1,257 matches
-
Devotament > NU OMORÂȚI LIMBA ROMÂNĂ Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nu omorâți limba română lăsați așa, farmecul ei asa-am găsit limba străbuna, nu mai adăugați "idei". Unii le spun neologisme dar nu prea ies bine pe gură, că sunt curate englezisme din occident, la noi în sura. De te întreabă orișicine chiar de-i căldură sau e ger, "ce faci?", în loc să îi spui "bine!", tu ieși c-un "ok" în
NU OMORATI LIMBA ROMANA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/anisoara_gurau_1494091285.html [Corola-blog/BlogPost/375871_a_377200]
-
De ce să mă complic când simplu se mai poate? (Gândindu-mă, aici, la arta literară !) De-i proza, poezie și-alte genuri, toate Ar fi mai pe-nțelesul nostru, bunăoară! Dar folosind cuvinte reci, sofisticate, Cum c-ar fi, vezi, neologisme ce dau clasa Și c-ar spori valoarea scrierii create, Duc cititorul într-o mare nebuloasa! Cât de frumoasă ar putea fi poezia (Despre valoarea ei nici nu vreau să vorbesc!) Dacă m-ar apucă, să zicem, nerozia De-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
mult De ce să mă complic când simplu se mai poate?(Gândindu-mă, aici, la arta literară !) De-i proza, poezie și-alte genuri, toateAr fi mai pe-nțelesul nostru, bunăoară! Dar folosind cuvinte reci, sofisticate,Cum c-ar fi, vezi, neologisme ce dau clasași c-ar spori valoarea scrierii create,Duc cititorul într-o mare nebuloasa!Cât de frumoasă ar putea fi poezia(Despre valoarea ei nici nu vreau să vorbesc!) Dacă m-ar apucă, să zicem, neroziaDe-a o-mpopoțona
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
următoarea concluzie: “-Ah, ce iluzii frumoase, femeile!” Ioan Găbudean este un admirator învederat al iernii: „Ninge și tu te bucuri / parc-ai primi o felicitare / din cuibul privighetorii / și uite fulgii de nea ca niște / silabe care vor forma un neologism / absolut necesar / lupii de fosfor undeva departe / amintirile undeva și mai departe / săniile cu cai turmentați alunecă inevitabil / spre sărutul divin al iernii”. („Spre sărutul divin al iernii”). Când vine mama în vizită, poetul reinventează paradisul spălând bocancii mamei de
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
nu întotdeauna există această continuitate. Dacă elevul nostru va fi taximetrist, asta înseamnă că trebuie să învețe doar șoferie? Oare trebuie să îi luăm dreptul de a urmări, de exemplu, o emisiune radiofonică de cultură, sau de a înțelege anumite neologisme? Pe bordul unui microbuz am văzut recent Cutezătorii, de Alexandru Mitru, despre marii exploratori, și am intrat în dialog cu șoferul cititor. La ce-i servea șoferului aceluia să afle ceva despre Magellan sau despre Columb? Probabil exact la ce
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri by https://republica.ro/minciuna-pe-care-le-o-spunem-copiilor-nostri [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
din latinescu benignus , care înseamnă nu este grav, fiind vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
mod greșit se mai folosește cuvântul expertiză, poate li se pare că este de bonton să zici:” Ei au expertiză în această problemă, “ în loc de” Ei au experiență“, “competență “, etc. De asemenea, deși este un pleonasm, este la mare modă folosirea neologismului ”reiterat “, preluat din limba franceză- evident de către semidocți. În aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
remaniază ciorapul, nu ministru. El poate fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o limbă vorbită este o limbă vie nu trebuie să ne facă să acceptăm neologisme ce sunt străine de tradiționalul românesc, sau cuvinte pornografice. Folosite, din păcate, de unii poeți care doresc să epateze, și lăudați de Nicolae Manolescu în a sa Istorie a Literaturii Române. La fel, cuvinte anagramate sunt folosite de tineri și
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
stămoșilor lor, pelasgii. Cel puțin, așa cred. • Și în ultimele sute de ani, România a avut relații cu țările occidentale civilizate pe multiple domenii, inclusiv comerciale. Urmare acestor contacte, trebuie să recunoaștem că ne-am îmbogățit limba cu foarte multe neologisme din limbile acestor țări, dar nici nu poate fi vorba de vreun hibrid francez-român, german sau englez-român. Una este îmbogățirea limbii cu termeni noi (științifici, tehnici, culturali, artistici) și alta este restructurarea fundamentală a limbii, cu dispariția fondului de bază
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
nici nu poate fi vorba de vreun hibrid francez-român, german sau englez-român. Una este îmbogățirea limbii cu termeni noi (științifici, tehnici, culturali, artistici) și alta este restructurarea fundamentală a limbii, cu dispariția fondului de bază al vechiului lexic. • Cu toate neologismele adoptate, fondul de bază și structura gramaticală au rămas neschimbate, oricât a fost modernizată limba, de la gramatica lui Creangă și pronunția greoaie a cuvintelor, până la gramatica și cuvintele moderne de astăzi. Chiar și limbajele dialectale din diferitele provincii românești, oricât
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
autorul construiește dialoguri coerente purtătoare de sens moral, elevate intelectual, care pot servi ca model cultural, pentru că folosește o limbă literară curată, guvernată de simțul esteticului. Susțin că trebuie considerată model pentru că se ferește de vulgarități, de sofisme facile, de neologisme inutile. Romanul are un merit mare și din acest punct de vedere. Conflictele, generate de diferențele de concepție asupra vieții, se desfășoară gradat pe mai multe planuri, de aceea, deznodământul se termină cu un happy end bazat pe logica interferenței
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402136648.html [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
latine a limbii române, cerînd scrierea cu alfabet latin și scrierea etimologică: -Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae - face o paralelă între latină și română. Ei propun eliminarea cuvintelor de altă origine și înlocuirea lor cu neologisme latinești; -Lexiconul de la Buda este un dicționar colectiv cvadrilingv (Lexicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu), apărut în 1825 la Buda, care îmbogățește limba română cu numeroase neologisme romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini; -Petru Maior, la sfîrșitul Istoriei pentru începutul românilor în
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
o paralelă între latină și română. Ei propun eliminarea cuvintelor de altă origine și înlocuirea lor cu neologisme latinești; -Lexiconul de la Buda este un dicționar colectiv cvadrilingv (Lexicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu), apărut în 1825 la Buda, care îmbogățește limba română cu numeroase neologisme romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini; -Petru Maior, la sfîrșitul Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, include o Disertație pentru începutul limbii române, în care afirmă că limba română provine din latina populară. • Literatura: Ion Budai Deleanu, Țiganiada
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
întotdeauna, neașteptat. De pildă „destinul își are capcanele lui”, „adevărul e viermele care ne roade pe toți”, „ignoranța e confundată cu fericirea”. Vocabularul lui Bujeniță este de un pitoresc și o savoare specifică scrisului său. Cuvinte arhaice, dialectale, radicale și neologisme se mixează cu argoul și graiul de cartier mărginaș. Astfel, nume celebre din conducerea statului, eroi din istoria mai îndepărtată sau mai apropiată vorbesc într-un limbaj frust, cotidian, chiar mahalagesc, fapt care-i detronează din funcție, apropiindu-i de
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1493625644.html [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
doar că una dintre ideile de pornire ale proiectului - și anume evitarea elementelor contextuale care să fixeze acțiunea în timp și spațiu - mi-a cam dat de furcă, constituind însă și o interesantă provocare de paradox: să evit folosirea de neologisme, să ocolesc exprimările evoluate,însă fără a renunța la un rafinament al ideilor/trăirilor. (Titlul inițial a fost "Întoarcerea perenă".) Dintre celelalte proze din cuprins aș recomanda cititorului în mod special 'canicula' (probabil cea mai bună proză scurtă-scrută din protofoliu
ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Mircea_badut_1401108822.html [Corola-blog/BlogPost/341558_a_342887]
-
provoacă nedumerire și neînțelegere din partea receptorilor, necunoscători ai limbii engleze. Culmea este că majoritatea barbarismelor, atât cele din limba franceză (celebrele „furculision”) cât și cele din limba engleză sunt cuvinte provenite din limba protolatină, stră, stră, străbunica limbii dacoromâne, niște neologisme la mâna a doua, întrucât respectivele sunt deja neologisme din franceză. Să exemplific cu câteva: gravitation, energy, comedy, security, fantasy, industry, family, opportunity, company, liberty, paternity, economy, valley și, mă opresc, că șirul lor este interminabil. Mă întreb, ce-a
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
engleze. Culmea este că majoritatea barbarismelor, atât cele din limba franceză (celebrele „furculision”) cât și cele din limba engleză sunt cuvinte provenite din limba protolatină, stră, stră, străbunica limbii dacoromâne, niște neologisme la mâna a doua, întrucât respectivele sunt deja neologisme din franceză. Să exemplific cu câteva: gravitation, energy, comedy, security, fantasy, industry, family, opportunity, company, liberty, paternity, economy, valley și, mă opresc, că șirul lor este interminabil. Mă întreb, ce-a adus nou în comunicare această literă străină „y”? Cu
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
să li se respecte acest drept. Atunci, noi de ce nu vrem să ni se respecte acest drept, măcar pe teritoriul nostru? Pensionarii-ultimii mohicani Totuși, nu mă îngrijorează așa de mult agresiunea barbarismelor englezești. Dintre ele, limba română va adopta multe neologisme, pentru a-și dezvolta posibilitățile de comunicare. Dar va rămâne în continuare tot limba română. Un alt fenomen mă pune pe gânduri: cântecele românești nu mai au cuvinte românești. Se cântă numai englezește. Aici nu mai este vorba de barbarisme
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultima oră o fac tot atât de modernă, tot atât de maleabilă și de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob în zilele noastre - motiv care îl făcea pe Tudor Arghezi să creadă că româna va deveni
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN by http://confluente.ro/A_aparut_primul_numar_tiparit_mihai_marin_1370874215.html [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
haiducești, de cătănie, melodii de hore, melodii bătrânești vechi și foarte vechi, balade, cântece pastorale, doine de munte, de șes, de dor etc. O altă mare pasiune a lui Ion Muțiu a fost lingvistica. A întocmit chiar un „Dicționar al neologismelor din limba română”, încă nepublicat însă vădind preocupările sale certe și care i-au îndreptat primii pași spre litere. S-a săvârșit din viață în 1975, la o vârstă venerabilă, marcată în ultimii ani de pasivitatea autorităților de a-i
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
de onorabilitate d-l Lefter repetă cuvântul madam urmat prima dată de numele de familie și a doua oară de numele și prenumele lui: „madam Popescu, madam Lefter Popescu.” El devine însă comic prin greșelile de limbaj care apar alături de neologisme, dovedind o minte greoaie, încâlcită, o lipsă totală de cultură. Abaterea de la normă se observă la nivel sintactic. În descrierea soției sale este inserată o informație despre „case”, încât nu mai știm dacă enunțul „care are o aluniță cu păr
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]