4,685 matches
-
Fabre", iar celălalt intitulat " Cîte plante cunoaștem"; pe C. Noica, începînd cu nr. 1-2/dec. 1927, cu eseul "O poveste"; pe Al. Ciorănescu, începînd din 1925, nr. 7-8; pe Marcel Avramescu (viitorul Ionathan X Uranus), din 1928, nr. 5-6, cu "Nemurirea sufletului"; pe Al. Elian cu un eseu generaționist intitulat " Iarăși noua generație", în nr. 7-8/1928 ș.a.m.d. Tot aici îl găsim și pe Eugen Ionescu, elev în clasa a VII-a a Liceului "Sf. Sava", cu recenzii destul de
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
să excludă anumite episoade, ca cel despre voiajul lui Orlando din Turcia în Anglia. Ca povestirea să aibă o anume coeziune, era obligatoriu să introducă factori cauzali, iar Potter include două astfel de "verigi lipsă". În primul rând, ea motivează nemurirea protagonistului ca fiind un dar din partea reginei Elizabeta I, pe care Orlando îl acceptă odată cu actul de proprietate al casei. Este explicată și miraculoasa schimbare de sex a protagonistului, pricinuită de o criză a masculinității a lui Orlando, oripilat de
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
încă din 1650, iar arhiducele apare tocmai la sfârșitul secolului XVII. Problematică din acest punct de vedere e și fetița protagonistei. Copilul s-a născut în timpul celui de-al doilea război mondial, dar are doar cinci ani în 1990. Oare nemurirea lui Orlando se moștenește? Liniile de separare dintre epoci sunt șterse și pentru că fiecare secol este simbolizat prin intermediul artefactelor culturale (miniatura Hatfield a Elizabetei I) sau al obiceiurilor din acea vreme (pentru aceeași perioadă, banchetele la care se consumau flori
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
de un naționalism agresiv, furibund potrivit pentru ultimul eseu al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează în nemurirea sufletului nu e decât natural" În ce să crează un asemenea venetic de curte, o asemenea canalie, o asemenea specie a omenirii" " Ca un băiat de grec să se-ngroape ca un câine fără lumânare și fără preot nu e
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
lor consacrate, poartă o tensiune, o “povară”, o “osîndă” Sînt îngeri suferinzi, atinși de un suflu demoniac: “iarăși netulburatul foșnet mă cuprinde/ în văz o boare, în auz o fîlfîire/ de aripi străvezii în care se aprinde/ un fel de nemurire dincolo de fire/ ce-mi dăruie povara-i sclipitoare// și iarăși urcîndu-și scara nevăzută/ tiptilii îngeri în faptul nopții m-au ajuns/ purtîndu-mi luminoasa lor osîndă” (Scara). Așezat între bine și rău, în preajma demonilor, îngerul “pînditor” certifică aci un mediu confuz
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
când altele. Or nu se întâmplă așa ceva. E vorba numai de o turburare pasageră a acțiunii. Ceea ce eventual s-a distrus nu este amintirea propriu-zisă, ci mecanismul cerebral ce o transformă în forță motrice. Amintirile sunt reproduceri modificabile prin experiență... Nemurirea... - (zic eu azi în ianuarie 2004) ar fi păstrarea neștirbită a acestei facultăți... Amintirea mea despre un eveniment vechi, evocat adesea, este, psihologic, reproducerea acestui eveniment, sau ecoul îndepărtat al ultimei povestiri (recit). Dar oare formula verbală ori scrisă în
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
de timpul unor Întâmplări care sunt cel mai adesea nedorite. 881. Imaginea Destinului acestei lumi ne pare mereu una ciudată și nelalocul ei. 882. Lumea este un stindard al absurdului. 883. Tocmai În veșnicie timpul lipsește. 884. Cântecul este corola nemuririi. 885. Vraja lumii se destramă doar prin farmecul morții. 886. Care viață nu-și poartă durerea și fericirea, deznădejdea sau speranța? 887. Nimic nu este mai sigur față de tine ca și propriul tău Destin. 888. Chiar și cei mai frumoși
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
noaptea cea mai lungă, azi, 22 decembrie, in anno Domini! Văd! Pe țărmul dumnezeirii Hristos mă-ntinerește, slava Sa, Pomul Vieții slujind. Lumina Lumii ești, Doamne, cum merele-n pom, cunoaștere mută, celestă robie de tine, de tine, naștere și nemurire avută! În bușteanul aprins În cămin domnește o stare a inimii, crudă poveste! Malurile din mine nu se mai unesc, fericit sunt de nașterea ta! În roșu și verde, trei zile vom arde Împreună În vatră! Din iubirea fără sfârșit
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
din lume Nu vei avea nicicând palat Ci doar un bun renume. Și mergi mereu cu fruntea sus Ai câștigat o lume Atâția farisei s-au dus Tu ai ajuns la culme. Căci cartea te va răsplăti Mereu, și-n nemurire Și tot ce știi va exista Va fi ca o trăire. Vei fi mereu aproape ... Vei fi mereu aproape Pe o rază de lumină Și vom vorbi în șoapte Ca noaptea să nu vină. Vei fi mereu cu mine În
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
Pe o rază de lumină Și vom vorbi în șoapte Ca noaptea să nu vină. Vei fi mereu cu mine În suflet și în gânduri Ne vom afla aproape Ca în atâtea rânduri. Vom râde și vom plânge În ziua nemuririi Și vom trăi împreună Și clipele iubirii. Cu mâini împreunate Pe o rază de lumină Vom fi tot împreună În noaptea ce o să vină. Marea Dintre stânci înlănțuite Se va naște iarăși marea Și vor merge iar corăbii Căutând mereu
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
turnată, pe bărbie, gît / umerii aduși i se preling pe / brațe pînă-ajung la cel'lalt capăt / pumni și pumnii i se vor prelinge-n / degete-lumînări...curge pe / coapse, pulpe și abrupt de / la genunchi în jos..." În partea a doua, nemurirea este simbolizată de lumina ochiului divin, iar pentru consemnarea jertfei învierii, poetul recurge la un procedeu pe cît de simplu pe atît de ingenios: relatarea despre truda, zborul și moartea dătătoare de viață a albinelor: "... doar ochiul treaz / de-abia
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
prieten și colaborator la “Vremea”, își amintește cu mândrie entuziamul stârnit de prezentarea tezei de doctorat, subiectul fiind Yoga (publicat ulterior în franceză cu titlul “Yoga: Essai sur leș origines de la mystique Indienne” și republicat cu multe revizuiri că “Yoga. Nemurire și Libertate”, 1954). Deși Mircea Handoca, neobositul exeget al lui Eliade în România, nu a apucat acea epoca, totuși l-a cunoscut mai tarziu personal pe Eliade la Paris, a devenit pe urma cel mai devotat reprezentant al operei lui
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
de concepția eliadesca. Urmează Paul Barbaneagra, realizatorul filmului “Mircea Eliade și redescoperirea Sacrului”, în care marele scriitor a fost interpretul principal. Obsedante sunt vorbele rostite de el “Dacă Dumnezeu nu există totul este cenușe. Trebuie să mori ca să renaști în nemurire...” În acest interviu, Barbaneagra susține chiar că întreaga intelectualitate a Franței de atunci era sub influența lui Eliade, pe când Gallimard subliniază poziția unică a lui Eliade în domeniul său : “stilul lui atât de clar doarece el se adresa unui public
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
tăiat ghearele cu care mâzgălesc sfântă hârtie virgina și Îngăduitoare. De fapt marele meu simbol este FARUL de la Tuzla. Din acest far, ca un semizeu, eu privesc Țara mea și scriu... și plâng... și scriu ! La ce ma gandesc ?... la nemurirea neamului meu de români. „Întoarce-te acasă, Așa cărunt cum ești; Vino pe malul Mării Și ai să ntinerești. Când rătăcesc prin lume, Prin timpul migrator Mi-e dor de Marea Neagră, De Țara mea mi-e dor...”(Dor de Mare
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
dorul după Dumnezeu cu care se știe înrudit. Dar, întrucât veșnicia este una din bunătățile cu care e înzestrată firea dumnezeiască, trebuia din capul locului ca să nu fie lipsită de acest dar nici firea omenească, ci să aibă în sine nemurirea, pentru ca această putere înnăscută să-l ajute să cunoască ceea ce trece și dincolo de această lume (ὑπερκείμενον) și pentru ca astfel să trăiască cu dorul continuu după veșnicia divină”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvântul catehetic, 5, în PSB 30, p.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
IV-lea mărturisirea păcatelor se făcea În taină sau pe cale de a se săvârși În taină. Sfântul Grigorie de Nyssa nu face Însă, nici o mărturisire În acest sens”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 411. footnote>. Euharistia - hrana nemuririi oferită omului spre Îndumnezeire Sfintele Taine, În special Botezul și Euharistia sunt mijloace și condiții sine qua non Îndumnezeirii. Ele „fac posibilă intrarea liberă Și personală a omului În comuniunea cu slava divină pe care Logosul lui Dumnezeu a dăruit
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
footnote>. Dezvoltând ideea, putem sublinia că, pentru a se uni prin credință cu Hristos, pentru a se desăvârși și Îndumnezei, omul nu are nevoie numai de curățirea sufletului, ci și trupul său trebuie hrănit pentru dobândirea vieții veșnice cu hrana nemuririi. Trupul ajunge pe o anumită cale să se Împărtășească și să se unească cu Acela care conferă mântuirea. Mijlocul este Sfânta Euharistie, prin care se restabilește sănătatea și nemurirea pierdută prin căderea omului În păcat. Toți trei Capadocienii (Sfinții Vasile
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și trupul său trebuie hrănit pentru dobândirea vieții veșnice cu hrana nemuririi. Trupul ajunge pe o anumită cale să se Împărtășească și să se unească cu Acela care conferă mântuirea. Mijlocul este Sfânta Euharistie, prin care se restabilește sănătatea și nemurirea pierdută prin căderea omului În păcat. Toți trei Capadocienii (Sfinții Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz și Grigorie de Nyssa) menționează rolul Euharistiei În Îndumnezeire, dar numai Sfântul Grigorie de Nyssa Îl elaborează. În perspectiva sa realistă asupra Sfintei Euharistii
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Și comuniunea, revărsându-le, desăvârșibil, În cei ce se unesc cu Hristos”<footnote Idem, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 5. footnote>. Sfântul Grigorie al Nyssei menționează că trupul omenesc poate dobândi nemurirea, aceasta nefiind posibilă decât dacă trupul nostru se Împărtășește de nestricăciune<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 93C. footnote>; or, el nu se poate Împărtăși de aceasta, decât dacă trupul, făcut nemuritor de către
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
nemuritor. Și, aceasta are loc În Sfânta Euharistie<footnote Diacon magistrand Constantin Voicu, Probleme dogmatice ..., p. 225-226. footnote>. Deci, Sfânta Euharistie aduce Împărtășirea În trup a tuturor credincioșilor, pentru ca prin unirea cu Cel nemuritor să se Împărtășească și omul de nemurire<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 93B. footnote>. Pe pământ, Cuvântul Își Întreține trupul cu ajutorul pâinii. Fiecare dintre noi, În sensul că atunci când vedem pâine, vedem Într-un anumit fel Însuși trupul omenesc
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
se face asemenea cu chipul mâncării”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XV, În PSB, vol. 29, p. 318. footnote>. Hristos se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii și se amestecă cu trupurile lor Împărtășindu-le de nemurire și nestricăciune: „... Dumnezeu, Cel ce S-a arătat, s-a unit cu firea noastră cea stricăcioasă pentru a Îndumnezei În același fel omenirea, prin primirea ei la părtășia cu divinitatea, din această pricină El Se Împarte ca o sămânță la
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
neputreziciune<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catechetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 97B. footnote>. Prin Sfânta Euharistie, trupurile noastre participă la neputreziciune prin unirea cu trupul lui Hristos, pentru că numai În acest mod poate fi transmisă altora slava nemuririi, care aparține de drept doar lui Hristos<footnote Ibidem, col. 97. footnote>. Sfânta Euharistie le permite bunilor credincioși să participe la efectul Îndumnezeitor al Întrupării, al Jertfei și al Învierii Domnului. Norman Russell, Într-una din lucrările sale<footnote The
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cercetările și cugetarea omenească nu pot conduce decât la convingerea că există Dumnezeu, însă pe Dumnezeu personal, substanța Lui, aceasta nu o poate cunoaște nimeni. Îi mai precizase spuse că, atâta vreme filosofii nu știu nimic sigur despre Dumnezeu, despre nemurirea sufletului etc., au fost cu mult mai înainte profeți care, luminați și inspirați fiind de Duhul Sfânt, au învățat și au scris despre ceea ce au văzut și au auzit, ei neanunțând cele dovedite prin mintea omenească, ci doar cele revelate
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Journal of Theological Studies, n.s. 7, 1956, p. 246-248. footnote>, susține că ambele argumente derivă de la Aristotel. Ele demonstrează că platonismul nu oferă ceea ce a promis: pentru că sufletul nu posedă forțe naturale de viziune care să ia naștere dintr-o nemurire înnăscută sau înrudire ontologică cu divinul, intelectul uman nu îl poate vedea pe Dumnezeu „decât dacă este îmbogățit de Duhul Sfânt”. Prin urmare, are nevoie de profeții Vechiului Testament și, în ultimă instanță, de Hristos Însuși, care deschide „porțile luminii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
polemica sa împotriva gnosticilor, Sfântul Irineu elaborează implicațiile baptismale conținute în interpretarea Psalmului 81, 6 avansată de Sfântul Iustin și Teofil. În cazul Sfântului Irineu, scopul său nu este de a supralicita pretențiile evreilor, ci de a demonstra posibilitatea obținerii nemuririi de către toți creștinii, nu doar de către o elită spirituală. Dacă eșaloanele superioare ale Bisericii pot obține nemurirea și a deveni „Dumnezei”, aceasta se realizează prin virtutea Întrupării și Tainelor Botezului și Euharistiei. Sfântul Irineu nu utilizează termenii tehnici ai îndumnezeirii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]