766 matches
-
deosebește de cel de astăzi. înlocuirea tehnicii cioplirii cu tehnica șlefuirii și generalizarea perforării pietrei a dus la diversificarea uneltelor cu care s-au putut efectua operații tot mai complexe, ceea ce este caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
animalelor și oamenilor, concepte care primesc o înfățișare materială - idoli antropomorfi, adorați în sanctuare. De asemenea, se modifică ritul și ritualurile de înmormântare, se trece la ritul de inhumație cu ofrande: vase, unelte, podoabe, statuete din lut ars etc.24 Neoliticul reprezintă o „revoluție” în modul de viață al comunităților preistorice. Acestea trec de la stadiul seminomad la cel sedentar, amenajând așezări 28 agrare cu rețea stradală, în care se realizează o bogată creație materială și spirituală. Tehnica șlefuirii, perforării și înmănușării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trecerea la economia productivă. în vechea civilizație europeană, după cum a denumit-o Marija Gimbutas, a fost inclus și spațiul dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, aici manifestându-se o ceramică pictată în culorile alb, negru și roșu, unică în peisajul cultural neolitic european, dar această civilizație a dispărut sub loviturile unor populații de stepă: „Transformarea radicală a Vechii Europe - spune Marija Gimbutas - este evident în mărturiile arheologice nu numai prin absența bruscă a superbei ceramici pictate și a figurinelor și prin încetarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o modificare a structurilor sociale, a modelelor de habitat, a artei și credințelor - și a fost un factor decisiv în formarea Europei din ultimii cinci mii de ani. Europa a devenit un amestec de culturi.”25 în zona Colinele Tutovei, neoliticul timpuriu a fost evidențiat la Perieni unde s-au descoperit topoare de piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului) apare în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decisiv în formarea Europei din ultimii cinci mii de ani. Europa a devenit un amestec de culturi.”25 în zona Colinele Tutovei, neoliticul timpuriu a fost evidențiat la Perieni unde s-au descoperit topoare de piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului) apare în mai multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un amestec de culturi.”25 în zona Colinele Tutovei, neoliticul timpuriu a fost evidențiat la Perieni unde s-au descoperit topoare de piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului) apare în mai multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zoomorfi, precum și pietre de râșniță din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Cioata Bota”. Tot aici au fost scoase la iveală materiale aparținând epicilor bronz târziu și Hallstatt târziu. Aceste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost scoase la iveală materiale aparținând epicilor bronz târziu și Hallstatt târziu. Aceste descoperiri, deși puține, stau mărturie despre existența stabilă a unor comunități omenești, despre viața lor materială și spirituală pe teritoriul comunei Filipeni. După o perioadă de tranziție (neoliticul târziu) urmează perioada bronzului care durează aproximativ un mileniu (1700-700 î.Hr.). în această perioadă, principalul material din care au fost confecționate uneltele agricole (seceri, topoare), obiectele de uz casnic și de podoabă a fost bronzul, alături de piatră și ceramică. Epoca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de regulă, sezoniere. Dintre locuințele cu caracter permanent care au avut o lungă perioadă de folosire, din neolitic până în epoca modernă, a fost bordeiul. Acest tip de locuință a fost folosit de țiganii robi și după ce au fost eliberați din robie, deoarece putea fi construit cu resursele materiale aflate pe loc. Pe un teren în pantă se detașa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
omului, sunt indisolubil legate de existența unor mijloace de muncă pe care le numim unelte, instalații și este de la sine înțelesă că unele ocupații au căpătat un caracter permanent atunci când existau mijloace materiale pentru executarea lor. Când, de exemplu, în neolitic, a apărut olăritul, ca meșteșug și ocupație a femeilor, vasele 207 îndeplinind și o funcție artistică, atunci și creșterea vitelor a luat amploare, deoarece nu este de conceput creșterea vitelor fără să ai vasele în care să mulgi, să păstrezi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răspunde zâmbind, fără a te opri din multele tale explicații spuse la superlativ. Încerc să-mi mărturisesc gândurile, datorită mărturisirilor făcute de către autoare în cartea domniei sale. Japonia este o țară îndepărtată și totuși aproape. Este o țară locuită încă din neolitic. Prin anul 1192, se limitează puterea împăratului, autoritatea luând-o șogunul (comandant suprem în stat ), care durează până în anul 1867, când ultimul șogun a trebuit să depună puterea. Din acel an se stabilește autoritatea împăratului, ignorându-se epoca ,, Meiji,, . Actualmente
JAPONIA -MISTER ŞI FASCINAŢIE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363957_a_365286]
-
capodopere ale creației umane, uimiți, fascinați, intrigați, încercând să ajungem la mesajul important, fundamental pe care îl conțin. Teoria noastră este că balada Miorița conține în ea „corpusul filozofic și al Mitului Mioriței, al Mitului jertfei Mioarei”, mit care în neolitic, în spațiul Carpato-danubiano-pontic, leagănul în care s-a născut Europa de azi, era Filozofia și Religia oamenilor, a triburilor acelei perioade istorice. Prin Mit (gândirea mitică, despre care ne vorbește Mircea Eliade,) prin Filozofia și Religia conținute de Mit, oamenii
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
în spațiul Carpato-danubiano-pontic, leagănul în care s-a născut Europa de azi, era Filozofia și Religia oamenilor, a triburilor acelei perioade istorice. Prin Mit (gândirea mitică, despre care ne vorbește Mircea Eliade,) prin Filozofia și Religia conținute de Mit, oamenii neoliticului își explicau lumea, fenomenele naturii, viața, nașterea lumii, și se „integrau” acestei lumi. În gândirea, în viziunea Omului mitic lumea s-a născut în urma unei mari „izbucniri”, „despicări”, a unui Început, a unei ieșiri, a unei nașteri din haos. Lumea
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
prima soțioară care se va ivi să fie jertfită. Dar prima soția care vine cu mâncare este chiar soția lui. Manole, jertfind-o pe Ana, soțioara lui, se jertfește pe sine. După ce triburile pelasgo-tracice din spațiul Carpato-istro-pontic au ajuns în neolitic la un înalt grad de civilizație, ele au început să se rupă din acest Trup social, din acest Mare Organism pelasgo-tracic. Înmulțindu-se peste măsură, populația din acest leagăn Carpatic al Civilizației europene, în urma revoluției agrare și a revoluției demografice
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
un înalt grad de civilizație, ele au început să se rupă din acest Trup social, din acest Mare Organism pelasgo-tracic. Înmulțindu-se peste măsură, populația din acest leagăn Carpatic al Civilizației europene, în urma revoluției agrare și a revoluției demografice din neolitic, triburile, „culturile” (Cultura Gumelnița, Cucuteni, Vădastra, etc.) din acest Areal, au plecat în căutare de noi pământuri roditoare, care să le ofere turmelor și oamenilor iarbă, și hrană, condiții mai bune de viețuit. Rupându-se de marele trup pelasgo-tracic, ieșind
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
suliți. In credința lor, tânărul era trimis la Zamolxe cu un mesaj... Dacă tânărul murea, era semn bun, însemna că zeul a primit Jertfa, mesajul. Dar și acest ritual al dacilor venea tot din mitul Jertfei, din Ritualul jertfei din neolitic, făcut ca să îmbuneze și să alunge spiritele haosului, ca ordinea să fie astfel întărită. Așa se explică de ce Ciobanul din” Miorița” acceptă să fie jertfit de către tovarășii lui ... În Miorița este vorba de o jertfă, nu de un omor ... Mult
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
5: 168). Sigle: ** PTDelrc = Ion Pachia-Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003; ***PTGrp = Ion Pachia-Tatomirescu, Generația resurecției poetice (1965 - 1970), Timișoara, Editura Augusta, 2005; **** PTIR, I = Ion Pachia Tatomirescu, Istoria religiilor, vol. I (Din paleolitic / neolitic, prin Zalmoxianism, până în Creștinismul Cosmic al Valahilor / Dacoromânilor), Timișoara, Editura Aethicus, 2001. Ion PACHIA-TATOMIRESCU Timișoara mai 2014
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
învățare a scrisului. Cu timpul panachida s-a înlocuit cu tăblița și condeiul de ardezie( ... ) “. Viața spiritual împletită cu tradițiile locului sau coagulat într-o “ladă de zestre “ a spiritualității românești “tezaur care păstrează uimitoare vestigii ale spiritualității dacice, din neolitic, până la începutul mileniului al III-lea. “ Oamenii locului sărbătoresc Crăciunul, merg cu Sorcova, Steaua, Plugușorul, dau copiii de grindă, se celebrează botezul Domnului Iisus la Bobotează, se bucură de Dragobete, își exprimă sentimental de iubire de Mărțișor, comemorează înaintașii de
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
dezvoltându-se mai mult pe malurile celor două râuri navigabile, Sambre și Meuse, Sambre vărsându-se în Meuse în zona “Podului Francez” sau cum este cunoscută de către localnici, în zona Grognon. Orașul Namur are o istorie bogată, datând încă din neolitic când exista sub formă de cetate încă din perioada galo-romană. Mai târziu cetatea a fost mutată mai sus spre munte și mărită, ajungând la o suprafață de 70 de hectare, căpătând forma unui pinten, devenind un bastion de apărare împotriva
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
de Etnografie, ambele aflate pe aceeași stradă. În Muzeul de Istorie se află o colecție bogată de obiecte aparținând unor epoci îndepărtate, reprezentative pentru reconstituirea istoricului localității: lămpi, opaițe religioase, obiecte de adorație, vertrebe de mamuți, veselă pentru idoli din neolitic, veselă și ceramică, frescă tracă tombală de la Alexandrov, exponate tracice și celtice din epoca târzie a fierului, un model de altar, bazorelief în piatră, statuia lui Pan, replică, obiecte de cult din bronz, capul statuii lui Priest, decorații romane, torsul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
împrumutat din greacă, anume din petra „stâncă“, la început din limbajul marinăresc. Dar de unde e în greacă? Simenschy - Ivănescu, op. cit., p.121, scriu „cuvântul a rămas fără etimologie“, socotindu-l „preindo-european moștenire de la mediteraneenii și caucazienii care locuiau de pe la începutul neoliticului în Grecia“. Noi demonstrăm originea autohtonă dacică pentru petra. Se știe că în Moldova era o localitate Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B., 1982, p. 152). Marele istoric credea că
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
populare, Editura Minerva, București, p.186. Mureșanu, Ștefan, Lucian, (2011), Etnologie și folclor - studii, Editura Victor, București, p.296. Muthu, Mircea, (1996), Călcâiul lui Delacroix, București, Editura Libra, p.168. Tatomirescu, Ion, Pachia, (2001), Istoria religiilor, vol. I (Din paleolitic / neolitic, prin Zalmoxianism, până în Creștinismul Cosmic al Valahilor / Dacoromânilor), Timișoara, Editura Aethicus, p.277. Tsamis, Dimitrios G., (1995), Patericul sinaitic, Sibiu, Editura Deisis, p.232. Vulcănescu, Romulus, (1985), Mitologie română, București, Editura Academiei Române, p.712. Referință Bibliografică: BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
de la sfârșitul cărții. Ruginoasa a fost atestată documentar într-un hrisov din anul 1596. Mergând pe firul istoriei până în timpuri străvechi, conform celor descoperite în situri arheologice, „ se spune că Ruginoasa este o străveche așezare românească, păstrătoare a urmelor civilizației neoliticului târziu încadrată în cultura Cucuteni A3.” (citat de la pagina 22). Zona a fost constant locuită. Palatul care va deveni reședința Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost clădit „ în primul deceniu al secolului al XIX - lea ... de vistiernicul Sandu Sturdza.” Construit
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
aluatului fiert sau copt din această zi. Preparatele din aluat au forma cifrei opt și sunt fierți în apă îndulcita cu miere și cu adaos de miez de nucă. Formă cifrei opt este legată mai mult de zeița geomorfă a neoliticului, decât de semnificația dată de dogmele creștine. În unele zone, aceștia mai poartă numele de mucenici, sfinți, sfințișori, moși etc. Ritualuri magice Magia practicată în Ziua Măcinicilor seamănă mai mult cu o celebrare a unui trib, decât cu o manifestare
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
oferit p[storilor. Herder credea că în vremurile ancestrale popoarele erau cârmuite de regi poeți. După Buchner, originile poeziei se află în cântecele de muncă primitivă. Pentru teoreticienii de astăzi se vehiculează afirmația că originea magică a poeziei provine din neolitic. Mai târziu preoții exercitau privilegiul creației poetice. Prin formulele lor magice și prin oracolele lor, prin binecuvâtări și rugăciuni, această formă inițială a devenit un fel de „poezie sacră de mase”, cum spunea Hauser. Însă, este evident că originea prozei
PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE POEZIEI ŞI PROZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365934_a_367263]