618 matches
-
orientat către dezvoltarea culturii generale și intelectuale. Acesta din urmă s-a impus pe plan mondial. • După 1960, în Europa are loc masificarea învățământului superior. • Ultimele decenii găsesc universitățile supuse la presiuni financiare și administrative din partea statelor cuprinse de febra neoliberală a eficientizării și marketizării. Capitolul IIItc "Capitolul III" Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școliitc "Manifest [i latent în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Hanushek (1996) afirmă că atenția decidenților trebuie să se îndrepte mai puțin către sumele investite în educație și mai mult către maniera în care sumele respective sunt cheltuite. Recomandarea sa, în evidentă convergență cu obiectivele de restricții bugetare ale regimurilor neoliberale, este de a introduce modalități de recompensare a profesorilor în funcție de performanță, adică de a stimula eficiența didactică prin salarizarea diferențiată în funcție de îmbunătățirea rezultatelor elevilor demonstrată prin evoluția în timp a scorurilor obținute la testele standardizate. Concluziile lui Hanushek nu sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ceea ce ar fi normal din punctul de vedere al intereselor economice ale salariaților. Oricum, se poate afirma că „jocul” acestui stakeholder relevă o multitudine de comportamente noi în Estul european, ceea ce îl face relativ puțin predictibil. Prin prisma teoriilor economice neoliberale, s-ar putea aprecia că rolul statului este de a asigura un cadru predictibil pentru desfășurarea activității organizațiilor, deci el ar fi un stakeholder pasiv. Însă realitatea arată că și statului de tip occidental îi sunt specifice atât forme diverse
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de prelucrare. De asemenea, tot În acest context, există opinia că multinaționalele sunt interesate de avantajul strategic de piață atunci când relocă astfel de facilități de producție În Țări emergente. În momentul de față, există o critică a teoriei de dezvoltare neoliberale, potrivit căreia obiectivul principal În perioada actuală este urmărirea consolidării fiscale, chiar dacă acest lucru a generat efecte prociclice. Această măsură este un răspuns radical la ceea ce s-a Întâmplat până acum, când, potrivit aceluiași curent, relaxarea fiscală a generat adâncirea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
continuare Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (European Financial Stability Facility - EFSF), prin care mai sunt disponibile circa 240 de miliarde de euro, dintr-un fond inițial de 440 de miliarde de euro. Legat de sfârșitul tot mai anunțat al politicii neoliberale care a funcționat până acum, În tranziția către noul model de dezvoltare durabilă s-a născut sintagma „zombie economics”<footnote Quiggin, J. (2010), Zombie Economics: How Dead Ideas Still Walk among Us, Princeton University Press, USA. footnote>, izvorâtă din lucrarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
iveală, când instituții importante precum US Fed, Fondul Monetar Internațional și agențiile de rating sunt nevoite să nu mai ascundă realitatea, se dovedește că sistemul este mort. Mulți dintre cei care la Începutul crizei clamau soluții, dar din același arsenal neoliberal, au fost nevoiți să nu mai vorbească despre asta, dar obișnuința unei gândiri captive este greu de schimbat, mai ales atunci când nu există soluții de pus În loc. Acest curent de gândire care a dus la prăbușirea finanțelor internaționale, la falimentul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o are și mediul politic. În perioada actuală, abordarea fundamentalistă a pieței, ca loc de echilibrare a tuturor sistemelor economice și sociale, a determinat o erodare de imagine și credibilitate a partidelor aflate la putere și care au Îmbrățișat orientarea neoliberală. Problema nu este a crizei În sine, ci a modului de găsire a soluțiilor, mai ales prin impunerea unui model de austeritate care afectează mase largi de populație, și nu neapărat pe cei care au declanșat această criză de Încredere
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
reformarea pieței de muncă - În special prin impunerea de standarde, prin asigurarea protecției, legarea nivelului de salarizare de productivitate; asigurarea unei suveranități crescute - În special În ceea ce privește politica de schimb. Modelul de dezvoltare la nivel european a fost unul de tip neoliberal, marcat de reforme de liberalizare a piețelor, ca răspuns la fenomenul de „euroscleroză”, caracterizat printr-o rată crescută a șomajului, ritmuri Încetinite de creștere, doar de dragul Ținerii inflației În limita a 2%. Ceea ce s-a numit Neoliberal Bubble Economy s-
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
unul de tip neoliberal, marcat de reforme de liberalizare a piețelor, ca răspuns la fenomenul de „euroscleroză”, caracterizat printr-o rată crescută a șomajului, ritmuri Încetinite de creștere, doar de dragul Ținerii inflației În limita a 2%. Ceea ce s-a numit Neoliberal Bubble Economy s-a caracterizat prin: „Implementarea politicilor economice neoliberale a distrus modelul ciclului eficient de creștere stabil, bazat pe ocupare totală și salarii corespunzătoare creșterii productivității, Înlocuindu-l cu actualul model de creștere bazat pe creșterea Îndatorării și inflația
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
piețelor, ca răspuns la fenomenul de „euroscleroză”, caracterizat printr-o rată crescută a șomajului, ritmuri Încetinite de creștere, doar de dragul Ținerii inflației În limita a 2%. Ceea ce s-a numit Neoliberal Bubble Economy s-a caracterizat prin: „Implementarea politicilor economice neoliberale a distrus modelul ciclului eficient de creștere stabil, bazat pe ocupare totală și salarii corespunzătoare creșterii productivității, Înlocuindu-l cu actualul model de creștere bazat pe creșterea Îndatorării și inflația prețului activelor.”<footnote Palley, T.I. (2012), From Financial Crisis to
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
excesul pe piața creditelor, ceea ce a condus la crearea unui balon.”<footnote Blanchard, O.J., Romer, D. et al. (2012), In the Wake of the Crisis: Leading Economists Reassess Economic Policy, MIT Press, International Monetary Fund, Cambridge, USA. footnote> Modelul neoliberal bazat strict pe legile pieței și pe creșterea exporturilor nu este capabil să furnizeze dezvoltare durabilă și progres la nivel social. Noul model trebuie să fie unul alternativ, orientat către natura ființei umane și responsabil din punct de vedere social
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu este interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici în descentralizarea administrativă care i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Modelul sincronismului vieții contemporane Eugen Lovinescu (1881-1943), critic literar, istoric al culturii, scriitor și sociolog român, a construit un model al dezvoltării sociale ca modernizare cu unele accente diferite de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cetățenilor. Creșterile salariale și cheltuielile sociale ajung să depășească productivitatea muncii, fapt ce determină intrarea statului în criză financiară. Se impunea o reformă a sistemului welfare state. O soluție la problemele înregistrate de statul bunăstării a fost oferită de concepția neoliberală promovată de thatcherism, care pune accentul pe mecanismele pieței în asigurarea bunăstării sociale, fiind necesară o implicare minimă din partea statului care ar trebui să asigure doar cadrul legal. În această concepție, societatea civilă ar reprezenta un mecanism autogenerativ de solidaritate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
structurală. Pentru accesarea de împrumuturi, ambele instituții cer respectarea unor condiționalități prin măsuri de politică economică și socială asumate guverne, pentru a asigura adecvarea cheltuirii sumelor cu obiectivele celor două organizații. Aceste condiționalități reprezintă măsuri de politică economică de factură neoliberală, care, în literatura de specialitate, sunt cunoscute sub denumirea de Consensul de la Washington. Alte instituții financiare internaționale implicate în oferirea de asistență financiară pe perioada reformei includ: BERD, BEI, Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, USAID. Accesarea de finanțare din partea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cantitativiste ale soluțiilor propuse de tipul „câte societăți să fie privatizate”, de „plafoanele pentru tarife de import sau export, plafoanele de îndatorare etc. (Văcărel, 2001, pp. 332-333). Natura inflexibilă a programelor FMI/BM este văzută ca fiind și consecința spiritului neoliberal al anilor ’80 (Zamfir, 2004, p. 158). Critica asupra procesului de elaborare al acordurilor vizează metodele de negociere și formulările din acordurile cu instituțiile internaționale. Formulări repetitive de genul „satisfăcătoare pentru Bancă” desconsideră interesul împrumutatului, respectiv un stat suveran. În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumite categorii secifice, fie în parteneriat cu statul. Giddens (2001) consideră că s.c. are un rol important în ceea ce el numește „a treia cale” (spre deosebire de cele două soluții pentru realizarea bunăstării, abordate până la momentul respectiv: neoliberalismul și social-democrația). Dacă neoliberalii susțin un rol minimal al statului și o s.c. ce ar trebui lăsată să se dezvolte spontan, dacă social-democrații văd s.c. ca fiind mai degrabă disfuncțională în ceea ce privește furnizarea de bunăstare, Giddens susține că este necesară o „democratizare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivelul întregului glob (Biersteker, 1992; Fukuyama, 1992). Ca urmare, teoriile liberale au jucat un rol crucial în definirea schimbărilor de sistem în țările foste comuniste ca „tranziții” la democrație și economia de piață. Teoriile liberale, științele economice neoclasice și studiile neoliberale despre democrație au în comun o concepție asupra actorilor sociali ca agenți autonomi, raționali și motivați de interese egoiste (Pop, 2002). Efectul la nivelul societății al acțiunilor acestor actori, despre care se presupune că operează în condiții de competiție și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
despre care se presupune că operează în condiții de competiție și acces neîngrădit la informația utilă, ar fi piețele eficiente, iar în câmp politic un regim democratic. Argumentând că actorii economici se adaptează rapid și rațional la mediul lor, economiștii neoliberali au susținut schimbarea rapidă a condițiilor de mediu prin introducerea unor măsuri pentru macrostabilizare, liberalizare a prețurilor și a comerțului, convertibilitatea monedelor naționale și privatizare (Blanchard et al., 1991; 1993; Blanchard, 1997). În această viziune, schimbarea de sistem constă într-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atingerea scopurilor lor. Se presupunea, în același timp, că statul va deveni un arbitru neutru al diverselor interese politice, un garant al unei „piețe politice competitive” (Di Palma, 1990, pp. 40-41). Astfel, statul și piața, deopotrivă, sunt văzute de teoriile neoliberale ca mecanisme neutre și corecte de coordonare la nivel social a unor seturi de interese aflate în competiție. La fel ca și schimbarea în economie, și la nivel politic se prevedea că schimbarea de sistem va fi o conversiune rapidă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inadecvat pentru înțelegerea transformărilor postcomuniste, a căror caracteristică centrală este tocmai această reașezare a raporturilor dintre economie și politică. Teorii neoinstituționaliste Științele economice evoluționiste și studiul neoinstituționalist al politicii modifică presupozițiile despre comportamentul agenților sociali, individuali sau colectivi făcute de neoliberali. Pentru neoinstituționaliști, actorii sociali operează într-un mediu deja structurat de instituții, care au rolul de a facilita acțiunea colectivă, reduc costurile legate de implementarea și respectarea regulilor, conduc la o anumită stabilite a ordinii sociale, facilitează schimburile și managementul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conflictelor (Coase, 1993; Murrell, 1991; North, 1990; Olson, 1992). Construind pe aceste presupoziții generale, științele economice evoluționiste au conceptualizat schimbare economică din țările postcomuniste ca un proces gradual în care, deși rezultatul final desirabil era același cu cel prescris de neoliberali, crearea condițiilor instituționale pentru apariția și funcționarea piețelor este considerată mai importantă și precede simpla schimbare a caracteristicilor mediului economic. Schimbarea instituțională cere timp și presupune un grad înalt de experimentare și incertitudine. În aceste condiții, o parte din vechile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al statului asupra cel puțin a unora dintre întreprinderi trebuie menținut; statul poate să fie un agent de socializare și control al întreprinderilor care trebuie deprinse să accepte constrângeri financiare clare și să se restructureze. Simpla introducere a unor politici neoliberale nu este suficientă pentru a determina aceste întreprinderi să adopte un comportament de piață (Clague, 1992; Carlin și Mayer, 1994). În plus, instituțiile formale, care pot fi stipulate legislativ, nu funcționează corespunzător în practică dacă ele nu sunt sprijinite, de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instanță al acestor instituții. În vreme ce aceste teorii neoinstituționaliste oferă o înțelegere mai nuanțată a schimbării de sistem în țările postcomuniste, conceptualizarea oferită de ele asupra punctului de pornire și al obiectivului transformărilor rămâne totuși insuficientă. La fel ca în teoriile neoliberale, și neoinstituționaliștii preiau fără să examineze și naturalizează instituțiile majore ale capitalismului și, prin urmare, marginalizează alte întrebări cruciale, chiar cu privire la caracteristicile de sistem ale socialismului și capitalismului: formele mărfii ca atare, extinderea comodificării asupra puterii de muncă și modalitatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
comuniste, și s-au opus aplicării lor practice distorsionate și corupte (Eyal și Townsley, 1995; Eyal, Szélenyi și Townsley, 1998, pp. 86-112). Această atitudine a pregătit asemenea grupuri pentru rolul de promotori ai unui proiect capitalist bazat pe ideologica economică neoliberală și pe idealul societății civile, care incorporează aceste valori într-un mod considerat mai autentic. Și într-adevăr, faptul că acești agenți ai schimbării pot performa acest rol fără să fie și proprietari ai mijloacelor de producție corespunde oarecum cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
înțelese ca idei directoare, a căror realizare practică, deși dezirabilă, este, practic, imposibilă (Weber, 1994, pp. 359-69). Concluzie Transformările economice și politice declanșate de colapsul regimurilor comuniste din ECE au fost conceptualizate diferit în interiorul a trei tipuri de teorii. Pentru neoliberali, schimbarea de sistem este o tranziție, relativ neproblematică, decisiv implementată de agenți motivați ideologic. Construind pe modelele liberale de înțelegere a politicului și economicului, ca și a raporturilor dintre acestea, teoriile neoinstituționaliste iau în considerare, într-o analiză mai nuanțată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]