329 matches
-
să mă duc la munte cu ei ...[neinteligibil]... nu sunt în forță... STAN ION: Ce vrei tu să faci și... Uite, acum, bun, am revenit la relații de normalitate cu el, azi m-am dus cu el în munte, la ...[neinteligibil]... DIMA SORIN NICUȘOR: Domnu' președinte, ca un c... ca un câine mă ține pe... pe... pe ăla! Deci eu am vorbit cu el...ă... Știți foarte bine, când a fost să așa, să... M-ați rugat, băga-mi-aș [folosește
Adrian Țuțuianu și Rovana Plumb, băgați la plesneală de DNA în dosarul lui Ion Stan () [Corola-journal/Journalistic/40897_a_42222]
-
cu dumneavoastră. Să plecăm acuma... DENUNȚĂTORUL: Da, bine. VLASOV MIHAIL: Merge cu mine... merge băiatul ăla cu dumneavoastră. ---- DENUNȚĂTORUL: Bine. VLASOV MIHAIL: Și ne mai întâlnim doar data viitoare. Nu vorbim la telefon, nu mai da-ți telefon nici cu ...[neinteligibil]... niciodată, da? DENUNȚĂTORUL: Bine. VLASOV MIHAIL: Bine domnu... ---- VLASOV MIHAIL: Și aștepți la ...[neinteligibil]... Te duci fix la mașină și vin și eu la mașină. xxxx : Da, da. ---- VLASOV MIHAIL: Dacă veniți prima dată cu aia două sute, no. VLASOV MIHAIL
Stenograme de la flagrantul care l-a înfundat pe Vlasov by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40334_a_41659]
-
băiatul ăla cu dumneavoastră. ---- DENUNȚĂTORUL: Bine. VLASOV MIHAIL: Și ne mai întâlnim doar data viitoare. Nu vorbim la telefon, nu mai da-ți telefon nici cu ...[neinteligibil]... niciodată, da? DENUNȚĂTORUL: Bine. VLASOV MIHAIL: Bine domnu... ---- VLASOV MIHAIL: Și aștepți la ...[neinteligibil]... Te duci fix la mașină și vin și eu la mașină. xxxx : Da, da. ---- VLASOV MIHAIL: Dacă veniți prima dată cu aia două sute, no. VLASOV MIHAIL: Vorbim de... vorbim de jumătate din bani. Vorbim de jumătate, deja. Tranșă asta și
Stenograme de la flagrantul care l-a înfundat pe Vlasov by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40334_a_41659]
-
termenu' viitor? VLASOV MIHAIL: A? DENUNȚĂTORUL: Deci... încă trei sute la termenu' viitor? VLASOV MIHAIL: La termenu' viitor, da! ---- VLASOV MIHAIL: Normal. Dumneavoastră o vedeți de... că și cum noi nu ne-am discutat nimic. Dumneavoastră va vedeți în mod normal ...[neinteligibil]... o continuare. Cand o să vină sorocul pronunțării o sa ...[neinteligibil]... Asta-i... asta-i singură, asta e ceea ce trebuie să se întâmple, asta se va întâmpla".
Stenograme de la flagrantul care l-a înfundat pe Vlasov by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40334_a_41659]
-
la termenu' viitor? VLASOV MIHAIL: La termenu' viitor, da! ---- VLASOV MIHAIL: Normal. Dumneavoastră o vedeți de... că și cum noi nu ne-am discutat nimic. Dumneavoastră va vedeți în mod normal ...[neinteligibil]... o continuare. Cand o să vină sorocul pronunțării o sa ...[neinteligibil]... Asta-i... asta-i singură, asta e ceea ce trebuie să se întâmple, asta se va întâmpla".
Stenograme de la flagrantul care l-a înfundat pe Vlasov by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40334_a_41659]
-
să se prindă nimic de tine. Asta este un păcat pe care numai Dumnezeu ți-l poate ierta. - Stimate paroh, cred că aste o eroare. Dacă cuvintele Sfitei Evanghelii trebuie înțelese și reținut de toți enoriașii de ce popii le cântă neinteligibil. Nu cumva și sfinții popi sunt în păcat? - Hulești cele Sfinte? Vai Doamne iartă gura păcătosului. Spuse preotul înspăimântat. Apoi se închină, sărută crucea pe care o ținea în mână și o oferi și păcătoasei să o sărute. Incidentul se
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
pe deasupra beat criță. Insul nesigur pe picioare se împedică și căzu peste ea, care încerca febrilă și înspăimântată să se elibereze din sacul de dormit, fapt ce a făcut-o să urle cât o ținea gura. Intrusul năucit boscorodea cuvinte neinteligibile și în acel moment pânza cortulul fu dată în lături și lumina unei lanterne în mâinile unei siluiete masive ce acoperea intrarea cortului o orbi și în acelaș timp o paraliză amplificându-i spaima. Insul beat fu îndepătrat de pe ea
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
În cabină și mi-am aruncat rapid privirea către tabloul de comandă, am observat că avea cel puțin șase-șapte butoane. Cam multe pentru doar două etaje... Tovarășul meu de drum a apăsat pe unul dintre ele, mormăind din nou ceva neinteligibil, și liftul a pornit lin. Atunci am Înțeles: coboram. Cum apetitul meu pentru subterane, catacombe, peșteri și alte forme de underground este extrem de limitat, În sensul că lipsește cu desăvârșire, Într-o fracțiune de secundă mi-a trecut prin minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și Încotro se Îndreaptă evenimentele. Da, evenimentele alea care Începeau să se precipite, după cum mă pusese În gardă Eveline Înainte de a-și lua, drăguța de ea, picioarele la spinare. S-or fi precipitând, dar o făceau Într-o anumită manieră, neinteligibilă pentru mine. N-am observat semne de agitație În zona personalului, regulile au rămas neschimbate, tentativa mea de a părăsi Centrul nu s-a soldat cu constrângeri suplimentare, ba, dimpotrivă. Cum se zice? Orice picior În spate, un pas Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să iei masa cu noi. Cerșetorul ne privi, uluit, Îngrozit. — De ce nu urcați În casă să faceți o baie bună, fierbinte? zise tata. Apoi, dacă poftiți, o să mergem pe jos pînă la Can Solé. Fermín Romero de Torres bîigui ceva neinteligibil. Tata, fără să-și abandoneze zîmbetul, Îl conduse spre portal și, practic, trebui să-l tîrască pe scări În sus pînă la apartament, În timp ce eu Închideam prăvălia. Cu multă oratorie și adoptînd o tactică de Învăluire, am izbutit să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
bărbați care vorbeau Între ei, cu voce joasă. Arrigo și Monerre. Începu să urce de-a lungul șirului de prăvălii din lemn, Închise după terminarea lucrului. Cei doi nu păreau să-l fi observat. Continuau să schimbe Între ei fraze neinteligibile, ochi În ochi, pentru a se uita apoi din nou insistent spre capătul celălalt al podului, ca și când ar fi așteptat pe cineva. Între ei părea să existe o Încordare secretă. Priorul Îl văzu pe Arrigo strângând din pumni, ca și când ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
intrase În toiul acelui măcel, acum era prea târziu. Totul era pierdut, și pentru totdeauna. Se pregătea să se Întoarcă spre ieșire, când auzi un glas stins, În Întunericul din spatele său. Parcă cineva Îngăima niște rugăciuni, o bolboroseală confuză și neinteligibilă, din care priorul izbutea să deslușească doar un „blestemat” repetat obsesiv, printre alte numeroase imprecauții. Se apropie precaut de locul din care provenea glasul. Era un bărbat ghemuit În dosul unei coloane, ce părea să implore peretele porticului. Când ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ceva timp. Știați că e Îngrozitor de dureros să ai limba legată? Mie nu putea să-și Înghită saliva și după zece minute i se scurgea pleoscăind pe podea. Bineînțeles, nu putea să scoată nici un cuvânt, decât un geamăt Înfundat și neinteligibil. Însă Își dorea din toate puterile ei să fie pedepsită, așa că orice i-aș fi făcut Îi provoca o plăcere imensă și-și agita fundul În toate părțile. Când era aproape să-și piardă cunoștința, Îi ungeam anusul cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
baricade. Ceea ce contribuie să-i adâncească felul amar și răzbunător e soarta pe care o are al treilea și ultimul său memoriu către Academia din Paris. Poisson, însărcinat cu cercetarea memoriului, îl înapoiază după patru luni lui Galois, cu mențiunea neinteligibil. În sfârșit, la 9 mai 1831, se întîmplă ireparabilul. Galois apare oficialității ca inamic personal al regelui și se dezlănțuie împotriva lui acel șir de persecuții care, până la urmă, trebuie să-l răpună. Astfel, la banchetul dat de republicani în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ar interesa Mioara Manea Arvunescu. În freneticul avânt spre nimic, nimeni nu o cheamă pe Mioara Manea Arvunescu să cânte la Focșani, în aceste vremuri în care se servește românilor o sensibilitate nouă a unui alt spectacol de un absolut neinteligibil și fără nicio lumină! Ce mult își dorește primadona Teatrului de Operetă „Ion Dacian” să urce pe scena amintirilor iubirii, a Focșaniului, și să cânte! Într-o epopee artistică necunoscută, tocmai acasă la ea, Mioara Manea Arvunescu a fost înrobită
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
pentru că, nu-i așa? sunt croite ele însele pe un specific străin spiritualității noastre. Sunt, de multe ori, fără o preluare critică a mesajului, preluate neschimbat și otova - de la cap la coadă - forme, curente, mesaje extranee, manifestări ori mișcări aproape neinteligibile și care tind spre entități eclatante, alienate, de factură mecanicist-robotizantă a personalității individului, în care tradiția indigenă, suferința, amprenta sufletului, cea psihică și creativă sunt cras nesocotite, dacă nu eliminatre cu totul...Oh, da, suferința ca sursă și vector al
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
de leșin! Era JJ ! Boss-ul ... sufletul pereche! Își duse mâna la frunte. Și-ar fi dorit să intre sub masă. - Domnișoară, te simți rău? Vă rog! Să-i aducă cineva un pahar cu apă! Frumoasă cravată. Carol mormăi ceva neinteligibil. A mai observat un lucru. El nu purta cravată. Beaulah i-a făcut cu ochiul, complice. Știa. Revelația era alta. El a rămas în lumea ei. Era adevărat. Pe masă, în fața ei, era un dosar cu numărul 107. „Unul dintre
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
lung pe care mă pregătesc să-l fac. Linia de start e stabilită, dar e primul lucru pe care-l ignor. Nu vreau să știu de unde încep și nici unde o să ajung. E o plecare din mine spre altceva, nedefinit, neinteligibil, necunoscut... Plecarea, deși o visasem altfel, e una obișnuită. Nu e nimeni în poartă să verse lacrimi, să fluture batista. Lipsită de orice interes, banala mea călătorie e privită ca o extravaganță ieftină, incapabilă să stârnească emoții puternice.” Căutări, descifrări
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
icnind se privi atent în oglindă, pe frunte avea o rană sângerândă. Ieși în goană din apartament urmărit de privirea uluită a femeii care se apucase deja de curățenie. Ajunse la Circa sanitară, unde, o soră tinerică, ascultându-i bâlbâiala neinteligibilă, se apropie să-i facă toaleta plăgii. Policarp sări, ii puse felceritei palma în piept și îi zice precipitat: „V-ați spălat pe mâini, să nu puneți așa mâna pe mine, să nu mă atingeți”. Fata îl privi intrigată și
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
misiunea lor, ciuntind mereu ritualurile și dând impresia, în permanență, că slujba este pe sfârșite... Mai grav, auzim uneori și voci de monahi care, de dragul respectării tipicului, citesc pasaje lungi (în special, catismele și canoanele utreniei), într-un stil inconfundabil, neinteligibil... Câteva cuvinte rostite din suflet fac mai mult decât mii de vorbe declamate fără participare afectivă! Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Misiunea Bisericii in postmodernitate p. I... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
de drum. Un domn distins și alb în cap, văzând acest lucru, m-a apostrofat zicându-mi cu reproș „Dacă ar face, la fel, toți, care vin pe aici...?” Nu am făcut nici o remarcă, am bâiguit doar, vinovat, câteva cuvinte neinteligibile și pe loc am parafrazat, în gând, o „rugă” foarte cunoscută nouă: „Sfinxule, Măria Ta/ Te rog nu te supăra/ Dacă-ți iau o piatră, ție/ Sacră pavază să-mi fie/ Cât trăesc, și-n veșnicie.!” Și sunt sigur că
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
poet pe nume Dan Fruntelata în redacție la celebra revista ”Luceafărul”, când mi-a zis: -“Cum ba? Tarhon te cheamă? Păi cu numele asta în veci n-am să te public...” Era de față Laurențiu Ulici care a îngăimat ceva neinteligibil și a ieșit. Așadar, am scris mult, am publicat puțin. Sper să recuperez acum, spre bătrânețe... Acum fiind și editor, copatron și director de grup de presă și de editură de când, în urmă cu doi ani, împreună cu publicistul și redactorul
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
atunci și cumpărase un braț de lalele de toate culorile, pe care le depusese mai apoi destul de stânjenit, pe noptiera de lângă patul de spital al Vișinicăi. De pe colțul său de masă, nea Marmy se foi din nou, mormăi ceva la fel de neinteligibil ca și prima dată și din nou se liniști. Agentul ar fi mai avut un comentariu, pe seama bătrânului, dar se abținu la timp, amintindu-și ca Procurorului nu-i plac astfel de chestii, așa că se mulțumi doar să lanseze o
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
mult îmi lipsește. Cultură care să se reverse asupra noastră din radioul mașinii! Așa ceva necesită dezmeticire când vii dintr-o lume în care știrile se concentrează preponderent pe politica internațională, unde ți se recită zilnic cotele burselor ̶ cam la fel de neinteligibile ca și cotele apelor Dunării ce ne enervau antârț ̶ o lume în care transferurile din fotbal ocupă mai mult spațiu mediatic decât acordarea Premiului Nobel! Dacă în aeroportul Alicante panourile publicitare te încurajează să faci shopping în supermagazinele „El
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
cu grad mare de alfabetizare. Se înțelege că a fost ales Navajo, pentru că era singurul trib din Statele Unite care nu a fost infestat cu studenți germani în țară în ultimii douăzeci de ani. De altfel, dialectul tribului Navajo era complet neinteligibil pentru toate celelalte triburi amerindiene și pentru toți ceilalți oameni, cu excepția a 28 de americani care le-au studiat stăruitor, organizat și în amănunt. Acest dialect este echivalentul unui cod secret pentru inamic și e perfect adaptat unei comunicări rapide
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]