184 matches
-
judecătoare și una ingineră, pentru care are numai brațe de iubire, mai cu seamă pentru că l-au făcut bunic și adoră aceasta. Fără o delimitare rigidă, ca timp și evenimente în biografia maestrului Gheorghe Roșoga aflăm cu prisosință o activitate neistovită, artistică, umană, cu multe ramificări ale succesului. În 1966 este laureat al festivalului republican al artei studențești, alături de Dumitru Fărcaș și Gheorghe Zamfir; în 1966 câștigă concursul de televiziune „Emoții în premieră”, emisiune realizată de Mircea Buciu; realizează înregistrări la
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
ați apărat ființa românească în Basarabia. Primul manual de Limba Română, primul manual de istorie și primul manual de spirit românesc: Eminescu. Primul dascăl: Eminescu. Contaminat până la străfunduri de Eminescu, aureolat de Eminescu - zestrea eminesciană însemnând și o tainică și neistovită modelare. Grigore Vieru La zidirea Soarelui, se știe,/ Cerul a muncit o veșnicie,/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu,/ Ne-am ales cu domnul Eminescu./ Domnul cel de pasăre măiastră,/ Domnul cel de nemurirea noastră - Eminescu./ Suntem în cuvânt
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
ați apărat ființa românească în Basarabia. Primul manual de Limba Română, primul manual de istorie și primul manual de spirit românesc: Eminescu. Primul dascăl: Eminescu. Contaminat până la străfunduri de Eminescu, aureolat de Eminescu - zestrea eminesciană însemnând și o tainică și neistovită modelare. Grigore Vieru La zidirea Soarelui, se știe,/ Cerul a muncit o veșnicie,/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu,/ Ne-am ales cu domnul Eminescu./ Domnul cel de pasăre măiastră,/ Domnul cel de nemurirea noastră - Eminescu./ Suntem în cuvânt
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
început să crească-n mine/ cu rădăcini subțiri, ramificate,/ le-ntinde peste tot și mă subjugă, tandru,/...” Arbore) obosită, deseori, de această alergare fără scop și de rătăcirea prin „ale sorții labirinturi”. Încorporate în ideea poetică, metaforele sunt un izvor neistovit de sugestii. Anotimpurile, ce oferă ochilor minunate priveliști, picură în suflet nostalgii, tristețe, dar și infinită bucurie, așa cum ne spune poeta: „ Un leagăn mi-aș croi din flori de câmp,/ din margarete, maci și albăstrele,/ ca-n adierea vântului să
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
Sudori de înger bem în veac Însărăcindu-l pe sărac Și din potir și din aripă Ne-agonisim în cer risipă Scoici când se răstignesc - nu mint: Tainic învie-n mărgărint - Spășirea sevei înspinate: Naramzele încoronate O - lină vină de lumină Neistovit vis de Grădină: În sânge slovenim amurg - Din noi în Tine toate curg Fiece deget e-o Golgotă Și - fremătând din notă-n notă - Stârnim furtună-n mâna dreaptă: În pumn e Fulgerarea-Faptă! * Albesc de har copacii-n munți Arhangheli
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
temă acestă căutare faustică a lui Dumnezeu. Știm că fostul ierodiacon a scris lucruri cumplite despre oamenii bisericii. Dar Arghezi recunoaște o autentică legitimitate doar „sentimentului religios”, spontan și liber de orice constrângeri rituale. El a găsit mereu resurse lirice neistovite pentru a exprima foamea de Dumnezeu a sufletului său. Niciodată în poezia noastră, sentimentul religios n-a făcut să răsune asemena accente de slavă: „Doamne, izvorul meu și cântecele mele! Nădejdea mea și truda mea! Din ale cărui miezuri vii
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
sinagoga lor bastardă; Să-mi fie versul limbă De flăcări vaste ce distrug Trecând ca șerpii ce se plimbă...” Oricum, atunci când ajunge să vorbească despre Dumnezeu, Arghezi urmează calea teologiei dialectice. Tropii liricii argheziene de inspirație religioasă sunt produsul unei neistovite invenții poetice, care stă sub semnul categoriilor negative (Crohmălniceanu): O mie de neamuri, plecate domoale, Te caută-n ceruri, în vis, în pământ. Ascuns te-au găsit în Cuvânt. Sfarmă Cuvântul: cuvintele-s goale...( Inscripție pe biblie) “Ca-n oglindirea
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
și cui rămân? Pământ, ape cer, lumini Nepieritoare Domnului Doamne! Cine străbate nepierdut, neînvins Vremea Cine-o răsucește? Cu mâinile împreunate Cine se apleaă să culeagă din Înalt Supliciul sau rodnicia pentru Noul An? El-călugărul, el-poetul El-profetul, visătorul Vizionarul, rugătorul Neistovit, smerit Cu brațele spre cer Neîncovoiat de chemarea țărânii Pulberii care-l dorește Fruct desfătării. El, la miezul nopții În puterea întunericului Înfruntă chipul nimicului Monoton. La miezonoptică Printre clarviziuni și halucinații El-călugărul, el profetul, visătorul, vizionarul, poetul Intră în
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]
-
unice, esențiale ale iubirii. Ceea ce l-a determinat pe traducător să afacă această traducere a ,,Cântarii Cântărilor” o mărturisește în închiere unde spune că această traducere a făcut-o din dorința de a păstra cât mai adânc posibil în aceste neistovite frumuseți atât de aproape de sufletul fiecărui om care se străduie cât îi stă în puteri să devină cât mai bun și mai frumos, prilej de bucurie pentru ceilalți. Deci putem concluziona, atât din scrierile teologilor Vasile Radu și Gala Galaction
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
lumina mistuitoare Adunată în ochii tăi, tărâmuri visătoare Din care năvalnic izvorăște fluidul flămând Și adierea desprinsă dintr- un suspin fecund, Stârnind barbar tot codrul ce cântă neînfrânt Cu crengile încrucisate, sunătoare-n vânt . Aici, toate mi se închină, curg neistovit izvor Din flăcăra focului viu, sub delirantul dor. Eu, undă a durerii mă -nalț acum din lut Si -n dans himeric, în lumină mă strămut! STRUNĂ AM DEVENIT Strună am devenit și arc în așteptare În sunetul zăpezilor eu îți
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
în creații plastice apreciate. Ceea ce s-a și întâmplat, unele dintre acestea fiind chiar expuse la Muzeul Național de Artă al României. De asemenea, Anna Lesko este o sensibilă compunătoare de texte pentru cântec. Deopotrivă cu înclinațiile artistice, temperamentul de neistovită vivacitate nu o putea ține departe de spațiul activ civic al țării și se implică în campania umanitară „1001 România”. Va f, totodată,i distribuită în unele spoturi publicitare. Deși atât de tânără, întreaga viață a artistei Anna Lesko e
ANNA LESKO. NEÎNCREDEREA ÎN A FI ALTCEVA DECÂT CEEA CE ESTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374742_a_376071]
-
vrăjii , Petrini ajunge la concluzia că dacă dragoste nu e, nimic nu e! Curajul scriitorului constă tocmai în a arăta mirajul acestei tenace credințe și neputința realizării ei. Tragismul răscolitor vine din revelația simultană că o astfel de veșnică și neistovită iluzie îi e proprie naturii umane. Toată partea rezervată cronicii sociale contemporane își justifică rostul în roman numai prin raportare la tema fundamental: drama erotică. Petrini mizează totul pe fericirea obținută prin dragoste, e singura lui șansă de împlinire omenească
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
care n-a mai rămas nici măcar amintirea, ci doar generala certitudine că au existat, că s-au irosit și că au fost uitate". "Uitarea" e amurgul civilizațiilor, dar uneori seamănă cu o auroră, cu una din formele necesare tranziției, ale neistovitei realități imanente istoriei lumii. Acest sens catartic la Eminescu face posibil viitorul prin întoarcerea "la izvoare", în sensul elucidat, mai târziu, de M. Eliade: "pentru societățile arhaice, viața nu poate fi repetată, ci numai creată din nou printr-o întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
caracterul său de sistem. Iată-l numit, fie și În trecere, „doctrină a specularității”, dar și „doctrină a revoltei”, „a efemerului”, „a vanității”. Numai că formulările cu pricina Îl prind Într-un cadru prea vast și difuz pentru a răspunde neistovitei noastre porniri de a ordona totul. Tocmai de aceea am ales soluția delimitării câtorva câmpuri În care dandysmul Își manifestă din plin caracterul doctrinar. Acolo el se organizează În sistem, propune principii și norme, elaborează teorii, dar și practici. Anume
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cel mai nerealizat. Înscris în ciclul romanesc dedicat contemporaneității, Neamul Coțofănesc a fost interzis de sinodul Bisericii Ortodoxe Române, odată cu Icoane de lemn de T. Arghezi și Marele Duhovnic de V. Eftimiu. Ficțiunea epică este săracă, dar suplinită printr-o neistovită imaginație lubrică și ample digresiuni jurnalistice. Scriitorul ar fi plecat, se pare, de la un caz real, în marginea căruia a închipuit o serie de evenimente ce se petrec în Moldova, în timpul războiului. La Sărcani, la conacul boierilor Coțofanu, s-a
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
de atâtea ori în folclorul nostru. La rândul ei, Povestea vorbii (mai originală decât Năzdrăvăniile..., împletire de traducere și prelucrare) e un „dialog”, în creștere arborescentă, între - pe de o parte - adevărate lanțuri de „proverburi” („vorba ăluia”), desfășurate cu o neistovită vervă și cu destule, imprevizibile, salturi, până la măsura unui adevărat spectacol verbal, și, de cealaltă parte, „povestea” care ilustrează, plastic, narativ, în versuri, „vorba”; sunt narațiuni pe tipare de fabulă, de basm, de snoavă, de alegorie amplificată uneori metaforic și
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
la publicații din Chișinău („Viața Basarabiei”, „Arhivele Basarabiei” ș.a.). Periodicele românești în care semnează sunt puzderie („Gazeta femeii”, „Însemnări ieșene”, „Bugeacul”, „Gazeta cărților”, „Convorbiri literare”, „Păstorul Tutovei”, „Ani”, „Cetatea Moldovei” ș.a.). Broșurile lui B. (uneori, simple extrase) dezvăluie, în afara unei neistovite puteri de muncă, un mare apetit al scormonirii: Cărturari basarabeni (1940), Din alte vremi (1940), Romancierul Dimitrie Moruzi (1942), Scriitorul Stamati. Familia și contemporanii săi (1942), Scriitorul Leon Donici (1942), Profiluri de ieri și de azi (1943) ș.a. Pentru lucrarea
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
se întoarse cu totul foaia în dispozițiile unioniste ale Curții bizantine, a clerului și a poporului, pețirile de uniune și încercările de încorporare bisericească ale papei avură un total nesucces. E drept că și mai târziu Romei [î]i abăteau neistovit idei unioniste și că era neobosită în tendențele ei cari ținteau într-acolo. Astfel Benedict XII îl admonie la 1337 pe regele Alexandru al Bulgariei să intre în sânul bisericei catolice și să primească botezul după rit latin, dar fără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astfel - consideră Miron Costin - „lege direaptă” („i-au omorât și trupurile lor le-au aruncat în ieșitoare”). Și boierii îi suprimau pe Domni Violența dominatoare - proprie și comploturilor boierești ce se țineau lanț, dobândirea puterii dovedind o capacitate de mobilizare neistovită -, care sfida autoritățile (pe cea temporală, ca și pe cea spirituală), sfida cutumele și dispozițiile legii (când aceasta a început să funcționeze), îngăduia și suprimarea Voievozilor. Suprimări preparate uneori prin uneltiri și conspirații complicate - cu „centrii” înăuntrul hotarelor țării sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însă pe Petrini doi ani (cât durase despărțirea de Petrică Nicolau), fusese extraordinară, și Petrini, bărbatul îndrăgostit, nu înțelege ce s-a petrecut cu femeia pe fața căreia apăruse, atât de promițător, lumina simbolică. Matilda are o forță de mistificare neistovită, în ea renaște, periodic, „blestemata chestiune insolubilă”, o ură năprasnică încolțește contra bărbatului cu care a făcut un copil. Romanul adună probele, dar refuză să dea un verdict. Când Petrini se îndrăgostește de altă femeie, Suzy Culala, se întâmplă ca
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care narau isprăvile unor haiduci (Iancu Jianu, Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un tipar: întruparea simplistă a conflictului dintre bine și rău, idealizarea „bunilor”, exploatarea excesivă a senzaționalului, aglomerarea, previzibilă și de rău gust, a scenelor tari, tenebroase, cu
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
1929), Arabescurile șubelor din Criș (1937), Târgoviștea de ieri și de azi (1976) ș.a. În versurile din volumele Păreri de rău (1934), Eu. Poeme în versuri și linii (1935) și Nimfă și sclavă (1938), cultivă o lirică reflexivă, cu o neistovită interogare a eului în căutarea, lucidă și în același timp dramatică, a identității. SCRIERI: Păreri de rău, Arad, 1934; Eu. Poeme în versuri și linii, Arad, 1935; Nimfă și sclavă, f.l., 1938; Mitologie românească, cu desenele și xilogravurile autorului, București
OLINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288521_a_289850]
-
unor epistole, o întinsă corespondență, gândită probabil și spre a fi citită de urmași, sunt moduri de intensificare a existenței, câteodată poate mai importante decât întâmplările care le-au generat. În plăcerea rafinată a comunicării discrete, colocviale, se cristalizează o neistovită - și dramatică - sete de armonie și bun gust. Nu în ficțiunea literară poate fi întâlnit O. cel adevărat, imaginația lui nu poate zămisli sub astfel de stele, ci în paginile izvodite cu o desăvârșită libertate a spiritului, în acea „stare
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
moralist volubil, înclinat spre ironie. Încă în zona prelucrării, cartea Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea (1853) pleacă în primul rând de la circulația orală a istorioarelor despre pățaniile acestui personaj al culturii populare balcanice și orientale. Aici Nastratin reînvie proaspăt, dintr-o neistovită plăcere a spunerii. Fabulația cu tâlc se desfășoară pe îndelete, ca matcă a unei înțelepciuni milenare, întoarsă și asimilată într-o viziune realistă, în interiorul căreia morala, modernă, indulgentă, se transmite fără acreală, chiar șugubăț. Tot o prelucrare este culegerea Fabule
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
și de neajunsuri. Ea se află astăzi masiv pe pozițiile clasei muncitoare, ea participă efectiv la construirea socialismului. Ea merită deci să fie considerată ca atare, să fie tratată cu dragoste și cu Înțelegere, fără concesii principiale, dar cu pasiunea neistovită de a o ajuta, de a o promova, de a o face să trăiască intens În conștiința maselor cititoare, de a face din ea o mândrie națională. Ea nu trebuie judecată cu un ruginit iatagan de fabricație apuseană, ci slujită
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]