2,065 matches
-
ci un teatru al confruntărilor împlinitoare „sub blânda lumină difuză a bunului-simț“. În ce zonă se manifestă înțelegerea/ cunoașterea? Să fie acea „societate spectacol“ sau „golul“ pe care atât de adesea îl folosește Mihai Șora pentru a da margini unui „nemărginit“? În copilărie, descoperise „nemărginirea mărginită“ stând, întins pe pământ, într-un no man’s land - câmp nesfârșit și în afara timpului. Atunci face el cunoștință cu întinderea universului; că este sau nu finit, - cine știe? - are mai puțină relevanță; ceea ce interesează
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
și de sincer apropiat cititorului de orice confesiune și chiar fără. Autorul nu se arată nici măcar tolerant (toleranța, după cum observa Henri Wald, reprezintă - cel puțin în raport cu vreo oarecare minoritate - expresia încă a condescendenței); încearcă în schimb să înțeleagă lumea în nemărginita ei complexitate și să fundamenteze o anume idee rafinată, totodată practică și flexibilă despre alteritate, sub numeroasele chipuri pe care omul le întâlnește de-a lungul unei vieți. O asemenea atitudine reprezintă - se simte cu fiecare rând - fructul unei minți
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
Suchianu ne-a părăsit în plină Săptămână Luminată, când Porțile Raiului sunt deschise, (cum i-a fost dat și Gretei Garbo) căci Cel de Sus a hotărât că ni l-a lăsat destul să ne bucurăm de al său entuziasm nemărginit și de a sa cultură enciclopedică. Ni l-a luat noaptea, când nu sunt proiecții cinematografice, ca să-i fie mai ușor să se despartă de marele ecran. În aceeași zi avea să-i apară, în draga sa Românie literară, ultima
D. I. S., Maestrul de cinema by Irina-Margareta Nistor () [Corola-journal/Journalistic/17113_a_18438]
-
copiii au început să se apropie unii de alții, să se adulmece, să se mîngîie și să se giugiulească, să-și încălzească sufletele și trupurile, să-și cînte osanale și imnuri de slavă, să-și închine poeme de dragoste și nemărginită prețuire. N-a fost ușor, pentru că, precum spuneam, ipocrizia presupune multă stăpînire de sine, trudă, acea imaginație care, în cuvintele unui moralist francez, "transformă neantul într-un munte"; ea necesită un surplus de energie și acel dar ceresc, acea sublimă
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
țară, într-o liniște totală, și-a descoperit chipul într-o oglindă ovală. A învățat să-l cunoască, a învățat să definească puterea: Dacă voi reuși să mă supun mie însumi, spiritului care există în mine, atunci puterea mea este nemărginită pentru că nu mai sînt vulnerabil la nimic. Cum să fiu înspăimîntat de putere cînd ea îmi dă generozitate, forță, înțelegere?". Studiind cariera lui Marcel Iureș, modulațiile ei în România, vedem cu ochiul liber că talentul nu înseamnă nimic, de la un
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
20, după cum notase și începutul povestei zisă Fiica Pustei n.n.). Temperamentul Pustei. Multă forță și instinct, un vârtej de patimi și dorinți, vivacitate, excese, păcate greu de mărturisit, un fond păgân, de stepă, deșert, munții fiind, ciudat, excluși, doar orizontul nemărginit... Și mitomania mea crescută în acest mediu înșelător, cu miragii de tot felul... Neputința de a relata un lucru exact cum s-a petrecut, ca și cum, mereu inventând, punând de la mine, aș vrea să corectez realitatea, s-o fac după cum îmi
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
Constantin Țoiu Așa că... reluă criminologul - aprinzîndu-și un al doilea Kent în plin răsărit - soarele răsărind de vreo cîteva minute, aruncînd o pajiște nemărginită, un culoar de foc infinit pe întinsul mării calme încă, adormită parcă, stăpînită încă de fiorul ori duhurile nopții... Și nu mai spuse nimic. Ceilalți doi, de pe rogojina fină de pai de orez, o amintire a celui dintîi, a economistului
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
visul de glorie și putere" (T. Vianu), care-l mistuie pururi. Deci un tipic erou romantic. Privirea i se îndreaptă, explicabil, spre trecut, dînd unora impresia că ar fi "un întîrziat într-o epocă defunctă": "Paradoxul se explica prin cultul nemărginit al poetului față de generația de la 1848, pe care îl întreține în opera de tinerețe și asupra căruia va reveni în publicistica ultimilor ani de viață. Și pe bună dreptate, întrucît climatul în care se formează era impregnat de ideologia pașoptistă
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
o măreție de epopee, făcându-le apoi să pice cu botul în jos, ca niște cîini de plumb. E o monotonie scîrbită și pompoasă cu tot dinadinsul în acest ritual al cotidianului vizat de Faulkner; gesturile sunt însăși lumea unui nemărginit plictis." (traducere spontană după un articol din aceeași lucrare Dicționarul biografic al autorilor). * Am stăruit asupra opiniilor celor trei mari europeni, mai ales asupra textului aparținînd lui Sartre, spre a face și mai evidentă diferența dintre vederea lor literară și
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
voioșie nevinovată răsună pretutindeni în jur! E azi cumva vreo sărbătoare? Ferească sfîntul! În fiecare seară răsună aceeași muzică, în fiecare seară freamătă aceeași mulțime pestrița, din care uneori se desprind grupuri ce se pierd șoptind în parcul întunecat și nemărginit. intrarea nu se plătește, muzica este, și ea, pe gratis. Ai chef să aluneci pe apă? Acolo șunt bărci, dacă știi să vîslești, urcă-te într-una din ele. Pe drum ai să vezi peisaje încîntătoare, căci un parc mai
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
acte. După ani în șir trăiți cu Domenico Soriano găsește că a sosit momentul căsătoriei. Dorința nu este decît de partea ei. Apelează la un tertip, își înscenează moartea, declanșează compasiunea lui Soriano care oficializează rapid relația cu "muribunda". Furia nemărginită cînd descoperă înșelăciunea nu mai poate fi oprită cu nici un chip. Acțiunea Filumenei determină brusc analiza vieții fiecărui personaj. Radiografiile sînt făcute cu luciditate dar și nostalgie, se invocă momentele de glorie, de libertate totală, în care toată lumea e a
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
lui Julien Gracq referitoare la autorul Tinerei Parce ("colos al cugetării de album"), dai din umeri. * Greu de explicat: înaintarea în vîrstă mă face să încerc două simțăminte socotite incompatibile: economia și risipa (de materie temporală). Sînt totodată limitat și "nemărginit" în timpul ce mă organizează. * Un fapt uimitor: printr-o anume "angajare" în procesul bolii, diferența între existență și nonexistență se reduce considerabil. Să fie acel instinct al stingerii vieții despre care vorbește Freud, adică marele eveniment ce încunună viața? Ori
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
se reduce la o confruntare fără sorți de izbândă: cuvântul ziaristului contra cuvântul politicianului (presupus) corupt. Astfel se explică lipsa oricărei reticențe a mahărilor de a se arăta la televizor, de a se lăsa, cu dezinvoltură, abordați de jurnaliști: tupeul nemărginit, miza pe complicitatea celor din familia politică și economică le asigură o imunitate mult mai puternică decât ne putem imagina. În lumina celor de mai sus, mi s-a părut cu totul deplasată mobilizarea de forțe care l-au întâmpinat
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
și pe pământ Mereu troianul crește. Și stelele, privind la ei, Plâng lacrimi de scântei. Treptat, omătul spulberat Se-ntinde ca o mare, Și crește, și sub el treptat Convoiu-ntreg dispare. Și-n zori tot câmpu-i învălit C-un giulgi nemărginit. Au fost! Acum ei unde sânt?... Un cârd de vulturi zboară Pe sus c-un repede avânt Și iute se coboară. Iar dintre brazi vine urlând, Urlând lupul flămând!... După aceste "ocoluri", ajung la scrisoarea lui Iacob Negruzzi anunțând că
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
văduvit, într-o evadare în virtual, emițând semnale interioare, asigurându-i credibilitate, construind o punte peste timp între două tărâmuri... „... Poate visez, dar... crede-mă!”. Astfel, în cele două catrene de început, poetul întărește eul liric prin manifestarea unei dorințe nemărginite de reconstituire a unor secvențe aparținând unui timp pierdut, a acelei iubiri sacre, ca o parabolă despre trăirea eternității sub semnul vieții... “De-aș ști că-n viața mea revii/ Să retrăim iubirea noastră sfântă, / De-aș ști că poți
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
desenate de tânărul artist plastic Tiberiu Tocăniță. Absolvent al Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității de Vest, artistul a imortalizat o serie de edificii bisericești și publice, peisaje citadine pline de atmosferă, emblematice pentru orașul de pe Bega. Pătrunsă de un nemărginit atașament sentimental și spiritual pentru splendida așezare, editorul Daniela Țiț și-a propus să realizeze o tipăritură de o aleasă ținută artistică despre localitatea care reprezintă „o stare de spirit“, ce se materializează printr-o sensibilitate și deschidere accentuată spre
Agenda2003-7-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280692_a_282021]
-
Dumnezeu. Datorită lecturilor sfinte și mai ales experienței sale de o viață în a sluji la sacrificii, aștepta cu încredere să vină un Izbăvitor pentru ca să scape poporul de suferință. Nu putea înțelege, omenește vorbind, cum s-ar putea ca Dumnezeu nemărginit, atotputernic, stăpân și creator a toate să se întrupeze de la Duhul Sfânt, dintr-o Fecioară curată (Isaia 7, 14 - 16) și să se facă om. Avea în gând pilda lui Zaharia-preotul, care nu crezuse că va avea un moștenitor și
Agenda2003-5-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280643_a_281972]
-
doi colegi dă la iveală monografia comunei Broșteni, se consacră istoricului domeniilor regale din zonă (Descrierea moșiei regale Broșteni, județul Suceava, Göbl, 1906), culege folclor și oferă „icoane vechi și icoane nouă” din viața țăranului moldovean pentru care nutrește o nemărginită dragoste și în apărarea căruia sare ori de câte ori are ocazia, așa cum o dovedesc și consemnările sale din aceste scrisori, atașament dovedit uneori și de semnătura sa ostentativă, „Ghiță de la Holda”. Nu puține sunt apoi datele pe care epistolierul ni le oferă
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
nu... Partenerul casnic al femeii (!). În al doilea rând, citatul din Goethe, favoritul mamei lui Groszinger din Thanasfera (și, în realitate, al lui Thomas Mann) ar fi meritat tradus în românește. Ar suna aproximativ așa: „Totul li-l dau zeii, nemărginiții,/ Aleșilor lor pe de-a-ntregul./ Toate bucuriile, fără margini,/ Toate suferințele, fără margini, deplin.” Cum Groszinger este un ales care nu prea se poate folosi de tainele pe care le pătrunde, versurile își au tâlcul lor.
Fiecare la locul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2703_a_4028]
-
tânăr vede un bătrân, inconștientul lui e traversat de oroare: am să mor! Frank O’Hara: „Sunt cel mai puțin dificil dintre oameni. Nu vreau decât o iubire fără margini”. Eu, mai dificil, nu vreau nimic din ce ar fi nemărginit. S-ar spune: nu umbla cu fleacuri! N-ai vrea să nu mori? Pe cine m-ar întreba, l-aș ruga să se întrebe cum ar arăta o lume în care nu s-ar muri. T nu mai face față
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2771_a_4096]
-
celeste fără tihnă liturghii de sunete. Dragostea pentru Dumnezeu nu cunoaște răgaz, pentru că și El ne iubește cu asupră de măsură, fără odihnă și fără limite. Și altfel, cum i-ar putea mulțumi cineva, pentru Sângele tot, scurs din dragoste nemărginită? Radu Botiș a ales acest fel de a-și revărsa gratitudinea, smerenia condiției de creatură în fața Creatorului a toate. Și astfel, nu contenește a-I aduce prinos din cuvintele smulse parcă din inimă. Să nu căutăm, cârcotași, pete în soare
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
De asemenea, tonul cu care ne adresăm - „tonul face muzica”, se spune pentru a sublinia importanța felului în care se spune ceva. Ce mult contează expresia feței, o privire blândă, un zâmbet pentru cei de lângă noi! Bunătatea derivă din iubirea nemărginită cu care Dumnezeu a creat lumea, prin urmare originea ei este divină. Bunătății îi sunt asociate calităti precum: mila, compasiunea, înțelegerea, bunăvoința, toleranța, blândețea, răbdarea, iertarea, dărnicia, admirația. Bunătatea înseamnă și noblețe și echilibru, prin aceste calități putând să ordoneze
Reflecţii : Bunătatea vs. rãutate [Corola-blog/BlogPost/92687_a_93979]
-
Pasărea Phoenix Albastru de Voroneț, oglinda trupului. Șevaletul și pensula Marelui Maestru, îmi vorbesc,descifrează taine... Pasărea Phoenix, a renăscut din propria cenușă, mult mai puternică ca ieri. O pasăre rănită așteaptă vindecarea, învață să zboare mai Sus, spre Infinitul, Nemărginitul Isus. Iubirea 1 Corinteni 13:8 Iubirea a trezit dimineața, tăcerea felină a nopții s-a dus; iar bătânele fecioare răscoapte, ne-au spus,că iubirea ne spune totul. Ura nu are nimic de spus, are chipul descompus,ca diavolul
PASĂREA PHOENIX de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381684_a_383013]
-
mare însemnătate... Totul era risipit pe mormanele de amintiri acum. Vântul tăcerii se așternuse veșnic peste firele de nisip ale trecutului... Iluzia unei clipe devenea atât de singulară, încât orice lacrimă era ca o picătură de ploaie într-un ocean nemărginit. Mira pierduse noțiunea timpului acum. Rătăcise zile întregi între serviciu și casă. Acum venise vremea să se răzvrătească trupul împotriva minții. Dureri atroce de cap, stări de vomă, o slăbiciune generală. Parcă nici mâncarea nu mai avea gust, nici florile
CONTOPIRE -11- VEȘTI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381717_a_383046]
-
Pasărea Phoenix Albastru de Voroneț, oglindă trupului. Șevaletul și pensula Marelui Maestru, îmi vorbesc,descifrează taine... Pasărea Phoenix, a renăscut din propria cenușă, mult mai puternică că ieri. O pasare rănită așteaptă vindecarea, învăța să zboare mai Sus, spre Infinitul, Nemărginitul Isus. Iubirea 1 Corinteni 13:8 Iubirea a trezit dimineața, tăcerea felina a nopții s-a dus; iar bătânele fecioare răscoapte, ne-au spus,că iubirea ne spune totul. Ură nu are nimic de spus, are chipul descompus,ca diavolul
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]