165 matches
-
succes fără o serioasă cunoaștere a lingvisticii generale, deoarece unul dintre principalele ei obiective constă tocmai în a stabili deosebirile dintre sistemul limbii unei opere literare și limba comună a timpului. 234 Fără cunoașterea limbii comune, fie și a limbii neliterare, și fără cunoașterea diferitelor limbaje sociale dintr-o 'anumită epocă, stilistica .coi greu se poate ridica deasupra nivelului impresiilor personaje. Prezumția că am cunoaște, mai ales pentru perioade trecute, deosebirile dintre limba comună și varianta ei artistică este, spre marea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să considere drept gen mai degrabă versul octosilabic folosit de S. Butler în Hudâbras sau sonetul decât romanul politic sau romanul despre muncitorii industriali : avem în vedere genurile "literare", nu clasificările după subiect, care pot fi făcute și în privința lucrărilor neliterare. Poetica lui Aristotel, oare consideră că epopeea, drama" și poezia lirică ("milă") sunt genurile literare fundamentale, se ocupă și de trăsăturile oare le deosebesc și de modul în care fiecare dintre 'aceste trăsături corespunde scopului estetic al genului: drama e
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cunoașterii istorice. O altă problemă, mai amplă, cea a istoriei unei întregi literaturi naționale, este încă și mai anevoie de conceput. Este greu să scrii istoria unei literaturi naționale ca artă, când întregul cadru te ispitește să faci referiri esențialmente neliterare, să te dedai la speculații despre etica și despre caracteristicile naționale care n-au aproape nimic de-a face cu arta literaturii. In cazul literaturii americane, neexistând nici o deosebire de limbă între ea și literatura engleză, dificultățile devin multiple, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
În cazul structurii adjectiv + substantiv, formația nou creată este invariabila în varianta literară, cu posibilitatea oscilării doar a primului element (cămăși din materiale albastru-petrol, cămăși din materiale albastre-petrol), dar regulă nu se aplică în toate cazurile, întrucât există și exprimări neliterare, de tipul vopsea roșie-carmină, în care folosirea formei de feminin a substantivului carmin nu poate fi justificată decât prin interpretarea lui de către vorbitor drept adjectiv nume de culoare. În cazul compunerii de tip adjectiv + adjectiv, formația nou creată este, sub
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
mai vechi datează din secolul al IV-lea Î.H., ceea ce reprezintă o dată destul de tîrzie pentru cultura greacă). În seria conservărilor de texte literare, papiru surile nu sînt dominante. Cel mai vechi papirus grecesc păstrat, din 311 Î.H., este neliterar: Papirusul Ele phantin nr. 1 (incomplet, cu o parte din litere șterse) este un contract matrimonial, prin care sînt stabilite condițiile de Încheiere a căsătoriei dintre Heracleides și Demetria din Cos. S-au găsit cîteva papirusuri cu texte literare necu
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
și cele ficționale sau, așa cum spune el, între "practica non-literarității, mai precis: texte extraliterare", și "practica literarității, sau mai precis textele literare ficționale". El declară că începuturile etice, precum " Se ridică de la masă" (Schwere Stunde) nu sînt "tolerate" în textele neliterare 392. Cu alte cuvinte, începuturile narative precum acestea sînt posibile doar în textele ficționale. Această descoperire aduce mai multe dovezi referitoare la faptul că modurile narative localizate în vecinătatea polului personajului-narator al cercului tipologic diferă în structura lingvistică și de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Procesele creației constituie obiectul legitim al Curiozității investigatoare a psihologilor. Ei pot clasifica poetul după tipul fiziologic și psihologic ; îi pot descrie bolile psihice, îi pot explora chiar și subconștientul. Datele de care se folosește psihologul pot proveni din documente, neliterare sau pot fi luate din operele scriitorului, în al doilea caz, ele se cuvin verificate eu ajutorul unor probe bazate pe documente și interpretate cu grijă. Poate oare psihologia, la rândul ei, să fie folosită pentru interpretarea și evaluarea operelor
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
este acordat destul de frecvent: (70) a. bugetarii cel mai prost plătiți b. bugetarii cei mai prost plătiți (71) a. cel mai prost plătiți bugetari b. cei mai prost plătiți bugetari În contextele de mai sus, acordul lui cel este considerat neliterar, incorect (din punctul de vedere al normei gramaticale), structura corectă fiind cea fără acord. În schimb, dacă utilizăm aceleași sintagme la genitiv sau dativ și adverbul este antepus, singura construcție posibilă este cu acord: (72) a. bugetarilor celor mai prost
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la un moment dat al narației, un oraș provincial, Crotona, prefigurând "metropola", spațiu-nucleu al romanului modern, în care sunt vizibile multe din tarele societății ateniene. Asupra acestei idei vom reveni însă la momentul potrivit. Menționăm totuși că formula de parodie neliterară uzitată în asemenea cazuri nu ni se pare cea mai potrivită, cel puțin în lumina unor studii precum Palimpsestes al lui G. Genette, care consideră că nu poate exista parodie în lipsa unui model literar precis și ușor recognoscibil, fie el
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
îndrăgind hazul și, pe alocuri, poanta mușcătoare, opusculul intitulat Apokolokyntosis diui Claudii, adică Prefacerea în dovleac a divinului Claudiu. Se utilizează aici parodia la aproape toate nivelurile posibile, lăsându-se decriptate atât parodii literare (vizând un model anume), cât și neliterare. Scrierea sa rezistă atât unei analize tematice, cât și discutării stilistice ori celei privitoare la poetica personajului, cointeresând cititorii de azi prin procedee precum intertextualitatea ori prezența cumulată a burlescului și a grotescului. Situațional, Apokolokyntosis debutează, la propriu, cu o
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
e salutată cu surle și trâmbițe de toți zeii, al căror statut comportă, de astă dată, o dublă interpretare: fie ridiculizează, întrucâtva, modul lingușitor de comportament al cetății romane față de cezarul ei (transformându-se în ceea ce teoreticienii îndeobște numesc parodie neliterară, vizând moravurile și mentalitățile societale), fie reprezintă tocmai o asemenea dovadă de plecăciune 147 din partea autorului operei Apokolokyntosis. Seneca pune însuși soarele să pregătească intrarea în scenă a cezarului Nero, a cărui histrionică autoadmirație era recunoscută ("Febus le spune: trăiască
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
reprezentat cu două fețe atât în calitatea lui de mijlocitor între două lumi, cât și în cea de simbol al fățărniciei. Însăși structura Olimpului pare o oglindă parodică a senatului roman, trimițându-ne din nou cu gândul la ideea parodiei neliterare, formă îndrăgită de autorii latini: "După ce Claudius fu scos afară, primul luă cuvântul tatăl Ianus. El fusese desemnat consul de după-amiază (s.n.) pentru Calendele lui iulie, un bărbat isteț cât cuprinde, care vede mereu și în față, și în spate
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
personajelor/ situațiilor pe care le "împrumută" doar temporar din opera altor scriitori, rar malițios, să nu ne surprindă cu intervențiile lui. Există însă și excepții, momente în care iese în evidență parodia anumitor stiluri, precum cel juridic ori discursiv-retoric. Parodia neliterară a anumitor categorii umane care fie dezvoltau mentalități imitative, fie includeau chiar modele comportamentale ori societale preluate numai formal, fără a fi atins în prealabil, cum ar adăuga Maiorescu, și "adâncimea" fondului face transferul către celelalte zone spre care converg
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
el însuși. Ceea ce se va și întâmpla, de-a lungul celor două părți distincte care urmează acestui incipit romanesc, rămas astfel după dispariția mai multor calupuri de text. În prima parte a operei, Cena Trimalchionis, Petronius construiește o parodie atât neliterară (a modului de viață socratic, căruia îi opune realitatea contemporană lui Petronius, surprinsă cu prilejul banchetului dat în cinstea lui Trimalchio), cât și literară, cu trimiteri evidente la scrierile lui Platon, vasta literatură a symposion-urilor, gen pe care Mihail Bahtin
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în următorul tabel. Discriminarea celor trei tipuri textuale este însă dificilă, fiindcă „nu constă în stabilirea unor categorii abstracte, ci în recunoașterea realității lor în materia vie a literaturii. Este greu de trasat o linie de demarcație dintre literar și neliterar“, după cum afirmă criticul Adrian Marino (Dicționar de idei literare). 2.3. Particularități de structură și de compoziție ale diferitelor tipuri de texte Diversitatea incontestabilă a textelor scrise nu permite un proces reductiv de înca drare într un model unic de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului; - la nivel morfosintactic: prezența unor forme neliterare, a viitorului colocvial, a super lativului popular, frecvența mare a interjecției; modele sintactice bazate pe repetiții sau pe recurența lui „și“ narativ, anacolutul etc.; - la nivel stilistic: caracterul tradițional al figurilor de stil. Registrul stilistic cult implică situarea instanțelor comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
stilurilor mixte (derivate): stilul direct legat și/sau stilul indirect liber. Acestea sunt forme intermediare între discursul direct și cel indirect, având ca efect stilistic suprapunerea vocilor narative - a naratorului și a personajului citat. Stilul direct legat (specific vorbirii familiare, neliterare) se caracterizează prin dependența sintactică a discursului citat de vocea naratorului. Prezența conectorului de subordonare între secvența textuală asumată de narator și discursul raportat al personajului, precum și menținerea persoanei I/a IIa în vorbirea reprodusă sunt principalele semnale tex tuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
însă de norme, - "tehnica actuală" și unele construcții fixe impuse prin tradiție - "discursul repetat". Discursul repetat este considerat în mod obișnuit o stereotipie lexicală, cu/fără valoare expresivă, care se manifestă în toate stilurile funcționale, dar și în limba vorbită neliterară. Însă "tehnica actuală", caracterizată prin trăsătura de a valorifica virtualitatea creativității, inventivității, generată de libertățile admise de sistem, se manifestă tot în limitele unor constrîngeri impuse în cadrul limbii de norme (de congruență, de corectitudine, de adecvare etc.) dictate de tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
profunzime cu o semnificație vagă sau generală. Rolul acestui mecanism este exercitarea controlului asupra gîndirii, prin oferirea iluzorie a unor adevăruri cărora nu este necesar să le căutăm demonstația. Stereotipii afuncționale. Vidul de semnificație apare însă și în limba vorbită neliterară, prin automatisme, numite și cuvinte de umplutură, considerate "cuvinte incidente care întrerup șirul comunicării fără să aducă de fapt vreo idee în plus în legătură cu ea", suplinind absența momentană a unor termeni adecvați și devenind ulterior expresia unor habitudini verbale, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tot ce este transmis în cadrul unei tradiții lingvistice drept locuțiune fixă, așadar, expresii, proverbe și altele asemenea, pura reproducere a ceea ce s-a spus deja; numesc aceasta discurs repetat. Pe de altă parte, poate fi vorba despre texte, literare și neliterare, care au ajuns să fie atât de bine-cunoscute în cadrul unei comunități lingvistice, încât putem presupune că mulți membri ai comunității lingvistice dețin o cunoaștere, parțial literară, a acestor texte. Ne referim deci la așa-numitele "zicale"": a) discursul repetat "este
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în românește. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Viața literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Ramuri”. Cariera franceză nu se lasă lesne cucerită: în 1912, publicase doar o poezie (Les Chats, în „Le Journal”) și o nuvelă în „Le Miroir”, în rest doar texte neliterare. Frecventa schimbare a adreselor pariziene între 1910 și ianuarie 1914 reflectă dificultățile întâmpinate. În 1921, C. se căsătorește cu ziaristul Louis Constant Edgar Müller, alături de care va întreprinde călătorii în Europa și America de Sud. O replică ficțională a acestor avataruri pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
împărtășim în întregime, recomandăm Nassim Nicholas Taleb, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010, p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le ard sau să le arunc, cu toate că le găsesc în bună măsură inutile în afara aplicațiilor academice(...) ". 826 Michael Shermer
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
al XVI-lea redactate în românește, ale căror caracteristici sunt semnalate și studiate analitic, spre a servi la definirea diacronică a structurii lexico-gramaticale a limbii. Dacă în primul tom (Limba română vorbită între 1550-1600) publică și comentează mai ales texte neliterare (zapise oficiale și acte private), în cel de-al doilea, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporană cea nescrisă, sunt editate sistematic, pentru prima oară la noi, mai multe cărți populare. Într-o cercetare comparativă care își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele terminate în -că, mai ales din fondul vechi (cu foarte puține excepții privind
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]