567 matches
-
civică, iar pentru europenii din perioada absolutistă era menținerea ordinii sociale comandată de divinitate.278 În aceeași linie de gândire, John Ruggie relevă conexiunile sistematice între credințele intersubiective, identitățile sociale ale statelor suverane și evoluția practicilor instituționale fundamentale. Ruggie critică neorealismul lui Kenneth Waltz, afirmând că acesta neagă faptul că diferențierea unităților politice cea de-a doua dimensiune a structurii politice internaționale constituie o variabilă semnificativă în sistemele internaționale.279 Elementul cheie în demonstrarea faptului că acțiunile statului nu depindeau numai
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de identitate, respectiv de identitate colectivă, în susținerea argumentului lor. 2.2.1. Alexander Wendt În conceptualizarea sistemului internațional, Alexander Wendt se delimitează de teoretizarea pe care Kenneth Waltz o propune, nefiind de acord cu raționalismul, materialismul și individualismul caracteristice neorealismului. După cum a argumentat Alexander Wendt, factorii materiali nu pot fi analizați fără a se lua în considerare structurile sociale prin care li se conferă semnificație. Wendt prezintă politica mondială ca un domeniu al socialului a cărui caracteristici sunt determinate prin
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care au definit relațiile internaționale în era modernă, au fost înlocuite de conștiința morală. La ora actuală interesul național este acela de a fi un cetățean internațional responsabil.583 Perspectivele dominante ale studiului relațiilor internaționale în timpul Războiului Rece, realismul și neorealismul, au pus accentul pe limitările structurale ale mediului internațional care împiedicau realizarea viziunii normative care pleda pentru o schimbare radicală.584 Conflictul între loialitatea universală față de interesele umanității și loialitățile particulare față de stat nu a fost soluționat de către realiști. Kenneth
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
World Politics, Columbia University Press, New York, 2002. Burchill, Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Jack Donnelly, Matthew Paterson, Christian Reus-Smit and Jacqui True, Theories of International Relations, Palgrave MacMillan, 2005. Buzan, Barry, Charles Jones and Richard Little, The Logic of Anarchy: Neorealism to Structural Realism, Columbia University Press, New York, 1993. Buzan, Barry, From International to World Society? English School Theory and the Social Structure of Globalisation, Cambridge University Press, 2004. Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama, Editura Cartier, Chișinău, 2000. Buzan, Barry
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Kennedy, Paul, "Introduction: Globalization and the Crisis of National Identities" în Kennedy, Paul, and Catherine Danks, (eds.), Globalization and National Identities. Crisis or Opportunity?, Palgrave, 2001. Keohane, Robert, "Theory of World Politics: Structural Realism and Beyond" în Keohane, Robert (ed.), Neorealism and its Critics, Columbia University Press, New York, 1986. Kerr, Pauline, "Human Security" în Collins, Alan, Contemporary Security Studies, Oxford University Press, 2007. Kirchner, Emil, "Regional and global security: Changing threats and institutional responses" în Kirchner, Emil, and James Sperling (eds
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
approach, highlighting the fact that we are talking about a paradigm of the paradigms of the social sciences domain in which international relations is fitted, not being a similar approach to that of the other currents of international relations (realism, neorealism, idealism, liberalism, etc). Constructivism must be understood as ontology, epistemology and methodology. I highlighted the constructivist themes which are characteristic of international relations, the relation of this approach with realism, and finally, as the thesis discusses the human security issue
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
of Minnesota Press, Minneapolis, 1996. 47 Gill, Stephen, The Global Economy: Perspectives, Problems, and Policies, Harvester, New York, 1988. 48 Weber, Cynthia, Simulating Sovereignty: Intervention, the State and Symbolic Exchange, Cambridge University Press, Cambridge, 1995. 49 Ashley, Richard, "The Poverty of Neorealism" în International Organization, 38 (2), pp. 225-286, 1984. 50 Campbell, David, Writing Security: United States' Foreign Policy and the Politics of Identity, University of Minnesota Press, Mineapolis, 1992. 51 Peterson, Spike, Gendered States: Feminist (Re)visions of International Relations Theory
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Martin, Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, București, Editura Ziua, 2003, p. 337. 93 Buzan, Barry, and Richard Little, Sistemele internaționale în istoria lumii, Polirom, Iași, 2009, pp. 36-40. 94 Buzan, Barry, Charles Jones and Richard Little, The Logic of Anarchy. Neorealism to Structural Realism, Columbia University Press, New York, 1993, pp. 158-159. 95 Cox, Michael, "Introduction: Empires, systems and states: great transformations in international politics", COX, Michael, Tim Dunne, and Ken Booth (eds.), Empires, Systems and States. Great Transformations in International Politics
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
theory" în Baylis, John, and Steve Smith (eds.), The Globalization of World Politics. An Introduction to International Relations, Oxford University Press, New York, 2001, p. 227. 150 Keohane, Robert, "Theory of World Politics: Structural Realism and Beyond" în Keohane, Robert (ed.), Neorealism and its Critics, Columbia University Press, New York, 1986, pp. 158-203. 151 Fierke, Karin.M., Op. cit., pp. 168-169. 152 March, J.G. and Olson, J.P., Rediscovering Institutions, Free Press, New York, 1989. 153 Wendt, Alexander, "The Agent Structure Problem in International Relations Theory
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
1973), "Orașele invizibile" (1972), Dacă într-o noapte de iarnă un călător (1979), "Palomar" (1983). Stabilit la Torino, Calvino își ia licența în litere. Demisionează din Partidul Comunist după dezamăgirea provocată de intervenția sovietică în Ungaria. Tot mai detașat de neorealismul debutului ("Cărarea cuiburilor de păianjeni", 1947), Calvino frecventează cercurile de "literatură potențială" Oulipo, sau cele ale neoavangardei (Grupul '63), captivat fiind de orientarea semiotică a lui R. Barthes și A.-J. Greimas. În 1964 se căsătorește cu argentinianca Esther Judith
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
orizont cu o femeie superficială. Asemenea lui Ladima, personajul lui Camil Petrescu, Stere este un inadaptabil. Perspectiva condiției sale sociale, pe care, gânditor refugiat în sferele transcendente ale artei, o ignoră, este conturată în proiectul de scenariu imaginat, în descendența neorealismului cinematografic italian, de fratele său Niki, regizor la Animafilm și om de lume. Acasă (1992) este un poem al melancoliei, bătrâneții și stingerii: în plină „epocă de aur” ceaușistă, marcată de sărăcie și resemnare, crizele de inimă ale mamei protagonistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
Visconti a utilizat un spectacol cu opera Îl Trovatore la Teatro La Fenice în filmul său Senso. În timp ce Manrico cântă "Di quella pira", spectacolul este întrerupt de strigătele unui naționalist italian aflat printre spectatori. Autorul studiului Fimul italian în lumina Neorealismului , Millicent Marcus, arată ca Visconti face în acest fel o paralelă între eroii operei Manrico-Leonora și protagoniștii fimului Senso, Ussoni-Livia. Opera Îl Trovatore s-a bucurat de o imensă popularitate, cu un numar de 229 de reprezentații doar în primii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
părăsită, "Către Complexul Muzeal Săpînța", "Pensiunea Crinuța", "Pensiunea Pop" cu mașină de Gorj, mașina de Italia proprietarii, coboară, regruparea în stație, ne prindem de mînă între ele, băiețelul mai răsărit "România", trening al echipei naționale de fotbal, sărăcie supravegheată de neorealism italian, complexul muzeal la 300 m de selecții de inscripții, "Pensiunea Ioana" butelii de aragaz, sediul de sector al poliției de frontieră, splendoarea și servituțile satului de graniță, locuința 242, prea dese imobilele, vitele albe soiul de export medieval către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reciproce. În alți termeni, ideile, normele, grupurile pot modela identitățile și interesele actorilor politici.12" În acest context, problemele de securitate și apărare națională și europeană au fost influențate la sfârșitul anilor 1980, fie de paradigmele pozitiviste, în care domina neorealismul, fie de concepțiile post-pozitiviste. Ca obiect de studiu, problemele de apărare au cunoscut schimbări esențiale după anul 1945, pe timpul Războiului Rece, iar după 1990, odată cu transformările geostrategice și geopolitice pe plan internațional, mai ales cele referitoare la mondializare. În relațiile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
și cunoașterea umană și devine o paradigmă (model) a relațiilor internaționale cu scopul de a sprijini mai ferm latura optimistă a acestora, prin sublinierea rolului pozitiv al normelor în cadrul negocierilor internaționale și prin atragerea de partea sa a reprezentanților realismului (neorealismului) și liberalismului (neoliberalismului). Pentru a ilustra originile constructivismului în relațiile internaționale, este necesar să se evidențieze aportul a patru mari curente de gândire "hermeneutica obiectivă" kantiană, "hermeneutica subiectivă" lingvistică, teoria critică, pragmatismul și prezentarea a patru concepții constructiviste în relațiile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
corelată de contextele locale în care ea se înscrie; c) cunoașterea științifică și evaluarea sa se realizează în laboratoare. Programul de cercetare constructivistă trebuie să aibă în atenție și dezbaterile privind teoria raportului de forțe în concepția adepților realismului sau neorealismului și ai idealismului, dar și în disputele teoretice privind acest subiect dintre individualiști și holiști. Dacă pentru realiști și neorealiști, raporturile de forțe materiale care explică realitatea socială se referă, fie la natura umană (realismul clasic a lui Morgenthau), fie
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
și în disputele teoretice privind acest subiect dintre individualiști și holiști. Dacă pentru realiști și neorealiști, raporturile de forțe materiale care explică realitatea socială se referă, fie la natura umană (realismul clasic a lui Morgenthau), fie la distribuirea capacităților materiale (neorealismul lui Keneth Waltz), atunci pentru idealiști semnificația puterii în raporturile de forțe este dată prioritar de calitatea capacităților materiale și mai puțin de forța brută de care dispune fiecare. De exemplu, nu se poate pune identitate între relațiile dintre S.U.A.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
este progresist în vechile paradigme pentru a perfecționa, modifica și vorbi mai degrabă despre neo, decât despre revoluții care să distrugă total paradigmele. Pentru el, studiile de securitate sunt influențate de dezbateri teoretice în relațiile internaționale și marcate de dominațiile neorealismului structural și instituționalismului liberal. Conceptul de securitate este strâns legat de teoriile relațiilor internaționale. Referitor la acest subiect, Eric Remacle pune în discuție următoarele teme:30 obiectul de studiu al relațiilor internaționale este dat de politica puterilor și alianțelor (concepția
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
interesul și statul centralizat 31. Fără îndoială, se pot pune aceste elemente în raport direct cu conceptul de securitate în scopul descoperirii dimensiunilor sale strategice. După Mario Telò, conceptul de securitate se impune prioritar în domeniul relațiilor internaționale, alături de realism, neorealism, idealism, neoliberalism, post-modernism etc. "Noi ne propunem (...) de a orienta cercetătorul în acest labirint teoretic: o reconstrucție critică a evoluției teoriilor relațiilor internaționale, atrăgând atenția asupra unei emergențe a crizei paradigmei westphaliene începând cu procesele transnaționale și cooperarea între state
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
măsurarea distribuției puterii în relațiile internaționale. "Propoziția potrivit căreia natura politicii internaționale este modelată de relațiile de putere"34 este deseori considerată ca o caracteristică a realismului. Dar Wendt arată că această caracteristică nu este specifică numai realismului, ci și neorealismului. Teoria neorealismului dezvoltată de Waltz (1979) a dominat discuțiile din teoria relațiilor internaționale din ultimul sfert al secolului al XX-lea, așa cum versiunea teoriei realismului a lui Morgenthau (1948) a dominat discuțiile în perioada 1950-1975. În această teorie este interesant
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
puterii în relațiile internaționale. "Propoziția potrivit căreia natura politicii internaționale este modelată de relațiile de putere"34 este deseori considerată ca o caracteristică a realismului. Dar Wendt arată că această caracteristică nu este specifică numai realismului, ci și neorealismului. Teoria neorealismului dezvoltată de Waltz (1979) a dominat discuțiile din teoria relațiilor internaționale din ultimul sfert al secolului al XX-lea, așa cum versiunea teoriei realismului a lui Morgenthau (1948) a dominat discuțiile în perioada 1950-1975. În această teorie este interesant de văzut
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
1946. Cooperation Politique Europeenne (C.P.E.), Office des Publications Officielles des Comunautes europeennes, Bruxelles Luxembourg, 1988. Cornish, Paul, EU and NATO: cooperation et competition, Bruxelles, 2006. Cox, Robert, "Social Forces, States and World Orders: Beyond International Relations Theory", în Robert Keoane, Neorealism and its Critics, New York University Press, 1986. Crow, Alexis European Security and Defence Forum: Changing Concepts of Security and Defence, Chatham House, London, 2009. Dahl, Robert, Modern Political Analysis, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1963. Dahl, Robert, "Power", în International Encyclopedia
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Lipschutz, On Security, New York, Columbia University Press, 1998. Walker, Rob, Inside/Outside: International Relations as Political Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. Waltz, Kenneth, "Reflections on Theory of International Relations. A Response to My Crtitics", în Robert O. Keohane (ed), Neorealism and Its Critics, Columbia University Press, 1986. Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006. Weber, Max, The Theory of Social and Economic Organization, Teh Free Press, New York, 1947. Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge University Press
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
221-223, 245, 267, 268, 270, 271, 296, 301, 310-317, 320, 321, 328, 330, 331, 333, 335, 345-347, 352, 353, 356-358, 361, 363, 365-367, 369, 370, 374-378, 380, 382, 383, 385-388, 390, 392, 394, 398-405, 408-410, 425 Neofuncționalism, 25, 217, 409 Neorealism, 40, 91, 275, 414, 418 Operații, 7, 13, 15, 19, 26, 103, 106, 115, 141, 142, 145, 162, 163, 172, 176, 178, 182-187, 190-193, 195, 203, 204, 214, 225, 239, 265, 266, 270, 271, 283, 292, 296, 300-304, 306-308, 310
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Relations", Alternatives, 15 (2), 1990, pp. 135-154. 18 Rob Walker, Inside/Outside: International Relations as Political Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. 19 Robert Cox, "Social Forces, States and World Orders: Beyond International Relations Theory", în Robert O. Keoane, (ed.), Neorealism and its Critics, Columbia University Press, New York, 1986, pp. 204-254. 20 Ann Tickner, Gender in International Relations, Columbia University Press, New York, 1992. 21 Yosef Lapid, "The Third Debate: On the Prospects of International Theory in the Post-Positivist Era", International Studies
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]