369 matches
-
1 = 6 la prezent. Această clasă, foarte productivă în stadiile mai vechi de limbă, este acum în scădere: 0,73% față de 1,12%. Scăderea privește atât verbele din fondul vechi, 0,44% față de 0,72%, cât și verbele din fondul neologic, 0,29% față de 0,40%. (b) Clasa 2 (tipul sui) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent. Această clasă este în creștere ușoară: 3,03% față de 2,72%. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent. Această clasă este în creștere ușoară: 3,03% față de 2,72%. În cadrul acestei clase, ponderea fondului vechi este 2,67% față de 2,24% în statistica anterioară, iar cea a fondului neologic este 0,36% față de 0,38%. Dacă se detaliază analiza, acceptându-se existența a două subclase (tipul oferi, cu omonimia 3 = 6 și tipul sui, cu omonimia suplimentară 1 = 2), se constată că tipul oferi, diferi este slab reprezentat în
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
și tipul sui, cu omonimia suplimentară 1 = 2), se constată că tipul oferi, diferi este slab reprezentat în rândul neologismelor (a absolvi, a conferi, a deferi, a diferi, a oferi, a referi), pe când tipul fonetic sui, atribui acoperă cele mai multe verbe neologice (a atribui, a constitui, a contribui, a destitui, a distribui, a institui, a reatribui, a reconstitui, a redistribui, substitui). (c) Subclasa 2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent. Această clasă cuprinde 31,50% din totalul verbelor românești, față de 33, 86% în statistica anterioară. Majoritatea acestora, 29,43% față de 30, 85%, fac parte din fondul vechi al limbii, ponderea fondului neologic fiind foarte mică, 2,07% față de 3,01%. Prin compararea procentelor din cele două statistici, la care se adaugă observația că, pentru foarte multe dintre verbele din fondul vechi, DOOM2 conține indicațiile lexicografice învechit, familiar, regional, popular sau rar, se
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2 A cânta, admira 467 8,08
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2 A cânta, admira 467 8,08% 401 6,95% 868 15,03% a~ ez cerceta, forma 351 6,06% 2 605 35,66% 2 416 41,72% II. 1 Ea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
11% − 6 0,11% i ~ esc iubi, stabili 1 785 30,85% 174 3,01% 1959 33,86% î ~ ăsc Hotărî 25 0,43% 25 0,43% DATELE STATISTICE PE BAZA DOOM2 2005 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2 A cânta, admira 463 7,55% 429 7,00% 892 14,55% a ~ ez cerceta, forma 358 5,84% 2282 37,22% 2 640 43,06% II. 1 ea tăcea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
un nivel de limbă standard, foarte multe formații cu circulație orală nefiind (încă) înregistrate în dicționare. O primă observație privește fenomenul variației morfologice libere. Aceasta apare în mai mare măsură la verbele din fondul vechi, decât la cele din fondul neologic (vezi supra, 1). Comparativ cu DOOM1, DOOM2 este mai permisiv și mai atent la uz, acceptând mai multe situații de variație liberă, însă acestea privesc în majoritate verbele din fondul vechi și foarte puține verbe neologice. O altă observație privește
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
la cele din fondul neologic (vezi supra, 1). Comparativ cu DOOM1, DOOM2 este mai permisiv și mai atent la uz, acceptând mai multe situații de variație liberă, însă acestea privesc în majoritate verbele din fondul vechi și foarte puține verbe neologice. O altă observație privește o situație absolut firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
mai permisiv și mai atent la uz, acceptând mai multe situații de variație liberă, însă acestea privesc în majoritate verbele din fondul vechi și foarte puține verbe neologice. O altă observație privește o situație absolut firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III sunt stabile; tipul IV este în scădere (vezi supra, 2.1). În cadrul tipurilor de conjugare, clasele și subclasele se comportă diferit. În cadrul tipului I, clasa verbelor cu prezent tare este în scădere, iar clasa verbelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
să sublinieze ambele variante și rareori au comentat în vreun fel soluția aleasă; subiecții celei de-a doua anchete au subliniat, în multe cazuri, ambele variante, făcând și observații asupra uzului diferit al unora dintre acestea. Variantele verbale (vechi sau neologice) incluse în cele două anchete (forme duble de prezent, în majoritate, de imperativ sau de imperfect, dar și verbe care oscilează între conjugarea a III-a și a II-a) se includ în mai multe categorii: variație liberă în DOOM2
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Asociației Scriitorilor din București. Debutul cu Nașterea mea în poezie, la paisprezece ani, este remarcat în epocă. P. pare un Nichita Stănescu mai dur, un adolescent exploziv, cu gesturi zvâcnite, debordând de energie. Forța de expresie, metaforismul insolit, combustiv, limbajul neologic caracterizează versurile din acest volum, poate cel mai original al poetului. Aici se dezvăluie o conștiință poetică timpurie și un talent viguros. Ezitările între dinamismul cosmic și descriptivismul melancolic, uneori de conotație religioasă, între imaginea concretă și abstracțiune vor constitui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
locuite de români, J. a combătut provincialismele și a militat, în același timp, pentru impunerea normelor limbii române literare moderne, singurele capabile să asigure unitatea limbii. În criticile lor, junimiștii acordau o deosebită atenție limbii, fiind intransigenți față de orice exces neologic și recomandând graiurile populare drept sursă de îmbogățire a expresivității. În general, junimiștii se remarcau în scrierile lor prin corectitudinea, proprietatea și sobrietatea exprimării. Supunând unei examinări severe literatura vremii, critica junimistă a îndrumat-o spre respectarea unor principii artistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri, careu/care-uri, pustiu/pusti
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vad-uri etc. Primesc dezinența -e: • substantive cu tema lexicală de singular terminată în vibranta -r, precedată de diferite consoane: filtru/filtr-e, pupitru/pupitr-e, membru/membr-e, trimestru/trimestr-e etc.; substantivul lucru face excepție; primește la plural dezinența -uri: lucr-uri; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trimestr-e etc.; substantivul lucru face excepție; primește la plural dezinența -uri: lucr-uri; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la Roma.” Articolul definit -l, -a, exprimă opoziția cazuală, prin variabilitatea sa, în flexiunea substantivelor proprii: N.Ac.: Oltul, Dunărea G.D.: Oltului, Dunării Morfem, în general conjunct, enclitic, articolul definit este morfem liber proclitic la genitiv-dativul substantivelor masculine (ori feminine neologice) antroponomastice: G.D.: lui Andrei, lui Gabi etc. În limbajul popular are poziție proclitică și în fața substantivelor mama, tata, bunica, bunicu’; lui bunicu’, lui mama. Observații: Substantivele feminine terminate la singular în -ie sau -ia, când sunt determinate prin articol hotărât
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivelor variabile li se adaugă clasa adjectivelor invariabile în funcție de genul, numărul și cazul substantivului cu care intră într-o relație sintactică: cumsecade, atare, roz, gri etc. „Am întâlnit un om/o femeie/niște oameni cumsecade.” Sunt inversabile mai ales adjective neologice denumind culori: Are un pulovăr/o bluză crem/vernil. FLEXIUNEA ADJECTIVULUITC "FLEXIUNEA ADJECTIVULUI" Adjectivul prezintă două tipuri de flexiune: sintetică și analitică. Prin flexiune sintetică se realizează opozițiile de gen, număr și caz, în funcție de substantivul cu care adjectivul intră în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
daco-getic, alpin, montan etc. b. unele adjective calificative, incompatibile cu gradualizarea însușirii pe care o exprimă: etern, veșnic, mort, perfect, esențial, principal, desăvârșit etc. c. adjective care se caracterizează prin absolutizarea unui sens categorial în planul lor semantic; sunt termeni neologici, ocupând în limba latină, de unde provin, o anumită poziție (comparativ = gradul de intensitate superioară sau inferioară sau superlativ) în paradigma comparației (= intensității) adjectivului latinesc: anterior, posterior, exterior, interior, inferior, superior, major, minor, maxim, minim, optim, suprem etc. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de cuantificare, variabil în funcție de gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al...le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică de singular: unu - întâiul și sinonimul neologic primul, precum și pronumele neologic secundul, sinonim al pronumelui al doilea, și pronumele ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al...le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică de singular: unu - întâiul și sinonimul neologic primul, precum și pronumele neologic secundul, sinonim al pronumelui al doilea, și pronumele ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea, cel din urmă FLEXIUNEA
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acualizează opozițiile categoriilor determinării, genului, numărului și cazului. Categoria determinării se realizează prin opoziția între doi termeni: determinare definită-nedeterminare, manifestată în planul expresiei prin corelația cel/Ø: Cel de-al doilea a plecat imediat./ Al doilea a plecat imediat. Pronumele neologice primul și secundul nu cunosc opoziția determinării; ele sunt caracterizate prin sensul de „determinare definită” prin însăși structura lor; -l, -a sunt concomitent mărci de pronume și mărci ale determinării definite. Acest statut al morfemelor -l și -a îl confirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în limba română actuala. 2.1. Apariția și dispariția unor adjective invariabile Sub aspect cantitativ, DOOM2 reține cea mai mare parte a cuvintelor-intrare adjective invariabile nepronominale. Așadar, ediția a doua a consemnat, pe de o parte, apariția unor adjective invariabile neologice și dispariția altora, ca urmare a înlocuirii lor în limba prin elemente neologice, si, pe de altă parte, a înregistrat adjective invariabile existente în limba, dar care nu fuseseră incluse în ediția precedentă. Simțite că învechite și nemaifiind utilizate de
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
aspect cantitativ, DOOM2 reține cea mai mare parte a cuvintelor-intrare adjective invariabile nepronominale. Așadar, ediția a doua a consemnat, pe de o parte, apariția unor adjective invariabile neologice și dispariția altora, ca urmare a înlocuirii lor în limba prin elemente neologice, si, pe de altă parte, a înregistrat adjective invariabile existente în limba, dar care nu fuseseră incluse în ediția precedentă. Simțite că învechite și nemaifiind utilizate de vorbitorii actuali, următoarele adjective invariabile nu mai apar înregistrate în DOOM2: afif "care
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]