169 matches
-
sugerează, că Moartea poate fi mai rea decât Diavolul. Așezarea ciudată și depărtarea prevestitoare din „” este un element comun de ficțiune gotica. Acesta se combină cu tema poemului de dramatizare conștientă de sine a osândei, similară poeziilor „Adormita” și „Valea neodihnei” ale lui Poe. Poe a fost inspirat cel puțin în parte de "Istoria războiului iudeilor împotriva românilor" a lui Flavius Josephus, o relatare din primul secol despre orașului biblic Gomora. Poemul conține, de asemenea, o asemănare cu poemul clasic „De
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
un tribunal sovietic și condamnat la 25 ani de deportare în lagăre de la Polul Nord. S-a întors în 1956, reluându-și slujirea lui Dumnezeu și a Basarabiei. L-am cunoscut și eu, în anii ultimi. Impresiona prin vigoarea spiritului, prin neodihna gândului îndreptat mereu spre cei de dincolo de Prut și îngrijorat că lucrurile nu mergeau așa cum năzuiseră cei ai generației sale. Lacrima sa pentru Basarabia era mai vie și mai durerosă ca oricând. Ar fi lăcrămat, poate și acum, înduioșat de
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
sacru, de-atâta grea aromă,/ vom coborî în cripta de vinuri luminați -/ cezari, străini de oaste și de Roma,/ doar glasului acestor podgorii dulci dedați”) sau când, într-un sonet, omagiază ca Ion Pillat în Țărm pierdut Helada: „Purtând celestul neodihnei chin/ în grotele submerse, visătoare/ crești taina mută dintre zei și soare,/ balans dintâi, purificat senin // pe când sămânța robilor transpare/ din cei ce-am fost, în lujerul marin/ legi valul într-o floare de măslin -/ ființa pură și nescăzătoare”. Impregnate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
București, 1965; Orașul lui Pintea, București, 1966; Ceramică regăsită, București, 1967; Mânzul, București, 1967; Maramureș, București, 1967; Balans de zodii, București, 1969; Pinacoteca unei lire, București, 1971; Echinocțiu, București, 1972; Poarta de pe Mara, București, 1972; Arcul de miazănoapte, București, 1973; Neodihna de a fi om, București, 1973; Rapsodie în jad, București, 1974; Aeroportul alb, București, 1975; Ceremonie în albastru, București, 1975; Ține minte zăpada, București, 1976; Secundă în milenii, București, 1977; Desfrunzirea uitării în vântul auriu de septembrie, București, 1979; Cine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
Radu Cârneci, „Ceramică regăsită”, ATN, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Ceramică regăsită”, VR, 1968, 12; Dumitru Micu, „Balans de zodii”, RL, 1969, 31; Sanda Radian, „Balans de zodii”, VR, 1970, 3; Adrian Popescu, „Pinacoteca unei lire”, ST, 1972, 7; Lucian Alexiu, „Neodihna de a fi om”, O, 1974, 10; Piru, Poezia, II, 161-162; C. Stănescu, „Drumul spre casă”, „Scânteia”, 1984, 13 055; H. Zalis, Spații afective, RL, 1989, 17; Popa, Ist. lit., II, 283; Dicț. scriit. rom., III, 438-440. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
Continentul enigmelor, Chișinău, 1980; Alba, culoarea înțelepciunii, Chișinău, 1983; Avanpostul așteptărilor, Chișinău, 1983; Culorile începutului, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 142-147; Dumitru Coval, În numele triumfului rațiunii, LA, 1983, 13 octombrie; Ioan Mânăscurtă, Un spirit în neodihnă, LA, 1995, 27 aprilie. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
cele nebunești a oamenilor. Cei făr-de simțire bat în palme ca să arate a lor bucurie, cei înțelepți fluieră jocurile. Cel ce intră plătește la ușă un ban ce se numește osteneală și ia în locul lui un petec pecetluit ce însemnează neodihna cât își va ținea locul. Schimbarea pricinilor îi zăbovește puțin pe privitori. Împletiturile {EminescuOpIX 506} cele bune sau rău împletite fac să râdă filozofii. Acolo se văd urieși care deodată se fac logoși (? ) și logoși, cari făr-de veste se fac
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câteva articole program relevante Introducția la Dacia literară scrisă de M. Kogălniceanu, fiind cel mai ilustrativ sau, la nivel individual, prin numeroșii teoreticieni ai epocii care transpuneau idealurile generale într-o manieră particularizantă, subiectivizată și, ca urmare, alterată. De altfel, "neodihna" acelei epoci nu avea cum să corespundă unui sistem literar coerent și echilibrat. Această absență a omogenității se datorează, pe de altă parte, și stadiului incipient în care se afla cultura română, după cum sesiza P. Cornea: "Nefiind obligat să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Un cer nebun de lumină tresare din noaptea / definitivei tăceri, ca o salvă de tun"; corelativ, "goarnele nunții" sună fantastic. În Missa solemnis fantome "de prin astre" dialoghează cu vedenii din "cotloanele mării", arătări care în Odihnă anunță exact contrariul: neodihna. Non-fixatul, fluidul, stările labile cu analogii în regimul acvatic se îngemănează într-un topos melopeic sugerând freamătul universal: "Privește corabia sufletului tău cum pe apa / de sus și de jos migrează străină de tine, / Și îngenunche sub candela lunii și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
interiorității, însemne conferind iluziei biografice dimensiuni reflexive. Față de sceneria plasticizantă din Pasărea tăiată, repetatele apeluri către enigmaticul Ieronim anunță o progresivă imersiune în himeric și ocult, o îndurerată, febrilă căutare; primează așteptarea a ceva nelămurit, impalpabil. Păsări migratoare, făpturi păduratice, neodihna apelor, simbolisme varii, sugerează frecvent trecerea. Eul stingher, centru de perspective spre Ceilalți, se vrea întregit, rotunjit, asigurat; se afirmă o stare previzionară, stare-dorință, niciodată ajunsă la plenitudine. Acel Ieronim de o astrală frumusețe nu e decât un personaj mental
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
profesorului (2013). El cuprinde câteva dintre căutările și clarificările noastre din ultima perioadă a vieții (mai precis, de când ne-am dat seama că ele fac parte din propria autoeducație). De asemenea, volumul dezvăluie șantierul, laboratorul lăuntric, care întrețin și susțin neodihna căutărilor noastre și dorința de aprofundare a tot ceea ce ajungem să știm despre educație, școală, copil, copilărie, elev, profesor, cunoaștere, cultură, învățătură. În același timp, volumul mai dezvăluie, implicit, și presupozițiile care (în mod arbitar) ne limitează orizontul. Pe scurt
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
and Other Utopias, ed. bilingvă, pref. Cornel Ungureanu, tr. Andrei Bantaș și Richard Collins, București, 1996; Iepurele suedez, București, 1997; Medeea și mașinile ei de război, Pancevo, 1999; Scriptor, Botoșani, 2001. Traduceri: Vasko Popa, Poezii, I-II, Pancevo, 1983, Câmpia neodihnei, pref. Cornel Ungureanu, București, 1995, Inel celest, București, 2000; Adam Puslojić, Nu-mi amintesc prea bine, bunul meu prieten, Pancevo, 1986, Apă de băut, pref. Mircea Tomuș, București, 1986 (în colaborare cu Nichita Stănescu); Antologia poeziei sârbe (secolele XIII-XX), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
altoit tradiționalismul din sânge cu ultimele cuceriri poetice, tăind, c-o custură, creanga foarte sus și lăsând să înmugurească ceva ca o coroană nouă și minunată: poezia sus-numitului Vasko Popa, cetățean al Vârșețului și al lumii... MARIN SORESCU SCRIERI: Câmpia neodihnei, tr. Radu Flora, pref. Miodrag Pavlović, Pancevo, 1965; Versuri, tr. și pref. Nichita Stănescu, București, 1966; Poezii noi, tr. și postfață Radu Flora, Pancevo, 1976; Poezii, I-II, tr. Ioan Flora, Pancevo, 1983; Sare de lup, tr. Marin Sorescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
Versuri, tr. și pref. Nichita Stănescu, București, 1966; Poezii noi, tr. și postfață Radu Flora, Pancevo, 1976; Poezii, I-II, tr. Ioan Flora, Pancevo, 1983; Sare de lup, tr. Marin Sorescu și Slavomir Popovici, pref. Marin Sorescu, București, 1983; Câmpia neodihnei, tr. Ioan Flora, pref. Cornel Ungureanu, București, 1995; Inel celest, îngr. și tr. Ioan Flora, pref. Cornel Ungureanu, București, 2000; Rumunske i druge pesme [Cântece românești, și altele] îngr. și tr. Petru Cârdu, Vârșeț, 2002; Opera poetică, I-II, tr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
1973-1989), al cărei cenaclu îl conduce în perioada 1979-1989. Director al săptămânalului „Evenimentul” (1990-1992), ulterior va fi președintele Fundației pentru Cultivarea Păcii și a Spiritului Tolerant. Debutează în revista liceului din Călărași (1957), iar editorial cu volumul de versuri Imperiul neodihnei, apărut în 1970. Mai colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Poezia lui T., cuprinsă în Imperiul neodihnei, Ordinea peșterii (1971), Colindele din țara lui Orfeu (1974), Fiul Dunării (1977), Orații în Carpați (1979), Tărâmuri pentru Făt-Frumos (1983), încearcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
pentru Cultivarea Păcii și a Spiritului Tolerant. Debutează în revista liceului din Călărași (1957), iar editorial cu volumul de versuri Imperiul neodihnei, apărut în 1970. Mai colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Poezia lui T., cuprinsă în Imperiul neodihnei, Ordinea peșterii (1971), Colindele din țara lui Orfeu (1974), Fiul Dunării (1977), Orații în Carpați (1979), Tărâmuri pentru Făt-Frumos (1983), încearcă o reconciliere retorică între Lucian Blaga și Ion Barbu. Eul liric tânjește în egală măsură după viață și ordine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
face o schiță veridică și colorată a vremurilor. În Dialoguri despre teatru (1980) se află o suită de interviuri cu dramaturgi și critici de teatru contemporani - D. R. Popescu, Teodor Mazilu, Dumitru Solomon, Ion Băieșu, Valentin Silvestru ș.a. SCRIERI: Imperiul neodihnei, București, 1970; Ordinea peșterii, București, 1971; Colindele din țara lui Orfeu, București, 1974; Fiul Dunării, București, 1977; Partidul și Poetul, București, 1977; Drumul Hoților, vol. I: Dor Mărunt, București, 1979; Orații în Carpați, București, 1979; Dialoguri despre teatru, Iași, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
Carpați, București, 1979; Dialoguri despre teatru, Iași, 1980; Tărâmuri pentru Făt-Frumos, București, 1983; Epistole după căsătorie, București, 1993; Dicționarul spiritului tolerant (coordonator general în colaborare cu Romulus Vulcănescu), București, 1997; Lacrima și Peștera, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Imperiul neodihnei”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6 647; Dan Cristea, „Ordinea peșterii”, RL, 1971, 5; Constantin, Despre poeți, 231-233; Mincu, Poezie, 59-62; Piru, Poezia, II, 479-483; Aureliu Goci, „Fiul Dunării”, RL, 1977, 35; Doru Mielcescu, Introducere în poezia lui Paul Tutungiu, București, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
expresie latină. Evenimentul va fi televizat cum se cuvine, pe postul național, astfel că oamenii din cel mai îndepărtat cătun din Apuseni vor fi la curent cu dramatica încleștare. Și vor afla că totul a fost cu putință prin nobila neodihnă a șase primării plus o prefectură. Aflate toate, printr-o fericită coincidență, sub pălăria PSD. Ne vom apăra sărăcia, și nevoile, și neamul. Hănescu, Mergea și Tecău sînt prea tineri, Voinea are complexul Cupei Davis de cînd cu mingile de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de-o parte, el este cel care nu are cont în bancă, bani la dispoziție, proprietăți, o casă, un venit regulat etc. Într-un cuvânt, semnifică prin ceea ce nu are. De cealaltă parte, el semnifică prin ceea ce face fiind sărac. Neodihna cu care străbate neîncetat locurile, părând că nu are niciun moment în care să se oprească sau să "dispară", să se retragă într-o intimitate. Modul în care își poartă non-averea cu sine, toată asupra lui și toată la vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din motive ușor de înțeles, Gheorghe Șincai 91 datorită activității sale publicistice, mitropolitul Grigorie pentru că a editat numeroase cărți bisericești 92, Asachi pentru că "a lucrat fără preget de la 1816 necurmat"93 etc. Expresia presupune ideea de continuitate în efortul depus, neodihna, acțiunea fără întreruperi în domeniul spiritual. Nu trebuie însă confundată cu fenomenul profesionalizării literaturii care avea să se contureze în spațiul românesc câțiva ani mai târziu, tot pe baza unei mitologii a muncii. Prin "lucrativitate" nu se definește o meserie
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ceremuș, fără Cernăuți și Cernauca Hurmuzăceștilor, fără Codrii Cosminului, fără Fântâna Albă și Albbovăț, fără deportările și masacrele făcute de regimul sovietic, fără poezia de început a lui Eminescu? Bucovina este toate acestea la un loc și alte asemenea, este neodihna și nedormirea românilor, brațul pierdut care zvâcnește în somn, calvarul și crucea creștinului părăsit până și de Dumnezeu. Cum a ajuns acest sanctuar al românilor în mâinile străine ale habsburgilor austrieci? Trebuie să amintim că acest colț de țară românească
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
motivul orfic). Pe de altă parte, ea înscrie întreaga existență a poetului întro sferă a perfecțiunii, întrun univers armonios, integrator. Destinul întru Absolut al poetului contrastează astfel, încă o dată, cu soarta efemeră a omului muritor, al cărui blestem este dizarmonia, neodihna, alteritatea. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Sub aparenta simplitate a acestei poezii de tinerețe sunt reunite, cred eu, mai multe linii tematice, organizate prin procedeul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
revelează lui Hyperion faptul că nici în lumea de jos nu există repaos, că moartea e și ea relativă, fiindcă oamenii se nasc spre a muri / Și mor spre a se naște. Hyperion în țe lege că blestemul omenirii e neodihna, povara prigonirilor de soartă, nestatornicia, alteritatea, înșiruirea la nesfârșit a acelorași cicluri existențiale întrun timp rotitor, perpetuu. Înțelege, de asemenea, lipsa de sens a dorinței sale și își asumă, nu fără tristețe, destinul ființei de excepție: Noi nu avem nici
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
erou civilizator-înălțător de biserici pe locurile călcate de musulmani și în vremuri de bejenie și cumpănă a creștinilor.Venit din eposul popular sârb și balcanic, acest Leandru este un alter-ego al naratorului, un vizionar al istoriei naționale adăpat la apa neodihnei misionare și pus de Pavič sub semnul creației miraculoase și al legământului suprafiresc. Turnul constuit de el ca o încununare a puterii minții în contra morții este pătruns de metafizica mărturiei spirituale, așa cum întregul eșafodaj narativ stă sub semnul predicției și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]