681 matches
-
interes special, valea Dunavățului, eventual valea Berheciului și teritoriul comunelor din jurul Filipenilor, Ungureni-Leca, Mărăști, Oncești, Izvoarele Berheciului, nu ne punem problema antropogenezei, considerând a fi necesar să ne referim la un timp preistoric mai apropiat de timpul istoric: manifestarea societății neolitice și a epocii bronzului, a procesului de indoeuropenizare și de formare a vechilor popoare europene, între care s-a remarcat și poporul numeros al tracilor, din care fac parte geto-dacii, strămoșii direcți ai românilor. Evident, în limitele existenței unor urme
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi. înlocuirea tehnicii cioplirii cu tehnica șlefuirii și generalizarea perforării pietrei a dus la diversificarea uneltelor cu care s-au putut efectua operații tot mai complexe, ceea ce este caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dus la diversificarea uneltelor cu care s-au putut efectua operații tot mai complexe, ceea ce este caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot mai complexe, ceea ce este caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte, având punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte care primesc o înfățișare materială - idoli antropomorfi, adorați în sanctuare. De asemenea, se modifică ritul și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului) apare în mai multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de istorie, ale căror rezultate din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului. O așezare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de istorie, ale căror rezultate din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului. O așezare neolitică, aparținând culturii Cucuteni, a fost descoperită în satul Brad, la punctul numit „Chilia” care se întinde pe o suprafa de un hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte dintre locuințele așezării, fiind dispuse aproape de suprafața solului, totuși au fost scoase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte dintre locuințele așezării, fiind dispuse aproape de suprafața solului, totuși au fost scoase unelte de silex și menilit, idoli antropomorfi și zoomorfi, precum și pietre de râșniță din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Cioata Bota”. Tot aici au fost scoase la iveală materiale aparținând epicilor bronz târziu și Hallstatt târziu. Aceste descoperiri, deși puține, stau mărturie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în această perioadă, principalul material din care au fost confecționate uneltele agricole (seceri, topoare), obiectele de uz casnic și de podoabă a fost bronzul, alături de piatră și ceramică. Epoca bronzului este mai bine reprezentată pe teritoriul comunei Filipeni. Alături de așezarea neolitică din punctul „Chilia” - satul Brad - a fost descoperită o așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Monteoru” și un mormânt de înhumare cu ceramică din epoca bronzului. Altă așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Noua”, a fost descoperită în satul Pădureni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se intra în Bacău. Cap. II - Sate și locuitori pe Valea Dunavșțului și Dunaviciorului II. 1 Caracteristici ale așezșrilor din Colinele Tutovei. Așezșrile sezoniere și permanente de pe teritoriul comunei Filipeni Zona Colinelor Tutovei a fost locuită neîntrerupt încă din epoca neolitică, afirmație demonstrată de existența a numeroase descoperiri arheologice, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni, în 271 de puncte din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și formarea satelor, considerate ca formă evoluată de alcătuire și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuprins între Munții Carpați, Dunăre și Marea Neagră, viitorul spațiu etnică românescă a cunoscut toate epocile istoriei, timp în care au avut loc marile sinteze etnoculturale, încheiate cu procesul de etnogeneză, de formare a poporului român și a limbii române. „Revoluția neolitică” (de la cuvintele grecești neos = nou, lithos = piatră) care ne încadrează din preistorie în „Vechea Civilizație Europeană” a însemnat, pe lângă o nouă tehnică de prelucrare a pietrei (șlefuirea, perforarea și înmănușarea), inventarea ceramicii și a meșteșugurilor casnice, prelucrarea primelor obiecte de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însemnat, pe lângă o nouă tehnică de prelucrare a pietrei (șlefuirea, perforarea și înmănușarea), inventarea ceramicii și a meșteșugurilor casnice, prelucrarea primelor obiecte de aramă și aur, o civilizație sedentară, bazată pe horticultură.” Descoperirile arheologice de pe tot teritoriul românescă din epoca neolitică care începe cu aproximativ 7.000 ani î.Hr., dovedescă diversificarea ocupațiilor societății românești care își fixează așezările pe terasele înalte ale râurilor, în locuri mai greu accesibile, mai ușor de apărat în fața atacurilor vecinilor războinici. În multe zone ale Europei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apărat în fața atacurilor vecinilor războinici. În multe zone ale Europei, dar și în țara noastră, manifestările de artă (pictură pe stânci, în peșteri, sculpturi în os și piatră, reprezentările rupestre zoomorfe, antropomorfe) demonstrează fără putință de tăgadă că în epoca neolitică au fost domesticite și crescute animale mari, ocupație preponderent masculină, că a apărut ceramica, inclusiv ceramica pictată, operă atribuită exclusiv femeilor și tot lor li se datoreaz cultivarea plantelor pe lângă locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului și în împrejurimi, au fost descoperite resturi de cultură materială care se încadrează epocii neolitice și de trecere la epoca bronzului, care demonstrează vechimea locuirii pe aceste meleaguri. Complexul cultural „Cucuteni” considerat „un unicat în Europa de acum 5.000 de ani, se remarcă printr-o ceramică artistică pictată în culorile negru, alb și roșu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca meșteșug a apărut încă din neolitică fiind, așa după cum s-a spus, practicat de femei. Ceramica neolitică era lucrată cu mâna și era pictată având, pe lângă funcția practic-economică și una estetică. Nu știm cum și când „arta” confecționării vaselor ceramice a trecut asupra bărbaților, probabil atunci când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca meșteșug a apărut încă din neolitică fiind, așa după cum s-a spus, practicat de femei. Ceramica neolitică era lucrată cu mâna și era pictată având, pe lângă funcția practic-economică și una estetică. Nu știm cum și când „arta” confecționării vaselor ceramice a trecut asupra bărbaților, probabil atunci când femeilor și fetelor le-au fost atribuite alte munci în cadrul diviziunii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trecând prin zăpezile iernii, până la înmugurirea de primăvară - si elogiază frumusețea fără egal a naturii, într-o lume a culorilor vii și a tradiției păstrate nealterata peste veacuri. De la sate și comunități ce prosperă grație conservării și ecoturismului, la locuințe neolitice în peșteri, de la piscuri îndepărtate, îmbrăcate în zăpadă, la biserici de gheață, filmul prezintă o fată nemaivăzuta a României. Wild Carpathia Seasons of Change trage, totodată, un semnal de alarmă în privința efectelor devastatoare ale defrișărilor ilegale din pădurile seculare românești
FILM DOCUMENTAR LA ONU de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363224_a_364553]
-
o sută de miliarde de dolari, la cursul de azi al monedei americane. În stânga și dreapta șoselei șerpuitoare și în pantă se observă în depărtare spinările gălbui-roșietice ale unor movile, asemănătoare cu “cocoașele” tumulare ale unei stațiuni arheologice din epoca neolitică - “înfipte” la ultimul nivel de evoluție al perioadei respective - și apoi un fel de cilindri tronconici prevăzuți cu elice care se învârt nebunește în bătaia vântului (pe care noi aici, la poalele dealurilor îl simțim clătinându-ne serios mașina), pe
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
Moldova (inclusiv Basarabia), Bucovina (inclusiv din Ucraina), nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei, a precedat cu sute bune de ani așezările din leagănul lumii: Sumer și Egiptul. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în lume. Există unele asemănări doar cu o cultură neolitică din China. Apărută la un mileniu. După! La ceramica tip Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații, precum figurine feminine, decorate cu motive geometrice. În plan european singura rivala este, cultura minoică! Cretanii știind să pună fiecare
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
izbânzii sau eșecului ei, oricum ar fi, o creație perenă, pozitivă sau negativă, a cutezanței și lașității noastre în decursul timpurilor, în esență o stare de fapt a spiritualității românești. Se începe cu invocarea (sic!) unor vestigii preistorice din epoca neolitică (etapa târzie e epocii pietrei-paleolitic), vezi capodopera sculpturii neolitice, „Gânditorul de la Hamangia”) care au marcat o anumită cultură material-spirituală a preistoriei spațiului carpato-danubiano-pontic, pentru a ajunge să se caracterizeze sintetic, o anumită inițiativă guvernamentală sau legislativă, sfârșind a deveni simbolul
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
perenă, pozitivă sau negativă, a cutezanței și lașității noastre în decursul timpurilor, în esență o stare de fapt a spiritualității românești. Se începe cu invocarea (sic!) unor vestigii preistorice din epoca neolitică (etapa târzie e epocii pietrei-paleolitic), vezi capodopera sculpturii neolitice, „Gânditorul de la Hamangia”) care au marcat o anumită cultură material-spirituală a preistoriei spațiului carpato-danubiano-pontic, pentru a ajunge să se caracterizeze sintetic, o anumită inițiativă guvernamentală sau legislativă, sfârșind a deveni simbolul chibzuinței și reflecției cetățenești, a stimula apetitul oamenilor de
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
din Creta dedalică / icarică) aparține spațiului mitic „hiperboreu“, românesc-arhaic, și este asociată jertfei zidirii, jertfei întemeierii (atestată pentru prima dată în orizontul cultural al anului 5000 î. H., la Căscioarele - la sud de București, pe malul stâng al Dunării -, în neoliticul Templu al Hierogamiei lui Samoș - Soarele-Moș / Tatăl-Cer - cu Dakia - Dochia / Muma- Pământ - cf. GCiv, 64 / TIR, I, 214), cu oglindiri prin milenii în legendele despre Mânăstirea Argeșului, ori în baladele având ca protagonist pe meșterul „decadei de aur“, Malea / Manole
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
și parcă ne aflam sub influența unui puternic câmp magnetic când am ajuns aproape de Petra: să fi fost acolo, oare, magia mitului Afroditei? Palaepaphos - vechiul Paphos Descoperirile arheologice de aici atestă faptul că situl a fost locuit încă din perioada neolitică, fiind axul principal în jurul căruia s-a dezvoltat și perpetuat cultul Afroditei. Mitica naștere a îndrăgitei zeițe din spuma mării, în apropierea coastei cipriote, unde micenienii i-au înălțat un templu spectacular în secolul XII î.Hr. a fost și încă
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Ramona Filip: „Mă bucur că astăzi pot să vă vorbesc despre IE, parte a folclorului românesc. Ca designer român am fost fascinată și inspirată de această parte a folclorului românesc. Bluza românească este inspirată din cultura cucuteni, încă din perioada neolitică. Structura ei a rămas neschimbată peste secole. Este tăiată dintr-o singură bucată, în formă de cruce, din mătase, bumbac... are mânecile bufante și este brodată manual. Aceasta bluză are o valoare antropologică, comunicând prin broderie anumite simboluri mistice. Fiecare
8 IUNIE 2015, NICOSIA: FESTIVALUL IEI (LA BLOUSE ROUMAINE) de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360488_a_361817]