265 matches
-
înțeleg eu, e o poveste în sine și, drept urmare, merită un paragraf independent. Dar până acolo mai va. Să revin la cronica lui Mircea Mihăieș. O analiză, în fapt, minuțioasă, ale cărei rezultate sunt, pentru orice critic literar serios, de neocolit. În puține cuvinte, Mihăieș demontează poemul și-l asamblează la loc clarificându-l. Metoda poate părea didactică (și poate aminti, prin asta, de Aspectele lirice contemporane ale lui Cioculescu). Poezia, se zice, e inefabilă. Nu se explică. Oare? Nici măcar atunci când
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
în strada respectivă manuscrisul și se întoarce sau nu se întoarce cu celebrul DP (care venea de la Direcția Presei); și a doua perioadă, de după această dată și până la sfârșit, când cenzura nu mai era o instituție, ci o definiție - de neocolit, dar de nelocalizat - a epocii. Este clar că, de fapt, cu excepția perioadei ’68-‘72, tot ce a fost înainte a fost și mai rău decât ceea ce a fost după. Căci, deși amintirile noastre tind să-l transforme pe Ceaușescu în
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
Mircea Cărtărescu, Ion Pop, C. Rogozanu și alți câțiva). Meritul îi revine, din nou, Simonei Popescu, cea care, de altfel, a și scris Prefața. Destule lucruri ar fi de subliniat în această remarcabilă prefață. Unul, totuși, mi se pare de neocolit. Anume felul în care Simona Popescu își continuă pledoaria pentru eliberarea lui Naum din chingile unei etichete durabile. Aceea a suprarealismului, înțeles școlărește. Demersul e mai vechi (, din 2000, și Clava, din 2004, reprezentând două din etapele lui). Doar că
Salvarea speciei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5518_a_6843]
-
prin propria voință. În fapt, ca de alte ori, Caragiale tatăl și fiul nu sunt mult diferiți în, să spunem, tema cometei. Dincolo de neliniștea colectivă, căreia Alexandrescu, bunăoară, îi dă orientări de program național, e frica fiecăruia, măruntă și de neocolit. Amprenta, care nu se poate confunda, a modernității. Sunt, la Camil Petrescu, două discursuri aparent concurente despre sfârșit. Al lui Danton, „milioane și milioane de oameni au murit... Milioane și milioane de oameni vor muri. Dar numai moartea mea e
Despre cometă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5541_a_6866]
-
de acum a Ioanei Pârvulescu subiectul este lumea caragialiană și „lumea ca ziar”. Sau: lumea din ziare și lumea lui Caragiale. Desigur, despre Caragiale și lumea ziarelor nu este prima oară când se vorbește în critica românească. Un subiect de neocolit. Era cu neputință să nu se observe cât de masivă este prezența ziarului în scrierile caragialești, fie ca profesie, ca îndeletnicire a unor personaje de felul lui Caracudi, să zicem, fie ca obiect al lecturii oricui, o deprindere intrată în
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
final că, așa cum arată nominalizările la proză și poezie cel puțin, oricare două volume le vor alege din cele zece, vor săvîrși - inevitabil, vai! - opt greșeli. Iar atunci și mai potrivit ar fi să arate indulgență față de greșelile, tot de neocolit, ale altora care, înainte de a fi trași de urechi în public, au lucrat după priceperea lor și au vărsat cîte o lacrimă pentru fiecare valoare rămasă în plus, peste fatalul număr cinci, la porțile gloriei. Plăcut lucru trebuie să fie
Primim by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/5480_a_6805]
-
bucureștene, scump generațiilor de intelectuali, unde se perindaseră Eliade, Cioran, Mircea Vulcănescu, I. Cantacuzino și Petru Comarnescu. Era în clipele ce premerg vernisajului, și străbătînd sala, printre atîția cunoscuți, fără de voie ochii mi s-au oprit asupra unei imagini de neocolit: enigmatic iscată, parcă dintr-un trecut al referințelor atașante. Inevitabil, m-am simțit sub pavăza unei meniri de bine, - cu creștetul de un verde mătăsos, amplu gîndită, pasărea își făcea anvergura prielnic prezentă, se implica natural, ai fi spus, încrezător
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
tocmai statutul său de capodoperă, legat de misterele subiectivității creatoare, socotită aici ca element secund, ancilar față de mișcările de idei din epoca istorică respectivă. Indescifrabila esență a divinului face, în viziunea lui IPC, ca relativismul și polimorfismul să fie de neocolit: îl descoperim pe autorul însuși, camuflat în diverse personaje, întâi în Pietro, Ciudat, Culianu. Convins că avea să moară tânăr, obișnuia să intoneze un cântecel (prin care sunt rememorate culorile jocului de Tarot), reprodus în Ultimul Culianu (p. 77): „Blanches
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
1944 și 1948 a constituit un nemilos război propagandistic, politic și economic dus de URSS împotriva României, pentru denaturarea și ulterior răsturnarea sensului istoric al celor petrecute la 23 august 1944. Tocmai de aceea, jurnalul său devine un martor de neocolit în cercetarea istorică și politică, întrucât profesorul Hudiță s-a aflat, cum spune un film clasic, în inima furtunii. A participat direct la toate demersurile, interne și internaționale, făcute de partidele democratice (PNȚ și PNL) pentru respectarea promisiunilor și angajamentelor
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
toată documentația de arhivă a acestui exil, corespondența scriitorilor (dintre care cei mai mulți au dispărut, înainte sau imediat după 1989), arhivele lor personale, ecouri de presă ș.a., despre care s-au publicat unele cercetări peste hotare, nesatisfăcătoare din păcate, deși de neocolit pentru moment, cum este cartea Katerinei Binder din 1993 despre Asociații și instituții românești în Apus: 1945-1989. Este unul dintre principalele reproșuri care se pot face intelectualilor români în general, și instituțiilor statului în special, acela că n-au realizat
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
autor, sâmburele noii poezii semnate și asumate de Claudiu Komartin. Volumul său de debut, Păpușarul și alte insomnii (2003), se diferenția net de ale colegilor de generație prin cerebralitatea discursului și intelectualizarea emoției. Cultivat, conștient de trecutul cultural masiv, de neocolit și de reamintit, foarte tânărul autor pendula între poezia realității și realitatea poeziei, între pulsație și retorică, definindu-se mai ales prin al doilea termen. Oasele de hârtie ale textualismului și foșnetul livresc al cărților citite făceau din Claudiu Komartin
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
sfârșit de an, intervievată, invitată la dezbateri televizate și lansări de carte, tînăra autoare a devenit unul dintre reperele certe ale celei mai noi generații literare. Poemele sale, devenite bibliografie obligatorie conțin un inventar de teme și soluții stilistice de neocolit pentru cei care aspiră la statutul de poeți ai ,generației 2000". La prima vedere versurile Elenei Vlădăreanu (cel puțin cele din volumul Europa. Zece cântece funerare) sunt o combinație între feminitatea colțoasă, dură, directă, agresivă, din versurile Angelei Marinescu și
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
sfîrșit lectura, munca îi va fi răsplătită din plin. În discuțiile despre miracolul săvîrșit în societatea românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, rolul precursorilor, eroi ai primului volum din Libertate și cenzură în România, devine de neocolit. Ultima lecție a lui Adrian Marino este una obligatorie pentru toți cei care vor să înțeleagă cum a apărut civilizația română modernă. Cu siguranță, un proiect de asemenea importanță culturală ar trebui continuat. Mai ales că magistrul a stabilit regula
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
Barbu Cioculescu Suspină sobolul de preerie revenind teafăr și indemn, pe cât de obosit în subteranu-i, spațios domiciliu de șapte mușuroaie, după aventuroasa ieșire în aria de lucernă la care-l obligaseră determinări de neocolit. Asta în cazul în care o spaimă genetică nu-i zădărnicește ceasul de odihnă cu panici privind chiar siguranța cămărilor în care-și ține agoniseala - vezi faimoasa nuvelă a lui Kafka. "Cărbunarul, domn la el acasă" sună zicala franceză, certificând
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
despre Tudor Arghezi am mai vorbit pe parcursul acestei cronici și, în general se știu multe (poetul a avut șansa să trăiască până spre sfârșitul anilor '60 și continuă să se afle în amintirea multora), însemnările lui Valeriu Anania sunt de neocolit pentru cunoașterea omului Anton Holban. Primul dintre texte este scris la două săptămâni de la moartea cunoscutului prozator(a fost publicat în ziarul ,Vremea" din 7 ianuarie 1937) și păstrează intactă durerea fostului elev la dispariția dascălului iubit (Valeriu Anania l-
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
a părut comentatoarei din ,Observator cultural", ci o lume cu părți bune și rele. Este adevărat că sunt multe referiri la felul de a trăi al lumii ,de sus", cum era și firesc într-o carte în care eroii de neocolit i-au aparținut mai cu seamă acesteia, de la Rege la T. Maiorescu, de la Alecsandri la C. A. Rosetti, de la Brătieni la Kogălniceanu etc., etc. O lume cu ceremonialul caracteristic, cu strălucirea și cu aparența ei de fericire. Cu primiri la
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
să cunoască Uniunea Europeană. Nu de la televizor, ci dintr-o experiență politică sau administrativă semnficativă; să nu fie anti-american, adică anti-modern. Traducerea pentru modern: separația puterilor, respect pentru minoritate, libertate și toleranță; să vadă în statul de drept o referință de neocolit. Cine a fost acuzat, cu temei, de corupție ar trebui să fie refuzat din start; să poată vorbi liber fără să plictisească și să stăpânească la un nivel convenabil minimum 2 limbi de circulație internațională. Nu cred că e nevoie
Portretul prezidențiabilului PDL, de Cristian Preda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39850_a_41175]
-
altor cărți în afara celor la care recurge teoria hard. Generația anilor ‘50, cu Sagan, Nimier, de pildă, stă mărturie. O discuție despre ce înseamnă astăzi un text literar (asta după ce Nelson Goodman se întreabă demult „cînd e artă?”) devine de neocolit. În concluzie: domeniul literaturii franceze contemporane apare, „după teorie”, într-un moment în care istoria literară și istoria literaturii, mai ales, vin după niște decenii de suferință, de-a lungul cărora au fost obligate să suporte domnia unei mode retorice
Viețile paralele ale literaturilor contemporane () [Corola-journal/Journalistic/4125_a_5450]
-
numai istoricește și temperamental, dar și valoric. Despre Sfoara de întins rufe a scris deja, luându-mi-o înainte, Simona Sora, în „Dilema veche” de acum două săptămâni. Cronica ei, exact intitulată Un Matrix poetic, indică bine o problemă de neocolit. Aceea a poeziei cu grad ridicat de complexitate. Eticheta se potrivește de minune scrisului lui Alice Popescu, care nu numai că se construiește parcă în permanență pe sine, dar își permite și luxul de a evolua în mai multe dimensiuni
Tablou de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3876_a_5201]
-
ar dori să devină o unealtă a președintelui într-o încercare de dinamitare a USL, dar este sigur că Traian Băsescu nu și-a jucat încă ultima carte, iar după alegerile din decembrie va deveni din nou un factor de neocolit în politica internă românească”, este concluzia ma.hu.
Presa străină afirmă că Băsescu are un interes faţă de destrămarea USL by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40751_a_42076]
-
din pământ, insecta ateniană” - Problemele liricii, 1951) lămurește și „enormitățile” de care fusese învinuit: „Lirica trebuie să fie ori exorbitantă, ori deloc” (op. cit., 1951). De altfel, unul din principalele motive pentru care cred că lectura acestui volum va fi de neocolit sunt definițiile date poeziei, „deja gata înainte de a fi începută, numai că el (poetul) nu-i știe încă textul. Poezia nici nu poate să sune altfel decât sună atunci când este gata” (op. cit., 1951). Sau: „O nouă poezie înseamnă pentru autor
Poeme și aforisme de Gottfried Benn by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4195_a_5520]
-
Iulia Iarca Toate bufnițele, Filip Florian, Editura Polirom, Iași, 2012, 280 pag. Într-un an 2012 al prozei, prezența lui Filip Florian, unul dintre numele de primă linie ale romancierilor contemporani, era de neocolit. Apariția romanului Toate bufnițele, bestsellerul Târgului de Carte, este un eveniment de public și de critică în egală măsură. După succesul Degetelor mici, care a avansat frumușel dincolo de granițe, după Băiuțeii - scrisă în dialog cu Matei Florian -, în sfârșit, după
Bufnițele copilăriei by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4049_a_5374]
-
complet străine. Vocea sa e a unui jurist din for, a unui om de știință sau a unui șaman. Contează mai puțin ce inflexiuni și ce momente de scădere are această voce, trecem cu vederea unele prețiozități. Sunt texte de neocolit, misogine și lubrice, amintind de Marțial și de Arghezi. Simpla citare devine savuroasă: ,oricâte saltele-ai îngrămădi impozant pe divan,/nesățioasă Atthis, iubirea nu va fi mai gingașă,/nici mai duioasă atingerea amanților tăi,/purecii, doar, adăpost mai bogat vor
Cercul poeților în curs de apariție by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10039_a_11364]
-
la Paris, adulat de public, dar privit cu scepticism de critică, descoperă că soția lui, corespondent de război, a dispărut fără urmă. Scriitorul începe să o caute și ajunge până în Asia Centrală. Soția devine pentru el un „Zahir”, o entitate de neocolit, care îl tulbură până la obsesie și ajunge să-l învăluie treptat în această stare de „posedare” totală. Mai mult, „Zahirul” îl smulge din siguranța lumii sale și îl mână, pe căi necunoscute, în căutarea unei noi înțelegeri despre esența iubirii
Agenda2005-38-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284221_a_285550]
-
Volum nedepășit ulterior în cuprinsul unei opere uriașe... Liviu Rebreanu, de reținut, ofițer școlit în armata austro-ungară, nu a „dezertat”, ci a răspuns, aproape plătind cu libertatea/viața unei porunci irezistibile a destinului implacabil/Moira. Sau poate și mai de neocolit, Hybrisul? La 35 de ani, în 1920, după opt ani de la debut în scris, „Frămîntări 1912”, publică prima sa capodoperă, romanul „Ion”, care marchează hotarul de început al romanului românesc modern. Mihai Eminescu scrie la adolescentina vîrstă de 18-19 ani
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]