168 matches
-
obicei înrădăcinat într-o religie comună" (1997, p. 14). El continuă prin a argumenta că atunci când este vorba de contacte mediate computerizat, acestea nu pot constitui o comunitate în adevăratul sens al cuvântului, deoarece nu pot înlocui experiența relațiilor directe, nemediate, pe care se bazează cooperarea, prietenia și, în ultimă instanță, fenomenul comunitar. După cum autorul însuși observă, "poți comunica prin intermediul rețelelor, dar nu trăiești în ele" (Weinreich, 1997, p. 15). Ideea modelării experiențelor comunitare de către mediu vine în continuarea argumentului lui
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
într-un areal geografic bine delimitat sau comunități care își desfășoară activitatea exclusiv în spațiul virtual. Cele dintâi folosesc spațiul virtual ca o adiție la cel geografic, în care au loc principalele activități, și își desfășoară interacțiunile online atunci când întâlnirile nemediate nu sunt posibile. De exemplu, unele comunități religioase se întrunesc în cadrul bine delimitat al bisericii o dată pe săptămână, în ziua de odihnă și închinare colectivă, și continuă să comunice online în restul săptămânii. Totuși, cele mai multe dintre comunitățile virtuale sunt alcătuite
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
construiască permanent norme de conduită clare și mecanisme de aplicare a sancțiunilor prevăzute pentru încălcarea regulilor. Ca un efect al anonimatului și sub pretextul libertății discursului, discuțiile și dezbaterile din cadrul comunităților online au adesea un caracter mai vehement decât cele nemediate. Remarcile antisociale, discriminatorii sau ofensatoare, utilizarea unui limbaj vulgar, instigarea la ură sau transmiterea unor mesaje publicitare nedorite (spam) sunt comportamente frecvente, cu un efect negativ relativ redus asupra participanților. Măsurile cele mai comune prevăzute pentru acest tip de comportamente
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
În acest context, comunitățile virtuale sunt denumite, după modelul lui Mills, "comunități de mâna a doua", în care indivizii conectați la computere experimentează existența prin intermediul tehnologiei care dezumanizează, mai mult decât prin intermediul contactelor umane și al intimității dezvoltate în cadrul relațiilor nemediate. În același sens, Rheingold (2000) accentuează rolul coroziv pe care îl are tehnologia care stă la baza comunităților virtuale asupra spiritului comunitar: " Faptul că avem nevoie de rețele de computere pentru a redobândi sensul spiritului de cooperare pe care atât
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și simboluri, împreună cu sensuri specifice ale cuvintelor (de pildă: frate, părtășie, ascultare etc.), putându-se vorbi de un jargon religios sau, mai degrabă, de un jargon denominațional. În ceea ce privește structura comunităților virtuale religioase, aceasta poate copia schema de comunicare directă și nemediată specifică celor mai multe comunități cu rol de socializare, dar poate prezenta și o serie de adăugiri sau restructurări. Astfel, în timp ce în celelalte comunități virtuale distincția se face doar între membri și vizitatori sau membri care plătesc și cei care nu plătesc
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
răspunsurilor. Fiecare dintre aceste dificultăți este rezultatul uneia sau mai multor caracteristici ale comunităților virtuale și constituie o problemă specifică. a. Dificultatea utilizării unor instrumente de dimensiuni mari. Având în vedere explozia informațională specifică cyberspațiului, dar și lipsa unei comunicări nemediate între cercetător și subiecți, atenția acestora din urmă poate fi cu greu susținută pentru a putea fi utilizate instrumente care să surprindă cât mai multe aspecte semnificative și să ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului studiat. De aceea, cercetările
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
etc. Astfel, comunitățile virtuale religioase care sunt o extindere a celor locale implică o bună intercunoaștere a participanților, care provine din interacțiunile directe petrecute în spațiul real. Cunoașterea identității reale a celorlalți membri ai comunităților virtuale religioase presupune fie contactul nemediat dintre participanți în afara comunităților virtuale, fie autodezvăluirea progresivă pe parcursul interacțiunilor dintre membri. Procentul persoanelor care nu cunosc identitatea reală a niciunui alt membru al comunității (17,59%) este mai mare decât cel al persoanelor care declară că nu își dezvăluie
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
respectiv 26,85% dintre subiecții cercetării. Aceasta poate sugera ideea unor nuclee relaționale în cadrul acestor comunități, corespunzătoare unor grupuri mici de indivizi care interacționează și în spațiul real și care se regăsesc în spațiul virtual în perioadele în care comunicarea nemediată nu este posibilă. De asemenea, este posibil ca persoanele cele mai active, care inițiază cel mai frecvent comunicarea, să fie și cele care își prezintă în mod deschis identitatea reală, devenind astfel cele mai cunoscute persoane din cadrul comunităților virtuale religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
să o recupereze. Seman tica aces tei metafore revelatorii face aluzie și la cunoașterea totală (luciferică), presupunând întoarcerea la starea paradiziacă, dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii (raționale). 8. Trăsăturile genului liric care pot fi ilustrate cu ajutorul poeziei Autoportret sunt: transmiterea nemediată a unor idei, reprezentări și sentimente; limbajul liric caracterizat prin ambiguitate, prin expresivitate, prin frecvența mare a figurilor de stil, prin încadrarea poeziei întro specie lirică etc. Astfel, poezia lui L. Blaga este o artă poetică, prin care se comunică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
motivul basmului și al schimbării. Ca și la Tu dor Arghezi, lirica lui Cezar Baltag nu este stare de grație, ci suferință, efort nesfârșit de a exprima limitele condiției umane și limitele limbajului. 8. Genul liric este caracterizat prin transmiterea nemediată a unor sentimente, stări, idei. Dramatismul confesiunii lirice din poezia Drum este creat prin comunicarea nemijlocită a ideii trecerii unor praguri simbolice sub dublu aspect, prin schimbarea identității spirituale a eului poetic, implicit a basmului, deci prin metamorfoza poveștii (am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
antrenează prelucrarea cu ajutorul rațiunii devine un fapt colectiv, la definitivarea căruia pot, eventual, să participe mai mulți indivizi. Intuiția poate fi empirică atunci cînd se raportează la un obiect al lumii, dar poate fi rațională atunci cînd reprezintă o sesizare nemediată a unui raport între două idei. Ca atare, orice intuiție este descoperirea unui obiect al lumii, a unei idei sau analiza unui sentiment, dar ea nu rezultă dintr-o interpretare realizată de rațiune, ci apare, pur și simplu, solicitînd o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
schimbările survenite asupra noțiunilor de realitate, spațiu și natură, modificări care nu pot fi ignorate când vine vorba de trupul și conștiința integrate noilor medii de existență și cultură. Fenomenologia a arătat legătura dintre corporalitate și spațialitate în zona existenței nemediate tehnologic, însă această legătură își dovedește astăzi complexitatea inclusiv în contextele hipertehnologizării, cu atât mai mult cu cât dimensiunile lumii fizice se întrepătrund cu cele ale universului numeric. Se creează astfel oportunități, dar și riscuri și pericole, pentru fuziunea, hibridizarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a naturalului. Se desfide astfel presupoziția de imitare „banală” a acestuia din urmă în procesul artificializării. Prin urmare, interstițializarea dintre artificial și natural constituie, în contextele tehnologiilor digitale, concretizarea tendinței de valorificare a experiențelor artificiale sau tehnologice drept experiențe naturale, nemediate, ceea ce, la o extremă, poate însemna într-adevăr denaturare și „efect” hiperreal, în terminologie baudrillardiană. În special prin tehnicile simulării cibernetice, naturalizarea artificiului sau a artefactului se desprinde de accepții precedente ale artificialului precum falsitatea sau disimularea, configurând noi teritorii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al lucrurilor exterioare asupra trupului sau a celor care insistă pe tema autonomiei conștiinței. Ambii filosofi, deși situați în timpi diferiți și având coordonate diferite, sunt predispuși unui impuls umanist potrivit căruia tehnologia este dezumanizantă, iar „adevărata” experiență este cea nemediată, intențională și integră. Aceste atitudini sunt chestionabile în contextul hipertehnologizării contemporane, al realității virtuale, al teleprezenței și al noilor medii, în cadrul căruia experiența umană „fundamentală” a spațiului nu mai poate fi strict una nemijlocită, separată de filtrările aparaturilor și ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
suprapun și se generează reciproc. În fapt, acel altul căruia i se adresează și care îi tulbură mărturisirea de sine și ființa este el însuși, în permanență mască, în permanență un străin. Așa încât, cum nu există altă sursă de adevăruri nemediate, dacă nu de ochiul altuia, măcar de lumina tiparului care, fatalmente, literaturizează, nu ne rămâne decât să încercăm o explorare a lui Cioran prin intermediul scrisorilor și al notelor din „caietul” rămas în permanență închis pe masa lui. O explorare care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
independența administrației, folosesc aparatul administrativ specializat pentru impunerea propriilor politici. În realitate, există importante centre de putere la nivelul administrației pentru ca ea să se implice în activități de natură politică, iar relațiile dintre administrație și societate sunt, de asemenea, directe, nemediate de sfera politică, și de natură strategică (administrația obține susținerea unor grupuri și rețele sau chiar a opiniei publice). Public și privattc "Public Și privat" Dincolo de problemele legate de raționalizarea și caracterul imparțial ale administrației, mai ales în privința relației dintre
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să o recupereze. Seman tica aces tei metafore revelatorii face aluzie și la cunoașterea totală (luciferică), presupunând întoarcerea la starea paradiziacă, dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii (raționale). 8. Trăsăturile genului liric care pot fi ilustrate cu ajutorul poeziei Autoportret sunt: transmiterea nemediată a unor idei, reprezentări și sentimente; limbajul liric caracterizat prin ambiguitate, prin expresivitate, prin frecvența mare a figurilor de stil, prin încadrarea poeziei întro specie lirică etc. Astfel, poezia lui L. Blaga este o artă poetică, prin care se comunică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
motivul basmului și al schimbării. Ca și la Tu dor Arghezi, lirica lui Cezar Baltag nu este stare de grație, ci suferință, efort nesfârșit de a exprima limitele condiției umane și limitele limbajului. 8. Genul liric este caracterizat prin transmiterea nemediată a unor sentimente, stări, idei. Dramatismul confesiunii lirice din poezia Drum este creat prin comunicarea nemijlocită a ideii trecerii unor praguri simbolice sub dublu aspect, prin schimbarea identității spirituale a eului poetic, implicit a basmului, deci prin metamorfoza poveștii (am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
era un mister ce trece dincolo de concretul vizibil. Însuși marele învațat contemporan indian Aurobindo, exeget neîntrecut al "Secretului Vedelor", afirma că noțiunea de cuvânt-sunet-sabda, legată de procesele mentale și psiho-fizice, este un fenomen "mai mult decât natural", adică o virtute nemediată a spiritului. Astfel, linia marilor lingviști indieni Panini și Bhartrhari (secolul al VII-lea d.Ch.) este continuată în sensul eternei întoarceri la tradiția vedică. Pornind de la fenomenul imperativ Sphota, Bhartrhari scrie în cartea sa "Vakyapadia": "46). În același fel cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și cu scîrbă. Cel mult o circumstanță agravantă... O, o, dar e...este... bolborosi Bologa, oprindu-se deodată aiurit și simțind o uscăciune ciudată în cerul gurii, parcă s-ar fi trezit dintr-un somn cu visuri năpraznice." (s. n.) Manifestare nemediată de nici o reflecție, ca o zguduitoare trezire, reacția lui Apostol este și un răspuns la un subiect sensibil ("Adică tatăl spînzuratului?..."). Momentul se înscrie în linia celorlalte tresăriri puternice, involuntare. Ele pregătesc ieșirea din confuzie, din inerția mecanismului străin, exterior
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Amariței refuză, fără nicio îndoială, derizoriul în profitul esențialului: specificitatea imaginarului său provine, de altfel, tocmai din accesul constant la simbolistica și retorica vârstei de aur a poeziei, cea care se hrănea din vocația demiurgică, intenționând să refacă legătura directă, nemediată a omului cu divinul. Din această perspectivă, volumul său de debut (Plaja, Editura Cronica, Iași, 1996) constituie un avertisment. E adevărat că, la o lectură expeditivă, s-ar putea crede că opul conține mai degrabă crochiuri predilect marine, recompuse cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stănescian: "zodia acestui cuvânt", "veșnicul foc al zidirii", "un ochi fecundat de sine însuși" sau, în fine, "noul grup al balanței (...)/ Grup virgin către ultima treaptă". Echilibrul liric perfect, sugerat încă din titlu, nu poate fi atins prin recursul direct nemediat nici măcar de semnul marcant al ironiei postmoderne la imagistica și atmosfera poeziei consacrate. Cele câteva anticipări fulgurante ale viitoarei "nebunii" poetice marca Șerban Axinte sunt totuși demne de semnalat: "Rezum această boală/ printr-un mare piron/ înfipt în nebunia mea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
psihologică, sentimentală și intelectuală a protagonistului. Momentul vizualizării bisericii răsturnate rămîne edificator. Dickens ne atenționează acolo că vom vedea universul prin ochii acestui copil/adolescent/tînăr, iar dacă viziunea lui asupra realității va fi alterată, așa vom privi și noi nemediat peisajul. În casa domnișoarei Havisham, cititorul deslușește desfășurarea unui plan "educațional" monstruos. Pip însă, deturnat de emoțiile devastatoare (care, mai tîrziu, devin însuși modul lui de viață), preferă "să vadă" în continuare lumea cu susul în jos, îndrăgostindu-se fără
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
orice modificare, fiind doar "aparență", prima trebuie să rămînă constantă, întrucît este "reală" și transformarea sa ar induce deteriorarea a însuși conceptului de umanitate. Charlotte Brontë pretinde criticilor ei să o perceapă pe Jane Eyre în semnificația sa "eternă", "umană" (nemediată), "naturală" și nu în cea "perisabilă", "convențională" (stereotipică), "socială". Avem aici, dacă vreți, și puțin freudianism avant la lettre. În termeni "psihanalitici", Jane Eyre repre-zintă un caz (destul de rar, să admitem) unde id-ul (se-ul) nu a fost "alterat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
domenii precum investițiile, inovațiile în artă și regenerarea urbană. Așadar, asistăm la renașterea societății civile și la începerea, peste tot în lume, a căutării unor noi echilibre între instituțiile statale și nestatale. Această cercetare nu este doar o reflectare simplă, nemediată a apariției recente a forțelor economice globale, a "globalizării" comerțului exterior și a investițiilor directe și a nepotrivirilor tot mai mari dintre scara piețelor și statul teritorial. Ideea că statele au fost, în anumite momente, "suverane" în probleme economice este
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]