102 matches
-
e o fiară. Fetele sunt înfierbântate la maximum. Cu gestul învățat de la Sharon Stone din Basic Instinct, fetele își schimbă poziția picioarelor în ritmul muzicii. Lionel le privește turbat: e momentul s-aleagă. Le exclude din start pe cele două nenorocoase care se chinuie să-și dezlipească guma de pe nas. Din cele patru rămase, o alege pe Matilde, care a văzut Basic Instinct de patru ori - cu gândul să-l omoare pe bărbatu-său - și-i cunoaște toate dedesubturile lui Sharon
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fascinat de longeviva Silvia Dumitrescu-Timică; ori chinuitoarea sarcină de a-i da viață, pe ecran, savantului Nicolae Iorga, la numai 35 de ani... Pagina cea mai bună a cărții Însă, pentru mine, rămîne autoanaliza ca soț și descrierea soției sale nenorocoase & neliniștite: tristețea mascată a secvenței („Fă-i Doamne, bine! Dă-i un dram de liniște! Asta poți să faci pentru un suflet mare. Și cu al meu, două!”), te face să treci cu vederea ghidușiile de gust Îndoielnic ale cărții
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
chiar să moară. Am întrebat-o atunci care este legenda cu „șoșoiul”, fiindcă eu deși știam că țiganii nu agreează iepurele, nu știam de ce. Atunci m-a lămurit țiganca cea mai bătrână țigancă din grup, că „iepurele este un animal nenorocos, toți îl aleargă, toți vor să-i ia pielea” și ei nu doresc să aibă norocul „șoșoiului”. Mi-a spus, că dacă atunci când pleacă dimineața prin sate cu crătiți, dacă îi taie calea un iepure, se întorc pentru ziua ceea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Otho, după aceștia însusi Carol Magnul și după vreo alți treizeci, furiosul Roland. Astolfo, care trăsese primul loz, era un cavaler frumos, viteaz și bogat. Dar, fie că era cam distrat, fie din lipsă de îndemânare, trecea drept un luptător nenorocos și foarte lesne de trântit, lucru pe care nu și-l prea punea la inimă, fiind întotdeauna gata să încalece din nou spre a relua lupta, de obicei, cu prea puțini sorți de izbândă. Astolfo a venit la lupta cu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
învățământul românesc, dromaderul din fruntea statului român, asculta în ungurește, ce se vorbea despre probleme deosebit de sensibile în ceea ce privește ființa națională a statului național român. Oare, în ce țară din lumea aceasta mare mai este posibil acest lucru, în afară de nenorocita și nenorocoasa asta de Românie? Oare când va ajunge și la urechile conducătorilor noștri, cuvintele unui mare român, poetul Octavian Goga, care într-un discurs rostit Ia întrunirea Ligii Culturale din 15 februarie 1915 la „Dacia” spunea: „Concepțiunea vieții de stat maghiar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pe faleza care domina golful Jefuitorilor de corăbii, vizibil cufundată Într-o dilemă greu de rezolvat. Faimoasele puncte obscure pe care Lucas voia să le lămurească se Întîlneau cu propriile ei Întrebări. Pentru specialistul În crime ritualice, chiar dacă ipoteza amanților nenorocoși stătea În picioare, nu era mai puțin adevărat că Marie se afla În inima Întregii povești. Pescărușul, crabii, biletul scris În dialect breton. Totul Îl readucea mereu la ea, În esență cam asta Îi spusese. - Ești un martor cheie, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe lume o gazdă atât de plăcută, să nu fi nevoit să stai la cămin, în mijlocul cine știe cărui stup de nesimțiți, care studii n-avea, o ignora pe engleză și, în plus, uita să se spele pe picioare. Zilnic, băieții ăștia, nenorocoși, se îmbăta, în perioadele în care nu găsea spirt, numai descălțîndu-se și aspirîndu-și mirosurile care le emanau de pe picioare. Sinistratul poseda, de acum, degete la picioare de două ori mai curate și de două ori mai subțiri decât tot restul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Milă n-am cui a mai cere Grai de mult nu mi-a rămas Ah! amar, dar voi să mor Și milă n-am cui să cer, De la nimeni n-aștept dor Decât de la-nnaltul cer. No. 13 Omul cel nenorocos Mai bine ar fi bucuros De cât pre lume să se nască Și cu amar să viețuiască Mai bine să nu se mai fi-nvrednicit Lumea să mai fi văzut, Să petreacă-n isihie Cu deplină bucurie, Ziua, noaptea se muncește
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
deplină bucurie, Ziua, noaptea se muncește 423 {EminescuOpVI 424} Și se tot tiranisește. Toți cei ce trăiți în lume Luați pildă de la mine: Starea cea de pătimire Ce mi-au fost foarte împrotivire, Să nu mai fie altul în lume Nenorocos ca și mine. Norocule blăstemate, Ce nelegiuite fapte Vezi întru ale mele urmări, Întru tot feliul de stări Îți bați joc de omenire. O, nedreaptă cumpănire, Apoi fiind dar cumplită De ce ești și otrăvită, Unora le răpești de față Altora
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-are sfârșit. No. 45 Lucru jalnic preste fire Ceasul cel de despărțire; Voi să zic că este moarte Că-ntr-un ceas le las pe toate; Las-să zică fiecare La această mare jale Ce pătimesc eu ticălosul, Obeditul și nenorocosul. No. 46 Ce mare nenorocire, Nădejde nu-mi mai rămâne, Stăpână, au sosit Ceasul cel de mâhnit Să ne despărțim Și depărtați să fim, Mă sfârșesc. M-am gătit, plec, mă duc, Nu mai pot să mă-ntorc. Pașaport luat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-are sfârșit. No. 45 Lucru jalnic preste fire Ceasul cel de despărțire; Voi să zic că este moarte Că-ntr-un ceas le las pe toate; Las-să zică fiecare La această mare jale Ce pătimesc eu ticălosul, Obeditul și nenorocosul. No. 46 Ce mare nenorocire, Nădejde nu-mi mai rămâne, Stăpână, au sosit Ceasul cel de mâhnit Să ne despărțim Și depărtați să fim, Mă sfârșesc. M-am gătit, plec, mă duc, Nu mai pot să mă-ntorc. Pașaport luat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai țin vr-odată la piept mâna ta. No. 64 Ah, amară despărțire, Ah, ce moarte cu cumplire, Amorul când se desparte Parc-ar bea păhar de moarte; Că moartea îl chinuește, Despărțirea-l pedepsește. Eu sunt acel ticălos Tânăr și nenorocos. No. 65 Într-o zi de dimineață, Amorul schimbat la față Într-un revărsat de zori Ca un copil strângea flori Și strângând zicea în sine: Aceste flori de la mine Vai de cel ce o primi Căci la suflet s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai țin vr-odată la piept mâna ta. No. 64 Ah, amară despărțire, Ah, ce moarte cu cumplire, Amorul când se desparte Parc-ar bea păhar de moarte; Că moartea îl chinuește, Despărțirea-l pedepsește. Eu sunt acel ticălos Tânăr și nenorocos. No. 65 Într-o zi de dimineață, Amorul schimbat la față Într-un revărsat de zori Ca un copil strângea flori Și strângând zicea în sine: Aceste flori de la mine Vai de cel ce o primi Căci la suflet s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rău, care mi-a făcut și mie rău, de parcă mi-ar fi dat un brânci pe scări: — Femeile ca dumneata, ca tine, au un obicei: își plasează sentimentele ca-ntr-o bancă falită. În locul cel mai nesigur și cel mai nenorocos cu putință. Nici nu-i văd pe bărbații aflați chiar lângă ele, îi ignoră dacă îi știu siguri și se uită mereu la cel de departe, care le chinuie, la cel care e cu alta. Mi-a lăsat mâna jos
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
a fost cu totul altul. Sentimentele mele mult împuținate pentru Alexandru au crescut brusc la loc, ca râurile după ploaie. Are dreptate conu Costache, chiar numai pentru asta și-mi rupe inima: îmi pun sentimentele în locul cel mai nesigur, mai nenorocos, mă uit la cel care are deja totul și totuși sunt sigură că fără mine s-ar îneca sau că eu am venit pe pământ anume ca să-l salvez. Conu Costache mi-a mai cerut cu o voce străină să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Îi ruinase tenul. Nervii, se gândi domnul Opie, privind cum degetele omului se mișcau neliniștite, dar acestea nu arătau alte semne de acută sensibilitate. Erau scurte, boante și groase. Părerea mea, spuse domnul Opie, Întrebându-se dacă fusese cumva foarte nenorocos În privința companionului, este că dacă găsești o cușetă, nu-i nevoie să călătorești la clasa Întâi. Aceste cușete de clasa a doua sunt deosebit de confortabile. — Da, așa este. Da, răspunse zelos celălalt. Da’ de unde ați știut că-s englez? — M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fi fierți, prăjiți, tăiați sau ciopârțiți. Cei considerați fără de păcat vor putea să înceapă o nouă viață pe pământ. Totuși, nu toată lumea se întoarce să trăiască viața pe care o dorește. Cei norocoși se nasc din nou ca oameni, cei nenorocoși ca animale - un cîine, un porc, o muscă. Concubinele din Orașul Interzis, mai ales cele în vârstă, sunt foarte superstițioase. În afară de confecționarea de yoo-hoo-loos și de psalmodii, își petrec zilele îndeletnicindu-se cu tot felul de vrăjitorii. Pentru ele, credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de farmec, mai sensibilă și mai credibilă decît soția-agronom, mărginită și autoritară, la o primă vedere a textului. Fiece replică, trecută prin filtrul gîndirii actoricești, capătă un adevăr ce face din protagonista tristei întîmplări afective o femeie împărtășind un destin nenorocos, de care ea, soția, este și nu este vinovată. Actrița își adaugă în palmares o creație, într-un rol care părea atât de nepotrivit pentru d-sa. Iubirea cea mare și unica face din ființa Poetului (așa ne place să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Hippas din Metapont, matematician și membru al confreriei pitagoriciene. Secretul numerelor iraționale avea să îi provoace mari necazuri. Legendele sunt foarte confuze, pline de versiuni contradictorii referitoare la trădarea și soarta lui Hippas. Matematicienii de până acum au vorbit despre nenorocosul care a dezvăluit lumii secretul numerelor iraționale. Unii spun că pitagoricienii l-au aruncat pe Hippas de pe puntea unui vas, înecându l - o pedeapsă dreaptă pentru distrugerea unei atât de frumoase teorii. Sursele antice susțin că ar fi pierit în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn, nu încep nici un lucru, nu cumpără și nu vând. Vinerea simbolizează ziua zidirii omului, este ziua când s-a răstignit Hristos. Sâmbăta este o zi nefastă, cea mai nenorocoasă din săptămână, având un ceas rău. Sâmbăta nu se începe nicio lucrare și nu se pleacă la drum. Duminica este o zi bună, o zi mult iertătoare.71 Duminica este văzută ca fiind cea mai mare peste toate zilele săptămânii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a mai rămas, să încerce a-l înfige în trupul balenei. Nu-i de mirare că, făcînd socoteala pe întreaga flotă de baleniere, din cincizeci de lovituri, cel mult cinci nimeresc la țintă; nu-i de mirare că atîția harponiști nenorocoși sînt înjurați cu furie și retrogradați; nu-i de mirare că pe unii dintre ei îi lovește damblaua chiar în ambarcațiune; nu-i de mirare că unii vînători de cașaloți se întorc, după patru ani pe mare, cu tot atîtea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
jumătate de secol, stînd acum, demn, în picioare. Ce imagine! 22 martie Cui îi e frică de Helsinki? Nouă. De "două mii de ani", vorba lui Mihail Sebastian, stăm sub toanele acestui răsărit, ce ne-a fost hărăzit printr-un hazard nenorocos, plămădit undeva, în pîntecele, niciodată sătul, al hoardei turanice, dar și minune! hrănindu-se, acest hazard, cînd și cînd, cu binefacerile așezării de sine și ale aspirației la celelalte zări ale continentului. După o Yaltă criminală, cu urmări dintre cele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alte imperii, începutului și sfîrșitului, dinainte scrise, undeva, în stele. Oricum, steaua de pe Kremlin, sub a cărei rază călăuzitoare, flirtam, demonstrativ-nepartinic, într-o seară cețoasă, cu o principială tătarcă de la GUM (agromnîiul magazin universal al Moscovei), oricum steaua atît de nenorocoasă pentru noi a căzut, să sperăm, pentru totdeauna. Oricîte șantaje ar mai face nepoții bolșevicilor din octombrie, amenințînd, aceștia, cu dinamitarea statuii lui Petru cel Mare dacă îmbălsămatul Ilici va fi urnit din mausoleu. Perseverez în speranța că va veni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de farmec, mai sensibilă și mai credibilă decît soția-agronom, mărginită și autoritară, la o primă vedere a textului. Fiece replică, trecută prin filtrul gîndirii actoricești, capătă un adevăr ce face din protagonista tristei întîmplări afective o femeie împărtășind un destin nenorocos, de care ea, soția, este și nu este vinovată. Actrița își adaugă în palmares o creație, într-un rol care părea atât de nepotrivit pentru d-sa. Iubirea cea mare și unica face din ființa Poetului (așa ne place să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
astfel atît în privilegiile lor cît și în rațiunile lor politice. Din această cauză, micro-naționalismele de după 1870 vor îndura un lung purgatoriu pînă în 1914. Însă soarta lor va fi variabilă în acest context advers, în funcție de cît de norocoase sau nenorocoase sînt fiecare. Cîteva vor reuși să-și înjghebe un stat, cu chiu cu vai, în vreme ce altele vor rătăci timp îndelungat pe cărări întunecate. Micro-naționalismele victorioase dinainte de 1914 se si-tuează în special în fostul spațiu otoman. Astfel este cazul Serbiei, supuse
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]