139 matches
-
dezvoltat] într-un fel sau altul de Sfanțul Grigorie de Nissa (335-395), de Dionisyos Pseudo-Areropagitul (secolul al V-lea) și de John Scotus Eriugena (810-877), fiind reluat] cu oarecare entuziasm în perioada Renașterii de c]tre Mirandola (1463-1494) și alți neoplatonicieni. Conform lui Augustin, Dumnezeu înzestreaz] fiecare om cu o conștiinț] cu ajutorul c]reia el ar putea s] cunoasc] legea moral]. Cu toate acestea, cunoașterea nu este suficient] pentru a fi o virtute care impune că voința s] fie orientat] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
divine (De divinis nominibus). Scrierile acestui autor, cunoscute sub numele colectiv Corpus Dionysiacum, au avut o influent] puternic] începând cu secolul al VI-lea pan] în perioada Renașterii. Într-adev]r, el a fost considerat canalul prin care ideile platoniciene și neoplatoniciene au fost transmise din lumea greac] în lumea creștin]. În afar] de a fi una dintre cele mai importante surse ale psihologiei teologice a „zborului sufletului” și ale doctrinei stricte a evalu]rii morale menționate mai sus, el a înaintat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și pe misticismul creștin pentru a construi o prezentare a realit]ții, potrivit c]reia exist] o miscare generalizat] a întregii omeniri înspre Dumnezeu, direcționat] de iubirea mistic]. Asemenea idei existau deja în scrierile acelora care erau asociați cu Școala neoplatonician], fondat] la Florența, în secolul al XV-lea, sub patronajul lui Cosimo de’Medici. Cele mai importante figuri din acest cerc au fost Marsilio Ficino (1433-1499) și Giovanni Pico della Mirandola. Că și Nicolas de Cusa, Ficino asociaz] idei presocratice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
maseuri, moașe, magicieni, astrologi, țigani, călăi, oameni de jos, ca și de la savanții întîlniți în drumul său. Ajuns profesor la universitatea din Bîle, el a profesat și a scris ca un medic conștiincios și de valoare, dar și ca un neoplatonician convins. Pentru el, "piatra filosofală" trebuia să aibă trei calități: 1- să transforme în aur prin atingere mercurul sau plumbul topit; 2- luat ca medicament, să vindece de orice boală; 3- pus pământ, să facă să crească și să rodească
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pentru moment pe comentator, Wolfgang Wackernagel, care l-a ales pe acest autor pentru a demarca în gândirea medievală o etapă de maturitate deplină a teologiei imaginii), teoria lui Eckhart integrează surse primitive ale gândirii creștine (Dionisie Areopagitul), dar și neoplatoniciene (din nou, o coincidență cu isihasmul). Eckhart se remarcă și prin faptul că tinde prin demersul lui să ajungă la o formulă de conciliere a contrariilor. Cele șapte grade ale virtuții contemplative imaginate de teologul mistic includ și situarea imaginii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
demersul lui să ajungă la o formulă de conciliere a contrariilor. Cele șapte grade ale virtuții contemplative imaginate de teologul mistic includ și situarea imaginii omului în fața imaginii divinității. Imaginea-palimpsest despre care vorbește maestrul teolog, subliniază Wackernagel, este o preluare neoplatoniciană (Plotin, Enneade V 3 [49], 17), trecută prin gândirea secolelor XIII-XIV ("Le regard transimaginaire de Maître Eckhart". Thomas 64) și care se va regăsi mai târziu în scrierile lui Michelangelo (imaginea inspirată de divinitate se află în blocul de marmură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
totul altfel. E adevărat că spre deosebire de Școala din Alexandria, care era și ea centrată pe idei de inspirație neoplatonică, însă într-o formă conciliantă cu tradiția creștină, Academia din Atena a fost pe poziții mai degrabă intransigente în privința valorii doctrinei neoplatoniciene, neacceptând compromisul. A fost cazul dezvoltărilor doctrinare ce au aparținut, de pildă, lui Proclos sau Damaskios. Să reținem totuși că acest radicalism nu a luat o formă agresivă, motiv pentru care a și fost tolerat, atacurile virulente ale reprezentanților Academiei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cazul dezvoltărilor doctrinare ce au aparținut, de pildă, lui Proclos sau Damaskios. Să reținem totuși că acest radicalism nu a luat o formă agresivă, motiv pentru care a și fost tolerat, atacurile virulente ale reprezentanților Academiei având ca țintă pe neoplatonicienii moderați din Alexandria și nu ideologia oficială. Însă un alt aspect contează aici, și anume că, până spre finele veacului al V- lea, elita ateniană își mai găsea reflectate în paideia școlii lui Platon opțiunile sale și, în consecință, susținea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
despre el că a format o echipă de profesori de geometrie, astronomie, gramatică, al cărei scop era normarea gramaticii. Scrierile lui Homer erau, în special, cele asupra cărora trebuiau aplicate aceste reguli, dar și recitirea textelor lui Platon și ale neoplatonicienilor ca și reevaluarea disciplinelor științifice constituiau exerciții de bază. Ducellier îl consideră pe Leon Matematicianul ca fiind adevăratul inițiator al Renașterii bizantine, poate și pentru asemănarea lui cu unii reprezentanți ai Renașterii apusene de mai târziu, în ceea ce privește entuziasmul care sfârșește
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Unu și multiplu Tradiția filosofică bizantină a fost, de la originea sa, pusă în situația de a formula propria înțelegere a dialecticii raportului unumultiplu plecând de la o înțelegere a numărului, care de la pitagorei, eleați și Platon, dar mai cu seamă odată cu neoplatonicienii, dobândise o dimensiune ce depășea înțelesurile simple ale matematicii, către implicații metafizice și mistice. Spiritualitatea creștină aducea în spațiul bizantin o înțelegere nouă în multe aspecte, dar mai ales în chestiuni care au preocupat peste tot lumea anticității târzii: înțelegerea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
această temă, implică în mod constant o relație între un Fiu și un Tată, care sunt în același timp copărtași dumnezeirii, și se anunță venirea Duhului ca o altă persoană dumnezeiască. Într-un mediu care era dominat de înțele¬gerea neoplatoniciană a divinității, așa cum era formulată de Plotin, viziunea creștină părea a însemna o încălcare a regulilor după care trebuie înțelese caracterele Unului, accentul fiind pe suprema sa simplitate. Mistica neoplato- niciană își revendica raționalitatea din regulile pe care clasicismul filosofic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mereu necesitatea unor precizări și justificări pe care spiritualitatea și filosofia bizantină le-au reluat de la origini și până în vremea apusului său. Apologeții au fost primii creștini care au încercat o justificare a raportului unu-trei în disputele lor cu neoplatonicienii și gnosticii. Marea dificultate pentru autorii creștini era că erau nevoiți să utilizeze limbajul cristalizat de speculațiile neoplatoniciene asupra ființei, o terminologie care la acea vreme nu cunoștea o îndeajuns de mare flexibilitate pentru a putea reda paradoxalitatea și necesarele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
până în vremea apusului său. Apologeții au fost primii creștini care au încercat o justificare a raportului unu-trei în disputele lor cu neoplatonicienii și gnosticii. Marea dificultate pentru autorii creștini era că erau nevoiți să utilizeze limbajul cristalizat de speculațiile neoplatoniciene asupra ființei, o terminologie care la acea vreme nu cunoștea o îndeajuns de mare flexibilitate pentru a putea reda paradoxalitatea și necesarele nuanțări care însoțeau o doctrină a unitreimii. Acest lucru se poate resimți în scrierile lui Justin Martirul. Viziunea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de creație, la actul de neîncetată întreținere a ființei lumii, până la pronia ce privește fiecare ființă în parte. Este în același timp o susținere, o direcționare, o comunicare, o comuniune, o împărtășire. O asemenea idee nu trebuie interpretată în context neoplatonician, pentru că nu este implicată doctrina emanației, a împuținării, diminuării naturii divine prin ceea ce Plotin numea procesiune. Deși este o participare și împărtășire potrivit unor trepte ce ți de putința de parti- cipație a fiecărei ființe, comunicarea acestor „raze” sau „purcederi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nimic prin energiile sau lucrările divine conform rațiunii lor, trecând astfel din Suvapig, din potență, în svspysia, în starea de a fi create efectiv. Aoyoi nu sunt siSog (forme) ce ar forma, ca în cazul lui Aristotel sau cel al neoplatonicienilor, un fel de materie preexistentă ci sunt energiile divine ce constituie planul înțelepciunii Logos-ului, a cărui lucrare se desfășoară conform lor. Grigorie Palama preia termenul svspysia cu toată încărcătura pe care o dobândise până în vremea sa, folo- sindu-l mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dimensiunea unei relații de reprezentare, o relație a imaginii cu obiectul reprezentat. Iar cunoașterea acestei relații este un fapt dinamic ce presupune putința de împărtășire a minții din obiectul reprezentat prin intermediul imaginii sale. Plotin, Porphyrios, Jamblicos sau Proclus, maeștrii tradiției neoplatoniciene, își vor construi doctrinele având modelul participativ ierarhic al ființei și calea analogiei drept elemente esențiale. Este mediul intelectual în care va apare faimosul corp de scrieri areopagitice ce vor utiliza din plin schemele explicative platoniciene, motiv pentru care până în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
târziu. Acest cadru neoplatonic, care sub aspect schematic este integral adoptat de Dionisie, conține termenii procesiunii și reîntoarcerii ca doi termeni ai unei triade ce mai conține și pe cel al remanenței, al rămânerii în sine. Cea mai bună expresie neoplatoniciană a acestei scheme aparține lui Proclus cu a sa Elemente de Teologie. Proclus oferă o exprimare sintetică a schemei atunci când afirmă că „Fiecare efect rămâne în cauza sa, purcede din ea și se reîntoarce la ea.” Neoplatonicienii afirmau existența unor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mai bună expresie neoplatoniciană a acestei scheme aparține lui Proclus cu a sa Elemente de Teologie. Proclus oferă o exprimare sintetică a schemei atunci când afirmă că „Fiecare efect rămâne în cauza sa, purcede din ea și se reîntoarce la ea.” Neoplatonicienii afirmau existența unor multiple nivele ale realității și ale cauzării pornind de la Unu, ca supremă cauză a tuturor către multiplicitatea lumii sensibile. Fiecare generație de neoplatonicieni au adăugat câte un strat intermediar, ca al treilea termen între alte două nivele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Fiecare efect rămâne în cauza sa, purcede din ea și se reîntoarce la ea.” Neoplatonicienii afirmau existența unor multiple nivele ale realității și ale cauzării pornind de la Unu, ca supremă cauză a tuturor către multiplicitatea lumii sensibile. Fiecare generație de neoplatonicieni au adăugat câte un strat intermediar, ca al treilea termen între alte două nivele. Platon însușii pusese ideile, sau Formele, ca media¬toare între Supremul Unu și multiplicitatea perceptibilă și de asemenea pusese problema Sufletului lumii ca mediator între alte
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Sine. Areopagitul va aplica schema triadică și în problema creației (dimensiune neprezentă în neoplatonism), afirmând că existența tuturor lucrurilor rezultă din aceeași procesiune de producere originată în bunătatea creatoare a lui Dumnezeu. Mai mult, deși utilizează cadrele explicative de factură neoplatoniciană, Dionisie va săvârși ceva asemănător cu ceea ce au făcut capadocienii în legătură cu termenii filosofiei grecești. Mai precis, va folosi tema ierarhiei într-o modalitate ce depășește dimensiunea conceptuală, către indicarea unei situații existențiale inefabile ce se conturează în jurul perspectivării personale a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
grecești. Mai precis, va folosi tema ierarhiei într-o modalitate ce depășește dimensiunea conceptuală, către indicarea unei situații existențiale inefabile ce se conturează în jurul perspectivării personale a realității. Astfel că, deși sub aspect strict tehnic, caracterele sub care stă modelul neoplatonician al ierarhiei pot fi identificate, ierarhia areopagitică nu este altceva decât explicarea în termenii filosofiei a realizării comuniunii între persoane. Pot fi aduse numeroase argumente în acest sens. Să pornim însă de la pasajul cheie din Despre Ierarhia cerească în care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
personale de mediere, ceea ce se înfățișează este de o bogăție mai mare de înțelesuri și de o nuanțare personală mult mai bogată. Cu cât intermedierea este mai complexă, se petrece în schema ce urmează modelul dionisian un fapt invers modelului neoplatonician: îndepărtarea de Unu nu înseamnă o împuținare, o diminuare a ființei, ci o dezvăluire a unor adâncuri nebănuite ale revelației divine. Astfel se împlinește rostul ierarhiei, care este imitarea lui Dumnezeu, sau după un termen cu răsunet în Răsărit, îndumne
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înțelegere a putințelor cognitive a omului a fost hotărâtă de rezerva pe care filosofia greacă a avut-o față de valoarea de adevăr a datelor furnizate de simțuri. Evaluând puterile pe care le are omul în relațio- narea sa cu lumea, neoplatonicienii accentuau că între vedere, ca act interior al rațiunii, ca ceea ce ține de vouq și simțuri este o diferență de esență, cele din urmă trebuind să fie cu totul părăsite în actul cognitiv dacă se dorește evitarea înșelăciunii. Diferența este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înaltă în rugăciune. Aceasta pentru că rugăciunea nu își are scopul decât în apropierea de Dumnezeu, apropiere descrisă tot în termenii relației vizuale, deși întru paradoxul vederii „întunericului supralu- minos” divin. Au fost interpreți moderni care au considerat că între tradiția neoplatoniciană a descrierii contemplației și cea bizantină nu este o ruptură de fundament. Și într- adevăr, o anume lectură a textelor de filosofiei bizantină ar putea duce la senzația păstrării aceluiași simbolism al termenului. Ca să dăm doar un exemplu, Grigorie de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bine spus de depășire a simțurilor, și orientarea către contemplația vizuală interioară, pentru a cunoaște cele ale lui Dumnezeu. Dar în spatele acestei aparente simetrii simbolice stă o accepțiune profund diferită în ceea ce privește temeiul întru care este posibil actul „vederii”. Dacă pentru neoplatonicieni, înțelegi ceea ce vezi cu mintea și te împărtășești din această vedere pentru că vouq-ul tău este de aceeași natură cu Realitatea contemplată, Zeul, pentru bizantin actul contemplației este cu neputință să poată fi un rezultat al lucrării facultăților umane, căci între
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]