1,089 matches
-
să aibă și alte job-uri în același timp. De asemenea, aceștia sunt plătiți cu sume simbolice, care nu le permit să se întrețină. Guzu își propune ca în următorii cinci ani să atragă mai mulți turiști în micuța comună nemțească, dar și investitori care să susțină economic zona. Românul vrea să dezvolte voluntariatul și grupurile de acțiune locală care să îl ajute să păstreze legătura cu cetățenii săi. „Eu compar cetățenii cu o familie. Am luat ca exemplu familia mea
Un român a fost ales primar în Germania by http://uzp.org.ro/un-roman-fost-ales-primar-germania/ [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
ce și sași peste samă de mulți și români peste tot locul, de mai multu-i țara lățită de români decât de unguri. Iară în Țara Ungurească de jos, unde se chiiamă Unguriia cea Mare sau cumu-i zicu unii pre limba nemțească Panoniia, acolo numai unguri trăiescu, iară de se află și români pre alocurea, încă lege ungurească țin...Unguri nu țin tot o lege, ci în patru sau cinci legi suntu împărechiați, că unora le zic calvini, altora lotori, altora calandoș
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
sună prin urechi: „Si prega di non uscisse a questa ore!” Sau cam așa ceva. Nu mai contează. Sunt acasă! Întreg! A rividerci! N.B. Am fost câteva zile la mare, cu trei dintre nepoți. Într-o stațiune bulgărească, la un hotel nemțesc, care arată a occident curat. La plimbarea de seară, cea mică mă întreabă: - A ce miroase Turnul Eiffel de aici? Nedumerit o întreb: - A ce miroase? - A, Paris ! Da, da a Paris ! A mirosit ea ceva în legătură cu Parisul! Toate bune
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1346667854.html [Corola-blog/BlogPost/343747_a_345076]
-
ș.a. Multe lucruri pe care nu le-ai fi bănuit nici în ruptul capului că ar existat într-un sat ca al nostru, potrivite mai curând într-un oraș cu pretenții, la niște oameni care făceau casă bună cu haina nemțească și croită și probată la arta modei și nu unde stăpână este opinca, se lipesc cu bătături mâinile încleștate pe coarnele plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
priveam noi, sibienii. Erau ingenioși, impulsivi, inovatori. „Sportul” unanim practicat la București în anii optzeci era de fapt un slalom permanent, o luptă continuă pentru supraviețuire, un lanț de delicte mai mult sau mai puțin cavalerești. Obișnuită fiind cu ordinea nemțească din burgul natal, îmi venea greu să mă adaptez traiului pe muchie de cuțit. Noi, ardelenii, suntem uneori cam căpoși. Iau ca exemplu situația clasică de a întreba în autobuz unde trebuie să cobori pentru o anumită adresă. Mi s-
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_vizita_acasa_bucuresti_gabriela_calutiu_sonnenberg_1343997263.html [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
face natura - „aceiași copaci, aceleași flori și același noroi”. O notă de melancolie, împletită cu nostalgia după diverse Epoci de Aur - una chezaro-crăiască și o alta victoriană târzie -, domină paragraful final: „De pe acum era după-amiaza târziu. Totul era ordonat și nemțesc.[6] Meterezele fuseseră transformate în promenadă - pe care o orchestră de coarde interpreta Johann Strauss cu un șarm și o demnitate pe care orchestrele englezești și le-au pierdut pentru totdeauna.” *** Ciocârlia era piesa de rezistență a lui Grigoraș Dinicu
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
anii ’90, furnizându-i și o xerocopie, a fost John Drew, lector al Consiliului Britanic și cercetător al operei lui Forster. [6] În engleză, în original: „All was still tidy and Teuton.” Eugen Gergely a preferat să înlocuiască „Teuton” cu „nemțesc”, dar așa nu prea se mai aude sunetul cavaleriei. [7] Desigur nu genuine, întrucât la momentul acela urmași direcți ai marelui voievod pe linie bărbătească nu mai existau, așa-zișii Brâncoveni purtau numele ca rezultat al unei adopții. [8] Scriitoare
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
mai departe. Când eram aproape de podul de peste Argeșel, pe drumul ce apucă spre Stoenești, se aude de-odată huruit mare, venea de undeva de sus, din cer, noi eram la loc deschis până aic și ne pomenim cu niște avioane nemțești care lansau bombe. Exploziile se țineau lanț, fugeam speriați care încotro ca să scăpăm de fum asurzitor, era ca un blestem de care nici măcar nu auzisem că se poate întâmpla pe timo de război, mi-l închipuiam altfel dar ce vedeam
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
spre palat. Turiști la gardul Muzeului Satului căscînd gura la invitații care treceau. Călăreți în uniforme de gală care treceau pe aleile asfaltate, pe lîngă oamenii care îi priveau zîmbind. Pompieri în uniforme de gală, cu căști semănînd cu cele nemțești din primul război mondial, căști metalice cu un vîrf ascuțit în creștet. Cu aceștia, lumea se fotografia, cum de fapt se fotografia cam peste tot, individual sau în grup, aproape imediat ce intrau în incintă. O pauză s-a făcut doar
Garden Party la palatul Elisabeta by http://www.zilesinopti.ro/articole/2698/garden-party-la-palatul-elisabeta [Corola-blog/BlogPost/99402_a_100694]
-
arate netemeinicia opiniei acestui părinte al teoriilor raseologice („ar fi inexact să pretindem că toate amestecurile de rase sunt rele și dăunătoare”), la propriu subliniază concluzia filosofului englez Herbert Spencer privind „necesitatea contactului străin”, combate afirmația raseologului Chamberlain despre fidelitatea nemțească, pe care acesta o consideră trăsătura lor de caracter fundamentală, cu un citat devastator din cartea Rasse und Kultur a autorului german Friedrich Hertz („Istoria semințiilor germanice e supraîncărcată de înșelăciuni și crime, de trădări și asasinate, de revolte și
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463413960.html [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
o vitalitate nemaivăzută spre celălalt mal. Aici a fost al doilea botez al focului și aici mi-am văzut vinovăția mea; nu trebuia să mă las atras în această aventură, aveam destule posibilități să fug. Rătăciți cum eram de unitatea nemțească, am tras într-un sat românesc ceva mai departe de Mureș, am coborât, ne-am uscat, ne-am spălat și gazda, o mătușică bună, ne-a pus ceva pe masă și am mâncat, căci eram sleiți de foame. Mătușica avea
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443032141.html [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
factice, spuse, culese și alese cu talent de povestitor, cititorul trecând dintr-una într-alta ca într-un labirint de povestiri. Povestirile vin cu detalii istorice relevante, dar și cu umor ceea ce adaugă o anume savoare lucrării (e.g. „o ștampilă nemțească făcută dintr-un cartof și cerneală”, „Da, domnule, Pierre Rosetti este francez” etc). Totuși, apar unele explicații redundante sau facile („alfabetul Braille (sistem de scriere pentru orbi, inventat de Louis Braille)”), repetări de informații uneori binevenite pentru reîmprospătarea memorie, alteori
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_sau_realitatea_mem.html [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
limbaj nepotrivit acasă, amestecat cu idiș, așa că m-a dat la o grădiniță germană și toți prietenii mei erau acolo, iar acum unii sunt în America; Zsuzsi și Csuli trăiesc în Israel, comunicăm zilnic. În ’42-’43 mergeam la grădinița nemțească printre adăposturi săpate în stradă, deja pregătite pentru bombardamente. Am poza în arhivă[16]. Am fost la școala primară evreiască de pe strada Caragiale, în Fabrik, cu profesorul Székely, clasa întâi; în clasa a II-a era Irma néni și în
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487587044.html [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
Cluj, astfel încât orice bar, cafenea sau restaurant s-ar deschide aici, câștigă un punct în plus față de altele, prin amplasare. Nu știu dacă patronii de la Veldensteiner s-au gândit la asta atunci când au hotărât să deschidă un restaurant cu spefic nemțesc, mai exact bavarez, într-o clădire veche de 500 de ani (interesant este că în acestă clădire, în ultimii 200 de ai a existat mereu un restaurant), dar în orice caz, nu puteau face o alegere mai bună. Veldensteiner face
Veldensteiner Stammtisch by http://www.zilesinopti.ro/articole/1498/veldensteiner-stammtisch [Corola-blog/BlogPost/99745_a_101037]
-
este că în acestă clădire, în ultimii 200 de ai a existat mereu un restaurant), dar în orice caz, nu puteau face o alegere mai bună. Veldensteiner face parte din categoria localurilor care impresionează prin simplitate. Amenajat în adevăratul stil nemțesc, în momentul în care pășești în prima sală, realizezi cât de funcționale și în acelaș timp estetice pot fi băncuțele de lemn. Oriunde te uiți, există un mic detaliu care face “totul": perdeluțele de la geamuri, micile pernele de pe bănci, ceramica
Veldensteiner Stammtisch by http://www.zilesinopti.ro/articole/1498/veldensteiner-stammtisch [Corola-blog/BlogPost/99745_a_101037]
-
totul": perdeluțele de la geamuri, micile pernele de pe bănci, ceramica bavareză, bradul de Crăciun, mirosul de lemn și curat. Restaurantul vă îmbie cu bunătăți bavareze, majoritatea ingredientelor fiind importate din Germania, tocmai pentru a reda gustul cât mai autentic al mâncărurilor nemțești. De la micul dejun à la München (Weisswurst - cârnați albi din Bavaria, muștar, covrigi bavarezi și o bere Weissbier blondă), supele unice în Cluj (supă clară cu găluște de ficat Passau, supă cremă de hrean de Baiersdorf), până la ciolanul de porc
Veldensteiner Stammtisch by http://www.zilesinopti.ro/articole/1498/veldensteiner-stammtisch [Corola-blog/BlogPost/99745_a_101037]
-
supele unice în Cluj (supă clară cu găluște de ficat Passau, supă cremă de hrean de Baiersdorf), până la ciolanul de porc cu crustă crocantă de bere blondă, oricare din preparatele din meniu te duce cu gândul imediat la savoarea bucătăriei nemțești. Copleșită de atâtea opțiuni, am gustat specialitatea bucătarului, și trebuie să vă sun că nu am servit de multă vreme ceva atât de bun. Cârnații Weiswurst (albi) prăjiți la grătar, serviți alături de varză bavareză (la alegere cu salată de cartofi
Veldensteiner Stammtisch by http://www.zilesinopti.ro/articole/1498/veldensteiner-stammtisch [Corola-blog/BlogPost/99745_a_101037]
-
bere rece. Iar la Vedensteiner chiar aveți de unde alege: Veldesteiner Weisse, Veldesteiner Pils, Branerei Simon Weisse brună, Veldensteiner Zwicki (unică în România) și multe altele. Dacă doriți să petreceți câteva ore într-o atmosferă plăcută, într-un decor cu specific nemțesc, pentru ca apoi, ieșind pe ușă, să reveniți în Cluj, Veldensteiner este localul ideal pentru a trăi o experiență bavareză, de ce nu, poate chiar un Crăciun Bavarez "Bayerische Weihnacht” (din 26 decembrie, ora 16.00).
Veldensteiner Stammtisch by http://www.zilesinopti.ro/articole/1498/veldensteiner-stammtisch [Corola-blog/BlogPost/99745_a_101037]
-
străbunicii mele și blițul unui aparat foto care m-a speriat în grădiniță germană. Cu toată ura împotriva clasei mele de dușmani ai poporului eu am crescut la două familii de nemți dintr-un cartier unde se vorbea un dialect nemțesc. Mergeam lunea și veneam sâmbăta luând bătaie împreună cu copilul lor de aceiași vârstă cu mine, el stătea în fața iar eu în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1381854048.html [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
din Las Vegas unde, în 1942, se deschide primul cazino: „El Rancho”. Și pentru a rămâne în domeniul culturii, nu numai generale: cele două romane ale lui Dostoiewski, Jucătorul și Babușca, au fost inspirate și scrise în Bad Homburg, pandantul nemțesc al Monte Carlo-ului. De la Roulette, Black Jack, Poker, Craps, Keno, Punto Banco, Baccarat, Sic Bo, Red Dog până la Slot Machines, cazinourile oferă o gamă largă de jocuri care satisfac toate gusturile și pretențiile, indiferent că este vorba de începători sau
Cazinouri by http://www.zilesinopti.ro/articole/1919/cazinouri [Corola-blog/BlogPost/97114_a_98406]
-
negru și îi muncesc peste măsură, apoi le plătesc doar ceea ce li se scurge printre degete. Însă el era tânăr și ar fi trebuit să aspire la mai mult, să învețe măcar puțină germană, și să lucreze la o firmă nemțească, unde într-adevăr și acolo uneori emigranții sunt exploatați, însă cel puțin primești un salariu, și ți se plătește totul legal. Iar cu timpul schimbi locul de muncă căutând altceva. Persoana care mă însoțea văzând că nemții ce așteptau autobuzul
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1491218697.html [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
din cornișă până în temelie, etala prosperitate și bun gust. El, Richter, cu aproape două decenii mai în vârstă decât consoarta, fusese maistru principal la fabrica de fier, pe ce punea mâna ieșea lucru fain, casa și-o renovase cu migală nemțească, iar ea o decorase cu o sumedenie de flori și plante exotice. Apoi, când cu plecarea în masă a conaționalilor în deceniul al zecelea din precedentul veac, Frau Richter s-a hotărât într-o noapte și i-a spus dimineața
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1438605969.html [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
gîndesc că „bombonelele” or fi chinezești. Îmi vine chef de-o mămăligă. Pentru asta am la dispoziție mălaiul extra produs în Ungaria.Na! frați români! Al nostru este numai tiocul de hîrtie în care este ambalat, la Berceni. Aprind aragazul nemțesc cu chibrite din India, pun apa (slavă Domnului, asta-i românească - deocamdată!), nu uit să pun sare gemă „groasă” din Ucraina și... tot așa. Cînd e gata, ies la masa de sub salcie și mănînc mămăligă cu brînză italiană (formagi grattugiati
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/O_dimineata_cosmopolita.html [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
de la pompa de mână ce trăgea apa din fântâna din beciul înalt de aproape 2,5 m. Eu sau Iosif chemam toți copiii, îi aliniam și făceau plecăciune Majestății Sale. L-a pus regele pe Iosif să lucreze la războiul nemțesc și tare s-a mirat rămânând surprins de iscusința bărbatului. De câteva ori ne-a vizitat casa. Îi plăcea clinchetul clopoțelului de la intrarea în prăvălie. Era o mândrie pentru noi să fim vizitați de rege care făcuse o obișnuință. Oferea
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
mirat rămânând surprins de iscusința bărbatului. De câteva ori ne-a vizitat casa. Îi plăcea clinchetul clopoțelului de la intrarea în prăvălie. Era o mândrie pentru noi să fim vizitați de rege care făcuse o obișnuință. Oferea copiilor bani și ciocolată nemțească. Noi ne îmbrăcam în cele mai frumoase costume naționale, iar fetele de asemenea. Prăvălia era pusă la punct, marfa așezată pe rafturi iar camerele de locuit aerisite și îngrijite. Ne puteam oricând aștepta ca regele să viziteze camerele cum s-
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]