166 matches
-
specifici de pildă teoriei literare. Ne referim aici la noțiunea de „înstrăinare“ („ostranenie“), folosită de Școala Formalistă Rusă (precursoare a structuralismului francez) și inventată de Viktor Șklovski. Este vorba despre calitatea textului literar, care îl înstrăinează pe cititor de sensurile neliterare ale limbajului comun; un articol de ziar, rescris în versuri, va „spune“ altceva decât în starea sa inițială, fiindcă va fi „înstrăinat“ de aceasta. Astfel, cititorul va recăpăta acea viziune clară a realității, pe care doar arta i-o oferă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
limba germană, în afara celui al lui Gottsched la Leipzig. Împrumutate din repertoriul francez, rarele piese reprezentate sunt jucate în limba franceză la curți princiare sau în colegii. Cât despre trupele ambulante, ele joacă, într-un mod improvizat parțial, un repertoriu neliterar, a cărui sărăcie este întristătoare. Foarte conservator, Gottsched pledează, în Eseu despre o artă poetică critică pentru germani, apărut în 1730, pentru imitarea naturii, în maniera antică. Considerând că francezii secolului lui Ludovic XIV sunt cei mai buni cunoscători ai
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care se autointitulează „roman“. Are În acest caz documentul o expresivitate involuntară, care să-l facă funcțional În planul literaturii și, deci, literar? Mai că ar fi avut una, dacă Marin Mincu ar fi redus la minimum fragmentele acestui document neliterar. Dacă Intermezzo ar fi cuprins, În schimb, doar jurnalul lui M. (care este și interesant, și literar, cu o expresivitate lipsită de orice efect al involuntariatului), „romanul“ n-ar mai fi putut să se subintituleze chiar așa. De ce a ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să o citească Într-un alt cod. Pe de o parte, ar fi necesară lectura jurnalului lui A. ca document de psihologie feminină aflată În căldurile fermentației erotice adolescentine și postadolescentine. Găsim, cu o asemenea lectură, un personaj involuntar și neliterar care, realmente, ar merita să fie scris de mâna unei scriitoare capabile de la fel de multă sinceritate sentimentală nesofisticată de nici o retorică. E În jurnalul lui A. substanța unui personaj (al persoanei Întâi) care conturează un teribil bovarism al virginității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trebuie să fi fost strict economică.) "Ungerea" lui V.N. Cișman ca "redactor responsabil" nu însemna acordarea/recunoașterea unui loc mai important în redacție; probabil că el era mai puțin vulnerabil, ceilalți fiind încă studenți sau evrei "neîmpămînteniți". Cît privește partea neliterară a ziarului, sarcinile redacționale vor fi fost îndeplinite de director și de acel J. Geiger în principal 13. La partea cealaltă, beletristică, contribuția principală o au A. Steuerman și Eugen Herovanu; mult mai redusă e a lui Gordon. Lor li
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
există peste tot. D.D.: În multe din operele dumneavoastră de ficțiune (mai ales în Entre fantasmas), insistați în a vă distinge scrierile atît de roman, pe care îl considerați "mort" și "perimat", cît și de autobiografie ori de scrierile testimoniale, neliterare. Și atunci, v-aș întreba: credeți că o bună parte din opera dumneavoastră ar putea fi încadrată în subgenul polemic al autoficțiunii, cu pactul său ambiguu sau dublu: cel ficțional, propriu literaturii în general, și cel specific, de autenticitate și
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
de creație”; ar trebui adus „exemplul literaturii de matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu de a justifica mărginirea la ele, cu excluderea textelor neliterare. Afirmația abia lasă să se întrevadă atitudinea programatică principală, anume aceea legată de disputa „generaționistă”. Publicația se vrea a fi a tinerilor (în acest sens dovezile abundă), dar a acelora care se definesc prin operă „diferențiată”, nu prin preocuparea exclusivă
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
conținutul operei din lumea realității. Putem deci reintroduce în analiza noastră semantică unele dintre conceptele obișnuite ale esteticii: "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare". Trebuie însă din nou să subliniem că distincția dintre artă și nonartă, dintre literatură și expresia lingvistică neliterară este fluidă. Funcția estetică se poate extinde la mesaje lingvistice dintre cele mai variate. Ar însemna să avem o concepție îngustă despre literatură dacă am exclude din sfera acesteia întreaga artă închinată propagandei sau întreaga poezie didactică și satirică. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
În cazul structurii adjectiv + substantiv, formația nou creată este invariabila în varianta literară, cu posibilitatea oscilării doar a primului element (cămăși din materiale albastru-petrol, cămăși din materiale albastre-petrol), dar regulă nu se aplică în toate cazurile, întrucât există și exprimări neliterare, de tipul vopsea roșie-carmină, în care folosirea formei de feminin a substantivului carmin nu poate fi justificată decât prin interpretarea lui de către vorbitor drept adjectiv nume de culoare. În cazul compunerii de tip adjectiv + adjectiv, formația nou creată este, sub
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Procesele creației constituie obiectul legitim al Curiozității investigatoare a psihologilor. Ei pot clasifica poetul după tipul fiziologic și psihologic ; îi pot descrie bolile psihice, îi pot explora chiar și subconștientul. Datele de care se folosește psihologul pot proveni din documente, neliterare sau pot fi luate din operele scriitorului, în al doilea caz, ele se cuvin verificate eu ajutorul unor probe bazate pe documente și interpretate cu grijă. Poate oare psihologia, la rândul ei, să fie folosită pentru interpretarea și evaluarea operelor
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele terminate în -că, mai ales din fondul vechi (cu foarte puține excepții privind
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
specifică asupra lumii, a oamenilor și a riturilor lor, rod al modului particular de a vedea al autorului, oricare ar fi acesta, scriitor sau antropolog. Propuneam așadar ca, În orele de limbi străine, să se confrunte texte literare cu texte neliterare provenind din studii sociologice sau etnologice și să se supună ambele tipuri de texte unei lecturi critice. Obiectivul pe care Îl urmăream era favorizarea descoperirii reciproce a culturilor belgiană și maghrebină În contextul unei ore de franceză ca limba a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
însă de norme, - "tehnica actuală" și unele construcții fixe impuse prin tradiție - "discursul repetat". Discursul repetat este considerat în mod obișnuit o stereotipie lexicală, cu/fără valoare expresivă, care se manifestă în toate stilurile funcționale, dar și în limba vorbită neliterară. Însă "tehnica actuală", caracterizată prin trăsătura de a valorifica virtualitatea creativității, inventivității, generată de libertățile admise de sistem, se manifestă tot în limitele unor constrîngeri impuse în cadrul limbii de norme (de congruență, de corectitudine, de adecvare etc.) dictate de tradiția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
profunzime cu o semnificație vagă sau generală. Rolul acestui mecanism este exercitarea controlului asupra gîndirii, prin oferirea iluzorie a unor adevăruri cărora nu este necesar să le căutăm demonstația. Stereotipii afuncționale. Vidul de semnificație apare însă și în limba vorbită neliterară, prin automatisme, numite și cuvinte de umplutură, considerate "cuvinte incidente care întrerup șirul comunicării fără să aducă de fapt vreo idee în plus în legătură cu ea", suplinind absența momentană a unor termeni adecvați și devenind ulterior expresia unor habitudini verbale, cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este acordat destul de frecvent: (70) a. bugetarii cel mai prost plătiți b. bugetarii cei mai prost plătiți (71) a. cel mai prost plătiți bugetari b. cei mai prost plătiți bugetari În contextele de mai sus, acordul lui cel este considerat neliterar, incorect (din punctul de vedere al normei gramaticale), structura corectă fiind cea fără acord. În schimb, dacă utilizăm aceleași sintagme la genitiv sau dativ și adverbul este antepus, singura construcție posibilă este cu acord: (72) a. bugetarilor celor mai prost
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
-a. București, EDP, 1990, 439 p. [12] BUTOR, ADRIAN; BUTOR, VIRGINIA, Dezvoltarea gustului și interesului pentru literatură prin corespondența cu scriitorii, în Rev. de ped. An 39, nr. 1, ian. 1990, p. 4445 (înv. primar). [13] CERKEZ, MATEI, Noțiunile „literar”-„neliterar” în predarea textului literar, nr. 4, [14] 1989, 574 578. [15] CIOCÎRLIE, CORINA, Limba română de azi. Observații asupra limbajului „Mica publicitate”, în „Limbă și literatură”, Buc. Vol.1, 1990, p.27-31. [16] COJOCARU, GABRIELA, Comentariu privind rezolvarea subiectelor de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
COSTACHE, ADRIAN; COSTACHE GEORGETA, Limba română. O gramatică stilistică (prntru învățământul preuniversitar), Ed. Art, București, 2003. [31] COSTEA, MONICA I., Experiment didactic interdisciplinar: caligramele, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.23-26. [32] COTOI, GEANINA, Formă corectă-formă literară/formă incorectă-forma neliterară. Argumentarea ideii poetice a textului liric popular din perspectiva nivelurilor limbii, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 44 - 49. [33] COZMA, GEORGETA, Softul educațional. Modele cosmogonice în creația eminesciană, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.37-39. [34] CRĂCIUN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fișe de lucru pentru clasa a VII a, Pitești, Paralela 45, 2005, 162 p. [170] TROFIN, ELIZA-MARA; ARDELEAN, LUMINIȚA; ENESCU, IOANA, Gramatică: fișe de lucru pentru clasa a VIII a, Pitești, Paralela 45, 2005, 146 p. [171] ȚIBRIAN, CONSTANTIN, Rostiri neliterare în limba română actuală, Pitești, Editura Universității, 2005, 111 p. [172] UNGUREANU, IOANA, Limba și literatura română: clasa a VI-a: scheme recapitulative, exerciții și teste de evaluare - literatura română; scheme recapitulative, exerciții și teste de evaluare - limba română; propuneri
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fi de 25 % (1-2 ore și Minorități/L3) și de 45 % (3-4 și 5-7 ore) din notă finală. . itemul doi urmărește evaluarea capacității candidatului: . de a realiza corect un transfer lingvistic (retroversiune), prin traducerea în limba franceză a unui text neliterar (1-2, 3-4 ore și Minorități/L3) sau literar (5-7 ore), alcătuit din 3-4 propoziții/fraze; Se va aprecia calitatea transpunerii lingvistice, folosirea corectă a structurilor gramaticale și lexicale, a ortografiei și a punctuației (că și la restul itemilor, de altfel
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
până acum. 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen, orală sau scrisă, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se familiarizeze cu diferite genuri și stiluri literare și neliterare; - să abordeze orice nou text din manual că pe un text necunoscut; - să-și îmbogățească vocabularul; - să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultură și civilizația rusă; - să-și însușească structuri gramaticale noi și să și le consolideze pe cele vechi
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
corect și adecvat structurile lexicale, morfologige, sintactice și semantice studiate conform programei de limba germană. 2. TEXTE Textele selectate nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba germană. Aceste texte vor fi extrase din cărți literare/neliterare, ziare și reviste germanofone. 3. TEME DE COMUNICARE ORALĂ/SCRISĂ Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența umană în general: elemente de cultură și civilizație, datini, obiceiuri, relații în
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
2. Textele necunoscute folosite pentru, cele două probe de examen, orală și scrisă, nu exclud studierea textelor din manuale, ba dimpotrivă. Textele din manuale sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se familiarizeze cu diferite genuri și stiluri literare/neliterare - să abordeze orice text nou din manual că pe un text necunoscut, care oferă posibilitatea formării și dezvoltării deprinderilor de comunicare orală și scrisă; - să-și îmbogățească vocabularul, să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
scrisă: 3 ore. ... 2. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen, orală sau scrisă, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se familiarizeze cu diferite genuri și stiluri (literare / neliterare); - să abordeze orice nou text din manual că pe un text necunoscut; - să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultură și civilizația britanică și americană; - să-și îmbogățească vocabularul; - să-și însușească structuri gramaticale noi și să și le consolideze pe
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
împărtășim în întregime, recomandăm Nassim Nicholas Taleb, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010, p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le ard sau să le arunc, cu toate că le găsesc în bună măsură inutile în afara aplicațiilor academice(...) ". 826 Michael Shermer
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]