234 matches
-
29.05). ... e) Halogenurile acizilor carboxilici se clasifică la poziția acizilor corespunzători. ... 6. - Compușii de la pozițiile 29.30 și 29.31 sunt compuși organici ale căror molecule conțin, în afară de atomi de hidrogen, de oxigen sau de azot, atomi ai altor nemetale sau metale, ca sulf, arsen, mercur, plumb, legați direct de atomi de carbon. Pozițiile 29.30 (tiocompuși organici) și 29.31 (alți compuși organo-anorganici) nu cuprind derivații sulfonați sau halogenați (inclusiv derivați compuși) care, cu excepția hidrogenului, oxigenului sau azotului, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174272_a_175601]
-
Substanțe chimice de bază Clasa 24.11 Gaze industriale 24.11.1 Gaze industriale 24.11.11 Hidrogen, argon, gaze rare, azot și oxigen 2804[.1 - .4] 24.11.12 Dioxid de carbon și alți compuși anorganici cu oxigen ai nemetalelor 2811[.21 + .29] 24.11.13 Aer lichefiat și comprimat 2851.00.3 24.11.9 Servicii industriale pentru gaze industriale 24.11.99 Servicii industriale pentru gaze industriale Clasa 24.12 Coloranți și pigmenți 24.12.1 Oxizi, peroxizi
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
acid sulfuric, oleum, acizi sulfuroși; ... c) baze, ca de exemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu; ... d) săruri, în principal: clorură de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint; ... e) nemetale, oxizi metalici ori alți compuși anorganici, în principal: carbură de calciu, siliciu, carbură de siliciu. ... 4.3. Instalații chimice pentru producerea îngrășămintelor chimice (simple sau complexe) pe bază de fosfor, azot sau potasiu; 4.4. Instalații chimice pentru fabricarea produselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176928_a_178257]
-
hidrocloric, acidul sulfuric, oleumul, acizii sulfuroși; (c) bazele, cum sunt hidroxidul de amoniu, hidroxidul de potasiu, hidroxidul de sodiu; (d) sărurile, cum sunt clorura de amoniu, cloratul de potasiu, carbonatul de potasiu, carbonatul de sodiu, perboratul, nitratul de argint; (e) nemetalele, oxizii metalici sau alți compuși anorganici, cum sunt carbidul de calciu, siliconul, carbidul de silicon 4.3. Instalații chimice pentru producerea de îngrășăminte pe bază de fosfor, azot sau potasiu (îngrășăminte simple sau compuse) 4.4. Instalații chimice pentru fabricarea
jrc3024as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88180_a_88967]
-
sărurilor alcaline (amoniac, hidroxid de sodiu sau potasiu). Totuși nu rezistă la acțiunea compușilor oxidanți precum: acidul azotic sau cloratul de potasiu. Pulberea acestui metal poate fi aprinsă; în rest este stabil față de aer, apă și halogeni bineînțeles cu excepția fluorului (nemetal care reacționează cu toate elementele inclusiv unele gaze nobile). Reacționează și la cald și la rece cu azotul. Alți compuși interesanți sunt carburile (WC,WC și WC)ce se aseamăna prin duritate cu diamantul. Procentajul de wolfram în scoarța pamântului
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]
-
model" - "VSEPR") și conceptul de număr de oxidare sunt folosite pentru explicarea structurii și compoziției moleculare. Legătură ionică este formată atunci cand un metal cedează unul sau mai mulți electroni, devenind un cation încărcat pozitiv, iar electronii sunt captați de către un nemetal, devenind un anion încărcat negativ. Cei doi ioni opuși se atrag, iar legătură ionică este forța electrostatica de atracție. De exemplu, sodiul (Na), un metal, cedează un electron pentru a deveni un cation de Na, în timp ce clorul (Cl), nemetal, primește
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
un nemetal, devenind un anion încărcat negativ. Cei doi ioni opuși se atrag, iar legătură ionică este forța electrostatica de atracție. De exemplu, sodiul (Na), un metal, cedează un electron pentru a deveni un cation de Na, în timp ce clorul (Cl), nemetal, primește acest electron pentru a deveni Cl. Ionii sunt uniți datorită atracției electrostatice, iar compusul clorura de sodiu (sarea de bucătărie) este formată. Într-o legătură covalenta, unul sau mai mulți electroni de valentă sunt împărțiți de 2 atomi: rezultatul
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
electronică și unele proprietăți chimice recurente. Acest aranjament conduce la identificarea anumitor „tendințe periodice”, astfel că elementele din aceeași grupă au proprietăți chimice asemănătoare. În general, în aceeași perioadă elementele din partea stângă sunt metale, iar cele din extremitatea dreaptă sunt nemetale. Rândurile tabelului periodic se numesc "perioade", iar coloanele se numesc "grupe". Șase dintre grupe au și denumiri speciale, ca de exemplu grupa a 17-a mai poartă numele de grupa halogenilor, iar a 18-a grupă este cea a gazelor
Tabelul periodic al elementelor () [Corola-website/Science/299184_a_300513]
-
Jupiter. Această moleculă este relativ stabilă în afara Terrei datorită temperaturii scăzute și a densității ridicate. H este unul din cei mai răspândiți ioni din Univers, jucând un rol important în chimia mediului interstelar. În general, hidrogenul este considerat drept un nemetal, însă la temperaturi joase și la presiuni mari unele din proprietățile sale se aseamănă cu cele ale metalelor. Hidrogenul metalic a fost obținut pentru prima oară în 1973 la o presiune de 2,8 Mbar și la 20 K. Aliajul
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
puternice ducând la insolubilitate în majoritatea solvenților. Ei împiedică celuloza să se topească. În regiunile mai puțin ordonate lanțurile sunt mult mai depărtate și mai dispuse la combinarea hidrogenului cu alte molecule precum apa. Deoarece elementele componente ale celulozei sunt nemetale celuloza prezintă legături covalente. Rezultă astfel o structură filiformă a lanțului macromolecular celulozic. Datorită structurii (celuloza este formată dintr-un singur monomer) este numită polizaharidă și nu poate fi digerată de oameni. Din punct de vedere chimic este un carbohidrat
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
materiale. Deși mulți chimiști iluștri ai timpului au refuzat să creadă noile revelații ale lui Lavoisier, "Tratatul Elementar" a fost scris destul de bine pentru a convinge generația tânără. Totuși, deși descrierile lui Lavoisier au clasificat elementele doar ca metale sau nemetale, acestea erau departe de o analiză completă. În 1817, Johann Wolfgang Döbereiner a început formularea uneia dintre cele mai timpurii încercări de clasificare a elementelor. În 1828, el și-a dat seama că unele elemente formează grupe cu proprietăți asociate
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
mod special de corola pădurilor în comparație cu nitrații din atmosferă, cea mai mare parte de azot atmosferic care ajunge la suprafața solului este sub formă de nitrați. Aceștia sunt asimilați preferențial de rădăcinile copacilor în comparație cu amoniul din sol. Azotul este un nemetal, cu o electronegativitate de 3,0. Are cinci electroni pe ultimul strat și de aceea este de obicei trivalent. Azotul pur este un gaz diatomic, incolor și nereactiv la temperatura camerei și cuprinde 78.08% din atmosfera Pământului. Condensează la
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
Internațională de Chimie Pură și Aplicată a adoptat izotopul carbon-12 ca bază pentru greutățile atomice. Carbonul-14 are un timp de înjumătățire de 5730 ani și este folosit intens pentru datarea materialelor pe bază de carbon. Carbonul reacționează cu metale și nemetale, conform reacțiilor: Cel mai cunoscut și important oxid al carbonului este dioxidul de carbon, CO. Este o componentă minoră a atmosferei Pământului, produs și folosit de toate fiintele vii, si un compus volatil în altă parte. În apă formează urme
Carbon () [Corola-website/Science/300751_a_302080]
-
Habsburgic), de către mineralogul austriac Franz-Joseph Müller von Reichenstein. Telurul a fost studiat însă abia în 1798, de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth, același care a descoperit uraniul, zirconiul și ceriul. Telurul este un element relativ rar, iar conținutul din acest nemetal al scoarței terestre este de 1·10la sută. Telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuși ca telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină, etc. În afară de Transilvania, telurul se mai găsește
Telur () [Corola-website/Science/303500_a_304829]
-
cupru) Acidul sulfuric este cunoscut pentru că poate scoate acizii slabi din sărurile lor. În reacția cu acetatul de sodiu, de exemplu, el scoate acidul acetic, CHCOOH, care este un acid slab, și bisulfat de sodiu: Acidul sulfuric reacționează cu unele nemetale, ca sulful sau carbonul.: Numele vechi al acidului sulfuric este "ulei de vitriol" sau, după Albert cel Mare în secolul al XIII-lea, "ulei de vitriol roman" . Când sunt adăugate concentrații mari de trioxid de sulf SO la fabricarea acidului
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
atomică este de 79,909 u.a.m.. ul face parte din grupa halogenilor (grupa a VII-a principală), împreună cu fluorul, clorul, iodul și astatinul. În stare nativă este un element foarte reactiv, reacționând direct cu majoritatea metalelor și cu multe nemetale, dând săruri numite "bromuri". De aceea, nu este găsit deloc singur în atmosferă. Bromul este singurul nemetal care la temperatura și presiunea obișnuită (la condițiile camerei) se află în stare lichidă. Are un miros puternic, neplăcut, de unde provine și numele
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
principală), împreună cu fluorul, clorul, iodul și astatinul. În stare nativă este un element foarte reactiv, reacționând direct cu majoritatea metalelor și cu multe nemetale, dând săruri numite "bromuri". De aceea, nu este găsit deloc singur în atmosferă. Bromul este singurul nemetal care la temperatura și presiunea obișnuită (la condițiile camerei) se află în stare lichidă. Are un miros puternic, neplăcut, de unde provine și numele său (din "bromos" înseamnă "miros urât"), posedând un caracter nemetal. Bromul formează compuși importanți, printre care bromurile
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
deloc singur în atmosferă. Bromul este singurul nemetal care la temperatura și presiunea obișnuită (la condițiile camerei) se află în stare lichidă. Are un miros puternic, neplăcut, de unde provine și numele său (din "bromos" înseamnă "miros urât"), posedând un caracter nemetal. Bromul formează compuși importanți, printre care bromurile (menționate mai sus, exemple: bromură de potasiu și bromură de sodiu) și acidul bromhidric. Unele utilizări importante ale bromului sunt în industria farmaceutică, fotografică (în acest caz se folosește sarea de argint numită
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
Deasupra bromului se află tot un halogen, clorul, având în mare parte, aceleași proprietăți chimice cu bromul și cu iodul, aflat sub brom în sistem.În apropierea bromului se mai află "linia în zig-zag" a metalelor, ce delimitează metalele de nemetale. Astfel, seleniul și telurul sunt "semimetale", și se află lângă brom (seleniul este chiar lângă brom, iar telurul se sub seleniu). Structura atomului de brom este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că izotopul său natural, formula 3, are
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
contribuția radiațiilor emise de aceștia la fondul natural de radiații nucleare. Bromul este prezent în natură sub forma sa moleculară, anume sub forma moleculei diatomice formula 28. La temperatura și presiunea camerei, bromul se află în stare lichidă, fiind astfel singurul nemetal aflat în fază lichidă la temperatura camerei. Culoarea bromului este brună sau maronie. Bromul are un miros iritant. În condiții normale (0 °C, 1atm), densitatea bromului este de 3,19g/cm. Solubilitatea în apă este de 3,5% la 25
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
reacție se utilizează la identificarea prezenței bromului în diverse materiale. Bromul substituie iodul din acidul iodhidric sau din ioduri: Bromul reaționează cu hidrogenul la încălzire (150 °C), în prezență de catalizatori, formând formula 42. El se poate combina direct și cu nemetalele (excepție fac oxigenul, azotul și carbonul), ca de exemplu formula 43 și formula 44. De asemenea se combină direct cu metalele formând bromuri. Platina nu este atacată de brom. Bromul distruge substanțele organice, de aceea recipientele de sticlă care conțin brom nu
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
ul (numit și pucioasă) este elementul chimic cu simbolul S și cu numărul atomic 16. Este un nemetal polivalent abundent în natură. În condiții standard de temperatură și presiune, moleculele de sulf prezintă o aranjare octatomică, având formula S. ul elementar este un solid cristalin, de culoare galbenă. Din punct de vedere chimic, reacționează cu toate elementele, mai
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
va reacționa la temperatură ridicată cu majoritatea metalelor pentru a forma sulfuri, excepțiile fiind platina, iridiul și aurul. Cu mercurul reacționează la temperatura camerei cu formare de sulfură de mercur. Analog, poate reacționa și cu restul metalelor: Cu semimetalele și nemetalele reacționează doar la temperaturi ridicate, iar singurele elemente din această categorie care nu reacționează cu sulful sunt telurul, azotul molecular și gazele nobile. Prin tratarea sulfului cu hidrogen se obține hidrogen sulfurat, denumit și acid sulfhidric. Dizolvat în apă, acesta
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
carbon. Este folosit ca reactiv pentru fabricarea polimerului numit rayon și a altor compuși organici cu sulf. Spre deosebire de monoxidul de carbon, monosulfura de carbon este stabilă doar în formă de gaz foarte diluat, fiind răspândit între sisteme solare. Este un nemetal multivalent răspândit în natură (zăcăminte sau izvoare sulfuroase). Se găsește și ca element pur, dar mai ales în compuși chimici, de exemplu sulfați și sulfuri. Este un element esențial în fiziologia organismelor vii. Intră în componența a numeroase substanțe de
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
un element cu caracter electropozitiv puternic, drept pentru care dă toate reacțiile caracteristice metalelor. Sodiul reacționează cu oxigenul, dând oxid de sodiu și/sau peroxid de sodiu. Sodiul reacționează violent cu acizii dând sare și hidrogen. Sodiul reacționează direct cu nemetalele dând săruri, și cu hidrogenul dând hidruri. Sodiul reacționează violent cu apă dând hidroxid și hidrogen. Sodiul este cel mai răspândit metal alcalin din scoarța Pământului, dar și unul dintre cele mai răspândite din Univers. În natură se găseste sub
Sodiu () [Corola-website/Science/297157_a_298486]