422 matches
-
de gândire și practică economică din ultimele trei secole. Până în perioada interbelică a secolului XX se numește liberalism economic, iar de atunci e neoliberalism economic. Diferența fundamentală dintre ele se referă la aspecte: rolul economiei al statului și rolul planificării. Neoliberalismul acceptă intervenția statului în economie și planificarea. Liberalismul economic a evitat de la teoria economiei spre doctrină, iar azi se numește un curent de orientare liberală. Rădăcina liberalismului se găsesc în filozofia utilitaristă dezvoltată începând cu secolul al XVI-lea și
Liberalism economic () [Corola-website/Science/314732_a_316061]
-
de marketing în comun și publicarea exclusivă în Israel a lui "Wall Street Journal Europe". În anii 2010 linia politică a ziarului a devenit centristă, găzduind articole din ambele principale tabere politice. În domeniul economiei ziarul susține poziții apropiate de neoliberalism. El se pronunță pentru reforma sistemului economic israelian, pentru controlul strict al cheltuielilor publice, limitarea ajutoarelor sociale, diminuarea impozitelor și adoptarea de legi contra creării de companii monopolistice. Ziarul "Jerusalem Post" concurează cu ziarul liberal de stânga "Haaretz" din Tel
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
municipiu, un stat, de exemplu - ca teritoriu internațional, mondial, cu responsabilități și drepturi la scară internațională. Redusă la conceptele economice, se poate spune că globalizarea contrastează cu naționalismul economic și cu protecționismul. Este înrudită cu economia de piață liberă și neoliberalismul. Împarte o parte din caracteristici cu internaționalizarea și este, deseori, interschimbabilă, chiar dacă unii preferă să folosească termenul de globalizare pentru lărgirea găurilor din granițele naționale sau statale. Formarea satului global - o mai mare apropiere între diferite părți ale lumii odată cu
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
în vederea preluării puterii. Cum consolidăm mesaje demne de difuzat prin mai multe medii? - doar prin dramatizarea unor ședințe ideologice în care să ne luăm în serios. Deocamdată, „seriosul” gravitează în continuare în jurul „independenței” și „libertății”, două concepte complet distruse de neoliberalism. Am ajuns liberi să o luăm în freză de cîte ori ne îmbolnăvim sau ne pierdem jobul. O regrupare foarte clară pe poziții de luptători asumat politici și sociali, iată șansa pe care o văd pentru artiști. Adevărata utopie acum
Tinerețe fără bătrânețe () [Corola-website/Science/295620_a_296949]
-
al platformei <b>Criticatac</b>. </i> În legătură cu formarea să, Adrian Șchiop consideră că trecerea de la un sistem la altul a avut un impact fundamental asupra literaturii sale: „Am traversat conștient trei sisteme: socialismul agonic al lui Ceaușescu, „anarhismul” anilor ’90, neoliberalismul mai așezat de dupa integrarea în UE. Literatura mea e o psihoterapie prin care încerc să înțeleg ce s-a întâmplat cu mine în anii aia demenți; tranziția e umbră mea freudiana.” Despre ce ți-ai propus să vorbești în românul
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
formative years aș a writer, Adrian Șchiop considers that switching from one system to another hâd a crucial impact on his writing: “I consciously passed through three systems: Ceaușescu’s fading socialism, the ‘anarchism’ of the 1990s and the tame neoliberalism after the EU integration. My writing is a kind of psychotherapy by means of which I’m trying to understand what was happening to me during those crazy years; the transition period is my Freudian shadow.” What did you aim
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
meșteșugari, nu sunteți angajați la Deutsche Bank”. Iată inadecvarea despre care vorbesc: visezi la un teatru-templu, în care să fii înconjurat de discipoli care să fie gata pentru orice, dar ești condiționat de o piață est-europeană dominată și răvășită de neoliberalism, și care nu prea mai seamănă cu cea în care s-au format Grotowski sau Kantor. [caption id="attachment 1378" align="aligncenter" width="460"] Goldoni. Veneția, 2004.[/caption] Dincolo însă de asta, trebuie să recunosc că programul tău, „Cum să ucizi
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
chiar dacă părerile intime ale majorității colectivului de profesori sunt mai mult sau mai putin rasiste), este relativ ușor să ți se acorde timpul și spațiul să vorbești despre feminism, chiar dacă vorbele tale au rareori ecou în rândul colegilor/gelor. În neoliberalism, școlile au nevoie de aparenta de democrație pe care asemenea discursuri reușesc să o creeze, au nevoie de proiectele care par întotdeauna să fie pline de succes. Un context încă amestecat care mai poate câteodată să permită în craclurile lui
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
reușesc să găsească oameni care să vrea să muncească! Recent, însuși președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, anunța că are în vedere o modificare de legislație care să elimine venitul minim garantat, pentru că încurajează nemunca. Încep prin a remarca faptul că neoliberalismul de Dâmbovița a reușit performanța de a introduce un nou cuvânt în vocabular - termenul „nemuncă” nu poate fi găsit în nici un dicționar explicativ al limbii române. Dar eroarea lor nu este doar una lingvistică: cuvântul nemuncă nu doar că nu
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
ei înșiși, cu un pic de ghinion, beneficiari de șomaj. Și salariatul, și asistatul social sunt victime ale unui sistem nedrept, care îi împinge la periferia sa și îi face să ducă un trai aflat, adesea, la limita subzistenței. Miza neoliberalismului este destrămarea unei posibile solidarități între cei defavorizați și asmuțirea unor săraci împotriva altor săraci. În loc să ne înfurie profiturile nesimțite și adesea expatriate ale marilor corporații, noi ne mândrim că lucrăm la ele și îi detestăm pe asistații sociali care
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
sunt oprimați.” (George 1995, 45)</spân></spân></p> Această nouă paradigmă de interpretare, care înlocuiește „repetiția pentru revoluție” cu vindecarea „polițistului din cap”, a fost elaborată în perioada în care Boal a ajuns să lucreze în Occident, aceea de la începuturile neoliberalismului. În acest context, în loc să ofere o critică radicală a politicilor neoliberale care începuseră să afecteze grupurile cele mai oprimate din societatea occidentală (în primul rând comunitățile de imigranți), Boal propune interpretarea terapeutică ce va da naștere la patologizara oprimaților criticată
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]
-
al transformărilor social-economice. Zeletin a afirmat rolul permanent progresist al burgheziei, a justificat procesul de spoliere a maselor țărănești ca izvor necesar al acumulării capitaliste. A condamnat socialismul, susținând capacitatea de perfecționare a capitalismului și posibilitatea transformării pe baze neoliberale („Neoliberalismul”, 1927). În studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste („Evanghelia naturii”, vol I, 1915; „Gânduri despre lume și viață”, 1928).
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]
-
îmbinat în analiza echilibrului curentele subiective ale școlii utilității marginale cu teoriile obiective ale clasicilor. John Maynard Keynes a oferit actorilor politici o teorie utilă pentru depășirea crizelor economice, printr-o politică economică activă a statului și a înființat keynesianismul. Neoliberalismul s-a dezvoltat în paralel, pe baza liberalismului, ca un contrabalans politic. Ordoliberalismul a apărut după neoliberalism și a furnizat conceptul economiei de piață sociale. În anii '60, Milton Friedman a înființat monetarismul. Curentele mai noi și mai puțin răspândite
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
Keynes a oferit actorilor politici o teorie utilă pentru depășirea crizelor economice, printr-o politică economică activă a statului și a înființat keynesianismul. Neoliberalismul s-a dezvoltat în paralel, pe baza liberalismului, ca un contrabalans politic. Ordoliberalismul a apărut după neoliberalism și a furnizat conceptul economiei de piață sociale. În anii '60, Milton Friedman a înființat monetarismul. Curentele mai noi și mai puțin răspândite sunt: debitismul, economia liberă, economia evoluției și noua economie instituțională. Consumul unei economii --Produsul intern brut -- Investițiile
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
acest sens văd necesitatea și potențialul unei mișcări de decolonizare a României la nivel politic, social și cultural, și propun explorarea posibilităților deschise de o strategie transautonomistă. Sensul luptei anticorupție în tranziție Lupta anticorupției rămâne la fel de superficială și economicistă ca neoliberalismul însuși. Campania de anticorupție e binevenită, însă limitele sale externe ar trebui să rămână la fel de transparente ca rezultatele interne: nu urmărește o schimbare de paradigmă și nici nu e însoțită de un discurs critic la adresa căii care a dus la
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
nu e însoțită de un discurs critic la adresa căii care a dus la catastrofa socială a tranziției. Dimpotrivă, se poate susține că se aliniază câtorva lupte de interese din interiorul sferei formale a politicii; mai mult, foști promotori locali ai neoliberalismului, câțiva profitori de carieră ai industriei agențiilor de dezvoltare și alți colonizatori ai ideologiilor dominante - nu în ultimul rând jurnaliști ai industriei culturale centrale - s-au proțăpit cu gura mare, în fața marșului public al luptei anticorupție. Discursul lor liberal rămâne
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
în lumile sociale. În sfera publică, e nevoie de timp și muncă pentru a introduce idei care deschid către viziuni alternative celor hegemonice. A durat din 2004 până prin 2012 până când industria culturală centrală a început să accepte cuvintele „capitalism” și „neoliberalism” în loc de „economie de piață” și „pragmatism”. Iar procesul nu s-a terminat - el nu se termină niciodată. Munca intelectuală abia începe să facă parte din munca de reconstrucție a solidarităților sociale. Complexul ideologic al tranziției postcomuniste a fost clădit pe
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
colonialității a însemnat și apariția unei noi categorii rasiale în lumea vestică, prin rasializarea „est-europenilor” în Occident și hipersexualizarea comercială a femeii est-europene. În cultura rezistenței, feminismul și antirasismul constituie un fond cultural comun, dincolo de diviziunile nord-sud sau est-vest, împotriva neoliberalismului ce negociază încă opțiunile sale anticapitaliste și transmoderne. Cu toate acestea, chiar și aceste resurse trebuie supuse testului transautonomist. Gândirea decolonială și reflecția la frontieră oferă resurse și împotriva feminismului hegemonic și a antirasismului liberal. Iar povestea largă a migrantului
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
feminismului liberal și criticile aduse. Astfel se disting următorii piloni ai feminismului liberal: Individul este liber și rațional Autoritatea politică se bazează pe consimțământul de a fi guvernat. Statul de drept Drepturile omului sunt universale Credința în egalitatea dintre oameni Neoliberalism Isaiah Berlin Two Concepts of Liberty, 1958 Libertatea negativă: absența constrângerilor Libertatea pozitivă: capacitatea de autoguvernare, de exersare a autonomiei, de autorealizare (asupra ei se fac cele mai multe abuzuri), ajunge în mânile totalitarismelor și colectivismelor care văd autodeterminarea la nivel de
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
prin care investitorii se folosesc de cultură pentru a atrage capital într-un mediu urban. Rezultatul este că industria culturii maschează „delapidarea urbană în ultra sic” iar artiștii devin „brațul colonizator al gentrificării”[6]. Richard Florida, o voce populară a neoliberalismului creează conceptul de clasă creativă, un nou grup social format din artiști, persoane creative și care lucrează în domeniul artei și culturii, mici antreprenori ce adopta o estetică alternativă și tehnologii avansate[7]. Conceptul, folosit la scară largă de autorități
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
acela al statelor din sud-est Asiei unde statul acționează atât politic cât și economic, dar lipsindu-i de libertate și democrație. Pe de altă parte comunitarienii nu sunt nici adepții statului minimal în sens economic, majoritatea lor fiind adepții unui neoliberalism asistential și progresiv. Singira diferența este ca programele și politicile se fac la propunerea sau cu implicarea comunităților care sunt comanditarele și beneficiarele acestor proiecte” - " Cristopher Barry - The idea of democratic community " Rowman & Littlefild. Oxford, 1994. O scurtă expunere a
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
www.aljazeera.com</a>)</i></b><b><i></i></b> (traducerea din limba engleză: David Schwartz) [1] race to the bottom este un concept socio-economic care poate apărea între țări, state, provincii sau teritorii, ca rezultat al globalizării, comrețului liber, neoliberalismului sau dereglementării economice. Când competiția pentru un anumit sector de producție devine foarte dură între între diverse zone geografice, guvernele sunt încurajate să renunțe la reglementările business-urilor, standardele de muncă și protecție a muncii, legile de protecția mediului și
1 mai: despre dezastrul de la fabrica din Bangladesh și teroarea corporatistă () [Corola-website/Science/295660_a_296989]
-
susține poziții politice considerate a fi radicale, la stânga poziției de centru-stânga reprezentate de Internaționala Socialistă (din care face parte PSD). PSR reprezintă în România pozițiile politice ale SE și conform statutului propriu doctrina oficială este cea a socialismului democratic, opus neoliberalismului. Astfel, în opinia PSR rolul statului în economie trebuie prezervat și avuțiile solului și subsolului trebuie exploatate numai în regim de proprietate publică. Piața liberă este permisă în toate domeniile, dar guvernul trebuie să apere caracterul social al statului. Conform
Partidul Socialist Român () [Corola-website/Science/307440_a_308769]
-
William James, Whitehead, Gabriel Marcel. Avant-propos de Mathias Girel. Deuxième édition augmentée [Vrin, 1932], Paris, Librairie Philosophique J. Vrin, 2004. Compte rendu critique », Revue internaționale de Philosophie, vol. 61 n° 236, Juin 2006, pp. 246-248. • « Discussion: The Genocidal Logic of Neoliberalism [à propos de Naomi Klein, The Shock Doctrine : The Rise of Disaster Capitalism, New York, ICM Books, 2007] », în Michel Weber et Pierfrancesco Basile (sous la direction de), Chromatikon IV. Annuaire de la philosophie en procès — Yearbook of Philosophy în Process, Louvain-la-Neuve
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
de Ovidiu Țichindeleanu (din numărul următor GAP dedicat teoriei decoloniale în România) Sensul luptei anticorupție în tranziție Lupta anticorupției rămâne la fel de superficială și economicistă ca neoliberalismul însuși. Campania de anticorupție e binevenită, însă limitele sale externe ar trebui să rămână la fel de transparente ca rezultatele interne: nu urmărește o schimbare de paradigmă și nici nu e însoțită de un discurs critic la adresa căii care a dus la
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]