2,353 matches
-
organziația internațională ,Vier pfoten" (Patru labe) la cruzimea față de animale, practicată de personajele lui Creangă? Ca om al cărui canal TV de refugiu e Animal Planet și ca mare iubitoare de pisici, cîini, cai și păsări mici, nu pot sta nepăsătoare cînd moșul și baba își bat rău cocoșul și, respectiv, găina, în Punguța cu doi bani, cînd personajul titular din Harap Alb** îl pocnește repetat în cap pe ,răpciuga de cal grebănos, dupuros și slab de-i numărai coastele", cînd
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați tulburat și apele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide în istoria sa povești mult mai dureroase, cu drame pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide în istoria sa povești mult mai dureroase, cu drame pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem astăzi și ne gândim unde, cine am fi fost, dacă le-am fi citit la timpul potrivit”. ,,Oameni și oameni’’ ar zice un nepăsător... De, fie! ,, Fiecare pacient un caz’’, ar spune psihologii, neuropshiatrii etc. Eu cred altceva: când ai pierdut și ultimul tren, după el, cu siguranta, dricul! Regretabil că între una și alta, esti umbră pământului degeaba! Deși nu suntem niște fani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ei unul în urechea celuilalt, doar, să se audă. Indiferență unora, surzenia altora, si neputința îi făcuseră să se resemneze. UN PAHAR CU LAPTE Unii intraseră în bucătărie și-și luaseră câte o bucată de pâine pe care o molfăiau nepăsători. Nu mai aveau supraveghetori să-i certe. La rândul meu abia am reusit sa ma strecor către casă. Câini slobozi, vagabonzi sau de rasă, hălăduiau speriați printre coloanele de fugari. Liftul nu mai funcționa. Am urcat agitat pe scări. Ușa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stradă, în fața IRCAM (Institut de Recherche et Coordination Acoustique/Musique), acolo unde, n-ai ce să-i faci, dai peste saltimbanc. Un bufon ce escaladează (a câta oară?), trucul cu lada locuită senin de o femeie și pe care el, nepăsătorul, cavalerul cu inimă de piatră, trăitor printre oameni ca și cum ar fi singur, o străpunge cu săbii, sulițe, iatagane, smulgând icnetele măgulitoare ale asistenței. Ca un făcut, când juna iese din cutie, mai teafără și mai surâzătoare ca oricând, se pornește
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
care, prin micul ecran se auzeau, parcă, niște scâncete ... După ce ne-am cutremurat cu toții de această priveliște cu figuri ca de 6 august (Schimbarea la față, n.DH) și văzând fața încruntată a Președintelui, Haralampy s-a bucurat zicând cu nepăsătoare malițiozitate: - Noa, iubiții mei (unde-am mai auzit eu expresia asta ?), să vedeți ce le face-amu dom' Băsescu! Și curioși, dar mai ales înfiorați, ne-am apropiat și mai mult taburetele de MegaVijăn, în timp ce prietenul a continuat: - Doamnelor și domnilor
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem astăzi și ne gândim unde, cine am fi fost, dacă le-am fi citit la timpul potrivit”. ,,Oameni și oameni’’ ar zice un nepăsător... De, fie! ,, Fiecare pacient un caz’’, ar spune psihologii, neuropshiatrii etc. Eu cred altceva: când ai pierdut și ultimul tren, după el, cu siguranta, dricul! Regretabil că între una și alta, esti umbră pământului degeaba! Deși nu suntem niște fani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ei unul în urechea celuilalt, doar, să se audă. Indiferență unora, surzenia altora, si neputința îi făcuseră să se resemneze. UN PAHAR CU LAPTE Unii intraseră în bucătărie și-și luaseră câte o bucată de pâine pe care o molfăiau nepăsători. Nu mai aveau supraveghetori să-i certe. La rândul meu abia am reusit sa ma strecor către casă. Câini slobozi, vagabonzi sau de rasă, hălăduiau speriați printre coloanele de fugari. Liftul nu mai funcționa. Am urcat agitat pe scări. Ușa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
după Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 116. footnote>. Un remediu tot atât de eficient ca postul și înfrânarea este și privegherea cea după Dumnezeu. Sfântul Teofan Zăvorâtul îi scrie într-o scrisoare unei ucenițe duhovnicești că a priveghea nu înseamnă să fie trează, nepăsătoare, ci trebuie să-și mențină sufletul și trupul într-o stare de veghe<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 238. footnote>, adică a lua aminte să rămână într-o trezvie duhovnicească. Astfel privegherea de noapte și alimentele uscate răcesc trupul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cele mai virulente ieșiri ale unui ierarh al BOR la adresa societății în care trăim, acum, în pragul celei mai mari sărbători creștine. Față de atâtea binefaceri pe care le-am primit noi de la Hristos, Dumnezeul nostru, nimeni nu poate să rămână nepăsător. O astfel de iubire jertfelnică așteaptă răspunsul dragostei noastre. Din păcate, însă, noi ne purtăm urât cu Hristos, uităm repede ceea ce a făcut El pentru noi și, prinși în iureșul materiei și al poftelor lumii acesteia, Îl batjocorim, Îl hulim
Pastorala PF Daniel, critică la adresa lui Băsescu: spitalele s-au rărit, medicii s-au împuţinat, medicamentele s-au scumpit () [Corola-journal/Journalistic/23116_a_24441]
-
IPS Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, în"Față de atâtea binefaceri pe care le-am primit noi de la Hristos, Dumnezeul nostru, nimeni nu poate să rămână nepăsător. O astfel de iubire jertfelnică așteaptă răspunsul dragostei noastre. Din păcate, însă, noi ne purtăm urât cu Hristos, uităm repede ceea ce a făcut El pentru noi și, prinși în iureșul materiei și al poftelor lumii acesteia, Îl batjocorim, Îl hulim
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]
-
un omor, simpla derulare exasperant de atentă a evenimentelor ar izbuti să ne facă suspicioși. În toată această așteptare panicata, victima este singura persoană relaxată. Între Santiago și restul personajelor (inclusiv criminalii) se creează un contrast interesant: ei tensionați, el nepăsător. Apogeul acestui contrast e atins în final, cînd crimă ca atare e descrisă cititorului, așa cum s-a petrecut. Tonul narațiunii se relaxează brusc, păstrînd doar acea acuitate a percepției la care mă refeream mai devreme. Omorul pare relatat de Santiago
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
sa - pentru că o usturătoare înfrângere a fost - a semnificat triumful cvasi-definitiv al prostiei, agresivității, mârlăniei și ticăloșiei asupra normalității și bunului-simț. De zece ani încoace, nu s-a întâmplat niciodată să-i citesc cu indiferență articolele ori să-i urmăresc nepăsător afirmarea pozițiilor publice. Chiar când - nu arareori - mi s-a întâmplat să văd altfel lucrurile, a trebuit să admit că discursul, solid fundamentat, al lui Gabriel Andreescu era greu de trecut cu vederea. Provenind dintr-o credință nesmintită în valorile
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
din străinătate. în loc să se pună la adăpost, rămânând în Franța, el hotărăște să se repatrieze: " Traversase râul de frontieră cu fruntea lipită de geam, zâmbind. Cu ochii pierduți în undele cenușii, mocirloase. Copleșit de îngrijorare, un timp, dar calm, aproape nepăsător, mai târziu. Topind, în fericirea că-și revedea țara, orice motiv de îngrijorare, orice teamă. în zâmbetul lui era totul, viața trăită frumos, intransigența lui structurală, plăcerea nesecată de a scrie. Ce mai încăpea, dincolo de el?" În afară de afinitatea sa (declarată
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
probează totodată că stăpânește culmile prozodiei ludice și ale compozițiilor rafinate, ca descendent al marii școli de poezie românească, al spiritelor tutelare Eminescu, Blaga, Bacovia; urmaș ce nu pune preț pe originalitatea protagonismului debordant, dovadă autocalificarea de poet jertfelnic "necunoscut,/ nepăsător,/ pe crucea dată/ tuturor". Din climatul grav, de captivitate purgatorială poetul se ridică la sentimentul religios al naturii și al firii, se eliberează spre rugăciune, prin căință și adorație, întru thaumaturgica dezlegare a izvoarelor, sinonimă cu desăvârșirea muzicală a ideii
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
în teranziție se interferează, colaborînd, înstărindu-se în folosul celor mulți. Conexiunea se realizează prin satelit. Cuvintele lui J. D. Wolfensohn sînt de bun-augur: Este nevoie să ne re-dedicăm unii celorlalți la intrarea în noul secol. Cum să fie cineva nepăsător la comentariile săracilor citate anterior?" Și iată că ni se mai furnizează un exemplu grăitor de la sine: * La început mi-a fost frică de toți și de toate; de soțul meu, de sat, de poliție. Astăzi nu mai mi-e
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
putea să fie decât unul politic, devine un exil intim, strict personal: "Pierzându-mi iluziile, m-am retras în pădurea Thouars unde, e adevărat, prea mult umor nu-i. Că-s singuratic e evident. Uitat, o mare probabilitate. Iar de nepăsător..." Autorul însuși își clasifică jurnalul: "După nu multă vreme, jurnalul asta o să fie numai de idei". "Ideile" sunt prilejuite de contexte din cele mai diverse care revin regulat de-a lungul cărții. Un exemplu e René Girard cu care criticul
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
călugărita care își distruge sexul./ au venit să mă chinuiască străinii slăbiți și rudele de sânge./ un vârtej de aer îmi lua capul și-l ducea într-un loc/ fără nici o șansă; câțiva diavoli înalți, cu nasul prea mare,/ rupeau nepăsători din pielea capului meu./ îngerii plini de sânge mă ajutau să trăiesc./ nu am mai vrut să scriu căci iarbă creștea cât gardul, pește sat./ și nu am mai vrut să fiu liniștită căci Liniștea era însuși satul./ dintr-o dată
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
cetățean" este în genere opus celor ce dețin puterea, în texte dominate de o compătimire vag depreciativa, subliniată de determinările contextuale: "un simbol... al disprețului foștilor puternici ai zilei față de cetățeanul de rînd" ("România liberă" = RL, 2028, 1996, 1); "asista nepăsător la o controversă pe spatele amărîtului de cetățean" ("Evenimentul zilei"= EZ, 1051, 1995, 1). Din toate aceste surse, mai cu seamă din conotațiile uzului pentru "ins nedeterminat" și "ins supus legii", s-a constituit tendința de a-l folosi pe
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
după-masă, nu rîvnim, măcar într-o anumită măsură, la un spațiu secret și un răstimp în care să ne ferecam în noi înșine, nu pentru a ne bucura de ceva, nu pentru a savură ceva, cum s-ar crede după nepăsătorul fluierat al adormitului și aparent înseninatul sau chip, ci mai curînd, dimpotrivă, pentru a ne cufunda în întristare, pentru a ne linge rănile? Întrebarea e parțial retorica, in ce mă privește. Este una importantă, însă, pentru că stă la temelia unor
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
Barbu (cel din Joc secund) și a lui Nichita Stănescu, fără să semene însă cu ei și în orice caz fără să-i imite. Nou-venita pe scena poeziei românești are un mod operativ de a scrie poeme și un mod nepăsător de a le lasă în voia sorții. Ea construiește, din abstracții, un fel de castele de nisip, pe care cititorul le vede mereu năruindu-se pentru a fi înlocuite de altele. Sunt scurte năzăriri de frumusețe, producătoare de nostalgii neînțelese
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
Cu foarte puține excepții, acei tineri supuși schingiuirilor s-au făcut vinovați doar de cea ce au simțit și de idealurile pe care le purtau în suflet. Cum se vor justifica oare ucigașii lor în fața judecății supreme? Cum putem rămâne nepăsători în fața suferințelor lor, noi, cei care nu am trecut pe acolo? M-am întrebat deseori de ce au fost supuși la acel experiment infernal cei mai buni și cei mai onești dintre tinerii arestați? De ce au fost aleși acei oameni inocenți
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
deja anterior, din câte știu). Amintirile lui Ștefan Agopian nu sunt numai pline de savoare - într-un fel în care numai el poate să o facă, într-un limbaj pe șleau, direct și colorat, în evocări adesea brutal de sincere, nepăsătoare la reacțiile pe care le-ar provoca autorilor vizați -, dar și foarte prețioase pentru istoria literară, fie ea și așa zicând orală. Paginile despre Nichita - cu care a fost bun prieten - se parcurg pe nerăsuflate: e acolo, pe lângă multă anecdotică
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]