine, cum ai putut face negustorie pe vârf de munte ? - Ei, domnule, dumneata ești mai tânăr și n-ai mai apucat vremurile acelea când negustoria la noi era în floare și cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
aici, la sălaș, ci ai făcut negustorie în sat sau la oraș ? - Nu, domnule, aici am stat toată viața mea și tot aici am făcut și negustorie, - Dar, rogu-te, fă-mă să înțeleg, Moș Damaschine, cum ai putut face negustorie pe vârf de munte ? - Ei, domnule, dumneata ești mai tânăr și n-ai mai apucat vremurile acelea când negustoria la noi era în floare și cu care ne ajutam uneori foarte bine - începu să povestească Moș Damaschin. Plimbându-te pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
mea și tot aici am făcut și negustorie, - Dar, rogu-te, fă-mă să înțeleg, Moș Damaschine, cum ai putut face negustorie pe vârf de munte ? - Ei, domnule, dumneata ești mai tânăr și n-ai mai apucat vremurile acelea când negustoria la noi era în floare și cu care ne ajutam uneori foarte bine - începu să povestească Moș Damaschin. Plimbându-te pe aici, pe coama deasupra sălașului, desigur că dincolo de ea ai mai văzut o altă coamă de munte, ceva mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
era granița dintre noi și Țară. Dacă ar fi ziua și cum dumneata ai ochi buni, ți-aș putea arăta cu degetul urmele cazărmii unde se adăposteau finanții regimului politic trecut și cu cari am dus o luptă crâncenă în negustoria noastră. Ocolind cu multă grijă acel punct am adus porumb și vite din țară, la prețuri mai ieftine și le vindeam aici mai scump. - Și nu v-au prins finanții niciodată? - riscai să-l întreb pe Moș Damaschin și să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
adus porumb și vite din țară, la prețuri mai ieftine și le vindeam aici mai scump. - Și nu v-au prins finanții niciodată? - riscai să-l întreb pe Moș Damaschin și să-i dovedesc că înțeleg perfect ce fel de negustorie făcuse. - Da și nu, îmi răspunse deschis Moș Damaschin. Odată ne-au prins cu o turmă de porci și altă dată cu câteva vaci, dar am scăpat cu bine. - Și cum ați scăpat? - întrebai cu un interes crescând. - Ajungându-ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
gurguiul la călcâi și la fel am încălțat și vacile. Trecând granița pe intuneric, a doua zi noi veneam spre Valea Iepii, iar finanții mergeau după urmele noastre spre graniță... Cu toate că Moș Damaschin vedea bine din râsul meu nestăpânit că negustoria lui nu mă interesa decât dintr-un singur punct de vedere care pentru el nu putea să însemne nici cea mai mică primejdie, totuș el m-a rugat să nu o povestesc mai departe fiindcă, vezi, lumea e rea te
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
de ani m-am ținut de promisiunea făcută. Iar dacă acum mi-o calc este că, mi-am adus cu duioșie aminte de figura simpatică a lui Moș Damaschin, care de mult nu mai e printre noi, dar și fiindcă, negustoria lui a înviat din plin și pe toată linia în zilele pe care le trăim ... București, 05 aprilie 1943
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe teritoriile acestui suveran,în special în Maurocastrou, deci toate documentele mai sus enumerate în duc pe Brătianu la concluzia că stăpâneau aceste ținuturi bulgarii,dar nu cei din vechiul Imperiu româno-bulgar, ci bulgarii de pe Volga, cărora li se
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre produsele locale, căutate de negustorii genovezi, primează ceară, mierea și, mai ales, grâul. Nu există, din păcate, în documentele vremii, nicio indicație cu privire la identitatea producătorilor acestor bunuri, comercializate, cel mai probabil, prin intermediari italieni sau greci, care navigau, ei înșiși, pe Dunăre, până în punctele unde
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
arăți acum indiferent și nerecunoscător. Afară era Încă lumină, deși soarele stătea să apună. Doar domnul Brener putea să-l vadă de pe locul său, ca un tron, și poate-i trecu prin minte un vers - pentru că domnul Brener iubea poezia, negustoria nu-i secătuise, de tot, simțul frumosului - un vers despre un apus de soare, care cade la orizont aidoma unui cap de monarh, atunci cînd se prăvale de pe un butuc. Îngîndurat, domnul Brener Își scoase o țigară din buzunarul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care era de meserie rotar. După cum ne spune Ghiță D. Iacobeanu, hanul-crâșmă deschisă de Rosetti nu a dat rezultate și era concurat de hanul lui Sterian, care avea oameni pricepuți la comerț și negustorie, cum a fost Ion Crâșmarul, care dădea pe datorie. Pe lâng proprietarii din Filipeni, au deschisă crâșme și unii oameni din sat care au crezut că pot obține venituri din vânzarea băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
porumb, totuși, românii n-o agreau prea mult, poate și pentru faptul că era consumată de turci. Din același motiv, unele familii din satele răzeșești (Oțelești - Fruntești) nu consumau carnea de oaie și de miel; oile erau cumpărate prioritar de negustorii turci (gealapi) și duse la Constantinopol. Deși condițiile de sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian, Expediția lui Alexandru Macedon la nordul Dunării, 335 î.Hr.), în Moldova medievală se cultiva puțin grâu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
violarea neîncetată a propriului ideal, bogăție mai mult decât oricare dintre cele anterioare ei. La început, această ordine nu este decât un minuscul parazit în interiorul societăților teocratice sau imperiale. Apoi, ea le face concurență principilor și-i înlocuiește treptat cu negustorii, toate serviciile devenind produse în serie. Pe un spațiu din ce în ce mai extins, cu tehnologii din ce în ce mai eficiente, prin violență sau nedreptate, dar și prin splendoare, este instaurată piața și democrația, democrația de piață. Cu toate reacțiile contrare îcare închid încă pentru mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
roșie, curățică și frumușică, de pe malul unui canal cu apă lenevoasă. Străzile erau largi și pustii. De două sute de ani orașul era pe moarte, dar casele aveau încă măreția din vremurile bune. În ele își duseseră viața calmă și prosperă negustorii bogați, care-și trimiteau mărfurile până în Indiile îndepărtate, iar în declinul lor decent își păstrau încă parfumul trecutului lor splendid. Te puteai plimba de-a lungul canalului până ajungeai la lanurile întinse și verzi unde se zărea ici-colo de câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bâigui cu ultimele puteri. Priorul făcu semn să slăbească frânghia. Fabio se prăbuși În genunchi, cu ochii plini de lacrimi. În toiul suferinței, Își mușcase buzele până la sânge. Dante se apropie de urechea lui. - Ce știi despre tovarășul tău de negustorie, Rigo di Cola, și despre faptele lui? susură el așa Încât ceilalți să nu Îl poată auzi. Omul se cutremură și o strâmbătură de groază i se Întipări peste trăsăturile schimonosite. - Nimic... vă jur... abia Îl cunosc, bâigui el. Pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]