383 matches
-
Realities and Consequences of U.S. Diplomacy, Harvard University Press. Baldwin, David A. (1980), „Interdependence and Power: A Conceptual Analysis”, International Organization, 34 (4), toamna. Baldwin, David A. (1993), „Neoliberalism, neorealism, and world politics”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Baldwin, David A. (1993a), „Anarchy in International Relations Theory: The Neorealist-Neoliberal Debate”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Barkawi, Tarak, Laffey, Mark (1999), „The
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1993), „Neoliberalism, neorealism, and world politics”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Baldwin, David A. (1993a), „Anarchy in International Relations Theory: The Neorealist-Neoliberal Debate”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Barkawi, Tarak, Laffey, Mark (1999), „The Imperial Peace: Democracy, Force and Globalization”, European Journal of International Relations, 5 (4). Barnett, Thomas P.M., Gaffney, Henry H. Jr. (2003), „Global Transaction Strategy”, Military Officer, 30
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Realist Critique of the Newest Liberal Institutionalism”, International Organization, 42 (3), vara. Grieco, Joseph M. (1993), „Understanding the Problem of International Cooperation: The Limits of Neoliberal Institutionalism and the Future of Realist Theory”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Griffiths, Martin (2003), Relații internaționale: școli, curente, gânditori, Ziua, București. Guzzini, Stefano (2001), Realism și relații internaționale, Institutul European, Iași. Haas, Ernest B. (1953), „The Balance of Power: Prescription, Concept, or Propaganda”, World
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Jervis, Robert (1976), Perception and Misperception in International Politics, Princeton University Press, Princeton. Jervis, Robert (1982), „Security Regimes”, International Organizations, 36 (2), primăvara. Jervis, Robert (1988), „War and Misperception”, Journal of Interdisciplinary History, 18 (4), primăvara. Jervis, Robert (1999), „Realism, Neoliberalism, and Cooperation: Understanding the Debate”, International Security, 24 (1), vara. Jervis, Robert (2002), „Theories of War in an era of leading-power Peace”, American Political Science Review, 96 (1). Josselin, Daphné și Wallace, William (2001), „Non-state Actors in World Politics: A
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
World Politics: Structural Realism and Beyond”, în Robert O. Keohane (ed.), Neorealism and Its Critics, Columbia University Press, New York. Keohane, Robert O. (1993), „Institutional Theory and the Realist Challenge After the Cold War”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Keohane, Robert O., Nye, Joseph S. Jr. (1977, 1989), Power and Interdependence: World Politics în Transition, Little, Brown and Co., Boston. Keohane, Robert O., Nye, Joseph S. Jr. (1987), „Power and Interdependence Revisited
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Press, Ithaca, NY. Krasner, Stephen (1985), Structural Conflict: The Third World Against Global Liberalism, University of California Press, Berkeley. Krasner, Stephen D. (1993), „Global Communications and National Power: Life on the Pareto Frontier”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Kratochwill, Friederich (2000), „Constructing a New Orthodoxy? Wendt’s «Social Theory of International Politics» and the Constructivist Challenge”, Millennium: Journal of International Studies, 29 (1). Krauthammer, Charles (1990-1991), „The Unipolar Moment”, Foreign Affairs
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
A., Kupchan, Clifford A. (1995), „The Promise of Collective Security”, International Security, 20 (1), vara. Kurth, James (2006), „Humanitarian Intervention After Iraq: Legal Ideals vs. Military Realities”, Orbis, 50 (1), ianuarie. Lamy, Steven L. (2005), „Contemporary mainstream approaches: neorealism and neoliberalism”, în John Baylis, Steve Smith (eds.), The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations, ed. a III-a, Oxford University Press, Oxford. Lavik, Nils Johan (2002), „Folkemord - noen medisinske og psykologiske aspekter” („Crime în masă - câteva aspecte medicinale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
John (2000), „The Banality of «Ethnic War»”, International Security, 25 (1), vara. Müller, Harald (2001), „Security Cooperation”, în Walter Carlsnaes, Thomas Risse, Beth A. Simmons (eds.), Handbook of International Relations, Sage Publications, Londra. Nye, Joseph S. Jr. (1988), „Neorealism and neoliberalism”, World Politics, 40 (2), ianuarie. Nye, Joseph S. Jr. (1997), Understanding International Conflicts, ed. a II-a, Longman, New York. Nye, Joseph S. Jr. (2002), „Hard and Soft Power in a Global Information Age”, în Mark Leonard (ed.), Re-Ordering the World
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dată în 1976 și reeditat în Paul F. Diehl (ed.), The Politics of International Organizations. Patterns and Insights, Dorsey Press, Chicago, 1989. Powell, Robert (1993), „Absolute and Relative Gains în Internatonal Relations Theory”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Powell, Robert (1994), „Anarchy in International Relations Theory: the Neorealist-Neoliberal Debate”, International Organization, 48 (2), primăvara. Pugh, Michael (2002), „Policing the World: Lord Davies and the Quest for Order in the 1930s”, International
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
World Politics, 14 (1). Singer, Peter W. (2004), Corporate Warriors: The Rise of the Privatised Military Industry, Cornell University Press, Ithaca, NY. Snidal, Duncan (1993), „Relative Gains and the Pattern of International Cooperation”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Snow, Donald M. (1996), Uncivil Wars: International Security and the New Pattern of Internal Conflicts, Lynne Rienner Publishers, Boulder. Snyder, Glenn H. (1997), Alliance Politics, Cornell University Press, Londra. Sørensen, Georg (1999), „Sovereignty
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dependența mutuală. − UNESCO: globalizarea presupune proiectarea unui sistem internațional care să preia și caracteristicile mondializării. Acest sistem va cuprinde un Cod de conduită clar pentru comerț, impozite, finanțe, politica de investiții, proprietatea intelectuală, piața și schimburile pe piață conforme principiilor neoliberalismului și se acceptă și un minimum de reglementări guvernamentale. Comentatorii din afara sferei UNESCO au observat că, în concepția exprimată mai sus, globalizarea nu rezultă numai din forțele pieței, ci și din acceptarea sau susținerea ei activă de către guverne, mai ales
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
care au aparținut cândva unor state-națiuni). Ca fenomen, globalizarea operează în economia concretă, aducând schimbări profunde de ordin economic, financiar, social, informațional, al comportamentelor umane, al modelelor de producție și consum. Forțele motrice care animă globalizarea sunt inspirate de conceptele neoliberalismului, ale economiei de piață în general, perfecționate de însuși fenomenul ca atare precum fluxurile de informații și cunoștințe, liberalizarea capitalului, a pieței forței de muncă, atotputernicia (financiară, politică, managerială etc.) a corporațiilor transnaționale etc. Este evidentă falia dintre țările dezvoltate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
au pecetluit destinul «ideologilor», intelectualii lor profetici. În acest context trebuie amintit angajamentul lui Pierre Bourdieu În câmpul intelectual pentru un intelectual colectiv, Îndeosebi de la sfârșitul anilor ’80 - prin crearea revistei Liber, a Parlamentului scriitorilor, etc, - și criticile sale asupra neoliberalismului și a «intelectualului negativ», apostolul sau, specializat În folosirea ideologică a cunoștințelor și puterilor intelectuale. Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după 1989 În pofida anagajării politice notorii a scriitorilor și intelectualilor În schimbările politice din 1989, relativ puține studii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
eufemizare, urmărind responsabilizarea și mobilizarea mai multor categorii sociale. Situațiile de criză politică, În care vechiul cadru ideologic este fisurat, sunt și ele favorabile transformării formelor de dominare. Noul cadru discursiv - sfârșitul războiului rece, globalizarea sau mondializarea, noile elite și neoliberalismul, revoluția conservatoare și altermondialismul - oferă șanse de adaptare intelectualilor celor mai convertibili, și oportunități noilor veniți În câmp. Pentru motive care țin În același timp de istoria Europei Centrale, cât și a societăților de tip sovietic, scriitorii au fost supra-reprezentați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În Smith, Dennis și Wright, Sue (coord.), Whose Europe? The Turn Towards Democracy, Blackwell Publishers, Oxford, 1999, pp. 240-241. 22. Rousseau, Jean-Jacques, On the Social Contract, Roger Masters (trad.), St. Martin’s Press, New York, 1978, p. 130. 23. Hindess, Barry, „Neoliberalism and the National Economy”, În Dean, M. și Hindess, B. (coord.), Governing Australia: Studies in Contemporary Rationalities of Government, Cambridge University Press, Cambridge, 1988, pp. 210-226; Held, David, McGrew, Anthony, Goldblatt, David și Perraton, Jonathan, Global Transformations: Politics, Economics and
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Bacău, 2002. Ediții: Alexandrina Enăchescu Cantemir, Portul popular românesc, introd. edit., București, 1971; Al. Tzigara-Samurcaș, Scrieri despre arta românească, introd. edit., București, 1987, Memorii, III, introd. edit., București, 2003; Ștefan Zeletin, Burghezia română, originea și rolul ei istoric, București, 1991, Neoliberalismul, București, 1992; Vintilă Ciocâlteu, Adânc împietrit, București, 2003. Traduceri: Michelangelo, Sonete, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., pref. Tudor Vianu, București, 1964, Sonete și crâmpeie de sonet, îngr. și pref. trad., București, 1975, Scrisori urmate de Viața lui Michelangelo scrisă
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
subdezvoltată, cum să minimizezi corupția, și sărăcia etc. Aici nu există soluții simple, ci „direcții de acțiune”. S-a conturat un nou concept-direcție de dezvoltare a construcției sociale: strategia. Strategia este o direcție globală de acțiune - de exemplu, disputa dintre neoliberalism și social-democrație. Social-democrația consideră că reducerea sărăciei trebuie realizată complementar cu creșterea economică și dezvoltarea unui sistem de protecție socială, atât prin suport cu beneficii financiare al celor în nevoie, prin ridicarea celor cu venituri mici la un nivel minim
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin suport cu beneficii financiare al celor în nevoie, prin ridicarea celor cu venituri mici la un nivel minim decent, cât și prin instrumente active de îmbunătățire a capacității lor de a produce veniturile pentru un standard decent de viață. Neoliberalismul a adoptat o altă strategie: scăderea cheltuielile sociale publice prin reducerea taxelor și contribuțiilor sociale va motiva relansarea economiei, care, la rândul ei, va oferi mai multe locuri de muncă, reducând, astfel, sărăcia. Totodată, prin reducerea beneficiilor sociale, se va
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai 1926. În articolul-program, Catre cetitori, se afirma că publicația va părăsi „sentimentalismul rural”, orientându-se către valorile civilizației urbane. În consonanta cu acest program, se publică un eseu al lui Ștefan Zeletin, Agonia tradiționalismului rural în cultura română, precum și Neoliberalismul de Dumitru Drăghicescu. Semnează versuri Ion Pillat, V. Voiculescu, Al. Claudian, Cezar Papacostea ș.a. Sunt găzduite studii și eseuri de Mihail Manoilescu, Râul Teodorescu, Mihail Iacob, recenzii de Mircea Eliade, Ștefan Zeletin, Al. Claudian, cronici plastice și literare. La rubrică
PASUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288711_a_290040]
-
Spania, artizanul unui miracol economic, sau alianța creștin-democrată CDU - CSU din Germania, cu bune rezultate economice în fieful tradițional, Bavaria, și în alte landuri în care guvernează, cu programe ambițioase pentru întreaga națiune. Exemplele pot continua. Ceea ce se numește îndeobște „neoliberalism” în domeniul economic nu coboară însă direct din cărțile gânditorilor liberali, ci rezultă mai curând din crescânda presiune a mediului de afaceri, în primul rând a corporațiilor multinaționale. Dar tot liberalism este, în ultimă analiză. Mai îngrijorătoare mi se pare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
divergente, crizele și conflictele fac parte din peisajul internațional, indiferent de perioada istorică sau actorii implicați. Ideea că relațiile internaționale sunt caracterizate de conflicte este de regulă asociată curentelor realiste 1. Totuși, și abordările mai puțin pesimiste, ca, de pildă, neoliberalismul și instituționalismul, acceptă faptul că, deși nu sunt dezirabile, crizele și conflictele apar frecvent În interacțiunea internațională (Keohane și Nye, 1971; Keohane, 2002). Chiar și În discuțiile privind natura și caracteristicile unei posibile păci democratice 2, crizele nu sunt excluse
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
New York, pp. 9-27. Bailes, Alyson J.K.; Andrew, Cottey (2006), „Regional Security Cooperation in the Early 21st Century”, În SIPRI Yearbook 2006: Armaments, Disarmament and International Security, Oxford University Press-Stockholm International Peace Research Institute, Oxford. Baldwin, David (ed.) (1993), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York Barbé, Esther (1995), Relaciones Internacionales, Tecnos, Madrid. Barlett, G.; Paul, Holman; Timothy E., Somes (1995), „The Art of Strategy and Force Planning”, Naval War College Review, vol. XLVIII, nr. 2 , pp. 114-126. Barnett
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Contreras (dizolvată în 1977 și înlocuită cu Central Nacional de Inteligencia C.N.I.). A numit în fruntea ministerelor generali, militarii fiind înscăunați și la eșaloanele doi și trei, a lansat, încă din 1973, o economie "de piață liberă", bazată pe principiile neoliberalismului economic, promovat de Milton Friedman și Scoala din Chicago. La 21 aprilie 1975, Milton Friedman avea să-i trimită o scrisoare, felicitându-l pentru progresele înregistrate și dându-i și câteva "indicații prețioase". Pentru redresarea economică a țării, a folosit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Economiei avea să recunoască oficial că statul se află "aproape de colaps". La acea dată, Chile mai avea de suportat și o datorie externă de 11 miliarde de dolari (1000 de dolari pe cap de locuitor). În fața crizei, pentru scurt timp neoliberalismul a fost abandonat și s-a trecut la keynesianism. Printre măsurile importante luate pentru asanarea și dezvoltarea economică, au fost împărțirea țării în 13 regiuni, reforma monetară și trecerea de la escudos la pesos și privatizarea masivă a întreprinderilor de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rareori pot fi găsite într-un mod explicit, dar presiuni prin diferite canale au fost continuu exercitate. Nu cred că rațiunile erau de tip moral, ci politic-pragmatic: o pedeapsă aspră a revoluției comuniste. h) Deși Europa depășise formele extreme ale neoliberalismului de tip Margaret Thatcher și Reagan, acestea stăteau la baza strategiei FMI și, într-o oarecare măsură, și la cea a Băncii Mondiale, iar țările în tranziție au fost date pe mâna acestor instituții. Opțiunea pentru filozofia neoliberalistă nu cred
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]