697 matches
-
cârciumă, loc de popas pe drumul Filiu-Silistraru-Brăila, construită sub formă de bordei într-o movilă. De-a lungul timpului numele a fost ortografiat ca "Bordeiul Verde" și "Bordeiu Verde". Pe teritoriul comunei au fost descoperite vestigii istorice datând din epoca neolitică, aparținând culturilor Boian și Gumelnița, precum și urme de locuire din perioada migrațiilor sarmatice și pecenege (secolele II-XI e.n.). Toponime aparținând comunei, deși nu implicit localității, sunt printre cele mai vechi toponime rurale din județul Brăila, menționate în documente. Astfel „Șchiaul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local. Este vorba despre situl arheologic de la Lișcoteanca, situat pe un bot de terasă de la marginea de vest a satului, în punctul denumit „Moș Filon” (cod LMI ). El cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian, faza Giulești; o altă așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (fazele A1 și A2); precum și morminte sarmatice (secolele al II-lea-al III-lea e.n.) și pecenege (secolele al X-lea-al XI-lea e.n.). Importantele cercetări arheologice
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În apropiere de Luncavița se gaseste “La cetățuie”, vestigiile unei așezări întărite din epoca neolitica, de tip Gumelnița. În comuna Niculițel a fost scoasă la suprafață în anul 1971, Biserica cu cripta, ridicată în sec.XI-XII, din cărămizi române, cel mai vechi așezământ paleocreștin din țara noastră, în subsolul căreia s-au găsit patru schelete
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, fiind aflat în punctele „Popina I de la Rubla” și „Popina II de la Rubla”, la nord-vest de localitatea principală a orașului; el cuprinde două așezări neolitice atribuite culturii Boian (faza Giulești), două așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița fazele A1 și A2, o așezare geto-dacică din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n., niște morminte din epoca migrațiilor și o așezare medievală târzie, din secolele al
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
din județ face parte din două domenii de remarcabilă frumusețe naturală: North Downs și The Weald. Zona a fost ocupată încă din epoca paleolitica, așa cum este atestat de descoperirile din carierele de la Swanscombe. Megaliții Medway au fost construiți în epoca neolitica. Există o secvență bogată din Epoca bronzului, Epoca fierului, si Epoca română, așa cum este indicat de descoperiri și caracteristici, cum ar fi cupă de aur Ringlemere și vilele române din văile Darent. [4] Numele modern al Kent-ului este derivat
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
Turda. Aceste urme, vechi de cca 60.000 de ani, aparțin comunităților musteriene de vânători din paleoliticul mijlociu. Ele au fost găsite în peșterile “Balica Mare”, „Balica Mică“, “Binder”, “Ungurească”, “Romboidală”, „Morarilor“ și „Călăștur“. Mult mai frecvente sunt urmele epocii neolitice (5500-2000 î.C.). În neolitic, în afară de zona Cheile Turzii, a fost locuită și zona Cheilor Turului, între satele Tureni și Copăceni (aici s-a găsit ceramică, topoare de piatră și silexuri). Tot în neolitic apar și primele așezări deschise (grupuri
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
grupuri de locuințe): pe malul Văii Șurilor din Aiton, la “Șanțul Păgânilor“ din Moldovenești, la Mihai Viteazu și la Bădeni. La Turda, lângă lacul nr.1 (“Carolina“) de la Durgău, s-a descoperit o daltă de piatră și cca 30 silexuri neolitice. Arheologic, în zona Turda, este bine documentată și perioada de sfârșit a neoliticului, de tranziție spre epoca bronzului - eneoliticul (2000-1700 î.C.). Urme ale acestei perioade (“cultura Coțofeni“) apar în multe locuri din zonă. Epoca cuprului (calcolitic) este reprezentată de
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
pentru continuarea tratamentelor și încercării de a găsi un remediu. Securea dublă ("labrys") este un simbol care a fost folosit în Creta antică, în timpul civilizației minoice, recunoscută ca având anumite tendințe matriarhale. De asemenea, labrys-ul a fost asociat cu orașul neolitic Çatalhöyük din Turcia de azi, în jurul anului 6.000 î. Hr., ca unealtă de curățare a pământului. Çatalhöyük a fost un oraș liniștit, care a venerat zeița Pământului și care a prosperat fără conflicte vreme de 1.500 de ani. În
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Unsprezece obiective din comuna Ghimpați sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologice: așezarea neolitică aparținând culturii Boian aflată la 300 m est de Ghimpați; și situl de la vest de satul Naipu, de pe malul Câlniștei, sit ce cuprinde așezări din neolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène. Celelalte nouă sunt clasificate ca monumente de arhitectură
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
este o cultură neolitică, răspandită pe teritoriul României. Este prima cultură arheologică corespunzătoare procesului de neolitizare a spațiului de la nord de Dunăre. Contemporane ei sunt cultura Körös în Ungaria și cultura Starčevo în fosta Yugoslavie. Manifestările culturale de tip Starčevo-Körös-Criș sunt, în general, considerate
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
40 în Ungaria dar și în Transilvania și Banat. În cadrul lucrării sale Kutzián a distins trei etape în cadrul istoricului cercetărilor de până în anul 1944 : o primă etapa o reprezintă cercetările în urma cărora această cultură a fost separată de celelalte culturi neolitice de pe teritoriul Ungariei. O a doua etapă o constituie contribuția adusă de J. Banner, care a încadrat inițial aceste descoperiri în cadrul culturii Tisa, iar o a treia etapă este reprezentată de cercetările făcute de F. Tompa care a precizat poziția
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
identificate fiind Unio pictorum sau Unio crassus. Procentajul oaselor de păsări de apă este diferit de la o așezare la alta, însa nu depășește 10% în nici unul din cazuri. Alături de resursele acvatice un procentaj însemnat au speciile domestice. Astfel, în așezările neolitice timpurii, atât în Ungaria cât și în România, s-a observat o pondere a ovicaprinelor cu un procentaj între 30 și 68%, urmate apoi de bovine, cu un procentaj până la maxim 30%, și suine, în general până la 5%. Aceste observații
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
din care pentru vizitatori este deschisă 400 de m. Peștera prezintă și o importanță paleontologică, aici găsindu-se diferite fosile ca schelete de Ursus spelaeus, ursul, leul și hiena peșterilor ca și de reni. Sau găsit și urme ale culturii neolitice, din epoca bronzului și fierului. Peștera a fost descoperită în septembrie 1887 de muncitorul de pădure Franz Kersting. Deschiderea peșterii pentru vizitare a fost hotărârea geologului Emil Carthaus care a cercetat peștera. Numărul anual al vizitatorilor atinge cifra de 100
Peștera Bilstein () [Corola-website/Science/312020_a_313349]
-
în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 181 metri, în partea de centru a raionului Cozmeni. Pe teritoriul acestui sat au fost găsite situri arheologice datând din epoca neolitică și aparținând culturii Tripoli: vase de ceramică, figurine umane și animale. De asemenea, au fost găsite obiecte din bronz (brățări) și monede romane. Primele săpături arheologice au fost efectuate aici de către arheologii J. Sombaty (1893) și E. Costin (1904-1914), iar
Șipeniț, Cozmeni () [Corola-website/Science/315697_a_317026]
-
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul comunei aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel; în valea pârâului Agriș, la poalele Dealului Mare, s-au găsit lame de silex și fragmente ceramice neolitice; tot în această vale în anul 1877 s-a descoperit un tezaur de 200-300 de monede republicane romane de argint între care și o imitație barbară și 107 dinari. Pe malul Oltului, la vest de comună, spre Dobolii de Jos
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
și Marinela Peneș, iar în cel de la Mălăiești cercetările au fost inițiate de către Constantin Zagoritz, fiind continuate de către Grigore Florescu, Expectatus Bujor și Dan Lichiardopol. În apropierea satului Apostolache,în anul 1974 s-a identificat o așezare de tip gumelnițean neolitică, la Ciorani fiind descoperite materiale ceramice aparținând neoliticului mijlociu. La Homoraciu au fost gasite morminte de inhumatie în ciste din lespezi de piatră specifice epocii timpurii a bronzului. Pe culoarul de comerț și comunicații al râului Teleajenului au funcționat două
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
istorice din județul Ialomița conține, pe teritoriul comunei Bordușani, un sit arheologic de interes național și trei monumente de arhitectură de interes local. Situl arheologic, denumit Popina Bordușani, unde s-au descoperit o așezare din perioada Latène, precum și un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Cele trei monumente de arhitectură sunt moara, datând din 1920, școala din 1924 și biserica Sfântul Nicolae, datând din anii 1895-1898.
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
o savană pe alocuri cu păduri, fiind o zonă foarte prielnică pentru primii culegători și vânători. În această perioadă s-a dezvoltat aici o populație unitară din punct de vedere etnic și lingvistic, berberii, care a culminat cu o cultură neolitică superioară, cultura Capsian. Studiile genetice moderne demonstrează că grupul etnic primar al populației din Maroc au fost berberii împreună cu un mic procent de iberici și africani sud-saharieni. La sud de lanțul muntos în Sahara de azi predomina o savană vastă
Istoria Marocului () [Corola-website/Science/328975_a_330304]
-
vastă care a permis dezvoltarea acum 8 000 de ani au unei culturi înfloritoare de vânători și crescători de animale, care a disparut odată cu schimbarea climatică din zonă acum 6 000 de ani.Regiunea de coastă a susținut o cultură neolitică comună întregului litoral al Mării Mediterane. Comercianții fenicieni au ajuns în vestul mediteranei prin secolul al XII-lea î.e.n. înființând depozite de sare și de minereu de-a lungul coastei și pe râurile interioare. Sosirea fenicienilor a marcat începutul a
Istoria Marocului () [Corola-website/Science/328975_a_330304]
-
magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la Scânteia și Ruginoasa, jud. Iași - a vizat întocmirea
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl arheologic Cheile Turzii, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni „Gaz”, jud. Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al localității Moșnița Veche (jud. Timiș)- vizează întocmirea unui
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
-Traian Zorzoliu este un parc în aer liber, aflat în localitatea Drăgănești-Olt, a reconstituit un sat după tipul așezărilor neolitice specifice culturii Gumelnița, ale căror urme au fost descoperite la Drăgănești-Olt. Muzeul în aer liber ar urma sa fie punctul de plecare al unui circuit turistic care va cuprinde alte obiective de interes cultural din nouă localități din județul Olt
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]
-
Muzeul în aer liber ar urma sa fie punctul de plecare al unui circuit turistic care va cuprinde alte obiective de interes cultural din nouă localități din județul Olt, situate în zona Câmpiei Boianului. Inițiat de profesorul Traian Zorzoliu, satul neolitic este format din șase colibe ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și gard din nuiele împletite. Intrarea în muzeu se face pe o punte din lemn, iar colibele sunt de mărime naturală. Una
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]
-
din nuiele împletite. Intrarea în muzeu se face pe o punte din lemn, iar colibele sunt de mărime naturală. Una dintre colibe este reprezentativă pentru o locuință de pescar, alta pentru agricultor, alta pentru olar etc, au în interior obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice, mese, altare de cult, unelte pentru gospodărie și practicarea diferitelor ocupații, de asemenea a fost reconstituita și o locuință lacustră, folosită în vechime pentru depozitarea proviziilor, pentru că așezările erau ridicate pe văi des inundate
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]
-
se face pe o punte din lemn, iar colibele sunt de mărime naturală. Una dintre colibe este reprezentativă pentru o locuință de pescar, alta pentru agricultor, alta pentru olar etc, au în interior obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice, mese, altare de cult, unelte pentru gospodărie și practicarea diferitelor ocupații, de asemenea a fost reconstituita și o locuință lacustră, folosită în vechime pentru depozitarea proviziilor, pentru că așezările erau ridicate pe văi des inundate. Inaugurarea arheoparcului s-a făcut în
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]