468 matches
-
acesta nu mi-e rușine, cum nu mi-e rușine că sunt bătrân! Cât de mult mi-a fost drag din pruncie când mă rugam și-l făceam pe ascuns! nu avea voie copchilul să știe de Adevărul din el nepătruns... Câtă lumină e în numele sfânt, cât întuneric și câtă durere! În semnul acesta de pe pământ e atâta împăcare și Înviere! Învățat-am Semnul Crucii de la Mama, Ca semnul cel dintâi de punctuație- Oriunde mergi copile, tu ia seama Ce mult
SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnul_cel_dintai_de_punctua_nicolae_nicoara_horia_1379143334.html [Corola-blog/BlogPost/365036_a_366365]
-
de senin Înaltul și Adâncul se contopeau în elemente oarbe Plutind într-o derivă vidă spre un țărm sublim. Prieten îi era doar Timpul, pe care nu-l simțea a trece Superluminice secunde îi erau milenii Scruta în depărtări neantul nepătruns și rece Necontenit rostea treimice ectenii Era atât de tânăr și avea în ochi sclipiri spectrale Imponderabil lenevea în spații transcendente Recompunea versificând galacticele roiuri abisale Ori răscolea prin nebuloase după energii latente Vibra pe radiația de fond venind de
TINEREŢEA LEVIATHANULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Tineretea_leviathanului_mihai_condur_1328948590.html [Corola-blog/BlogPost/346749_a_348078]
-
om Tatălui: aceasta este moartea tainică.36 Omul poate muri de această moarte tainică ce îl îmbogățește numai dacă se împărtășește de această moarte tainică a lui Iisus Hristos. Sfânta Liturghie este Jertfă și Taină pentru că înfățișează acest mister de nepătruns al morții necontenite a lui Iisus Hristos, nedespărțită însă de învierea Lui. Iisus Hristos așa se primește de credincioși în Sfânta Euharistie spre a fi trăit; în Jertfa lui neîncetată, ca răstignit și înviat în același timp, imprimându-ne și
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_misterul_liturgic_si_sfanta_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
catarg, punte, bord, derivă, ele însele sprijinindu-se pe o altă largă arie semantică, aceea a mediului marin, ca parte integrantă a naturii veșnice, sugerând infinitul, imensitatea, din moment ce apar vocabule precum, oceanul cu valurile sale, coralii, marea și abisul de nepătruns al apei, țărmul cu farul salvator, pescărușul purtător de vești și de gânduri. Nava, fie ea fregata sau corabia cu vele, de-acum de domeniul trecutului, mânată de vântul prielnic care îi umflă pânzele, nu este altceva decât zborul gândurilor
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496288525.html [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
acoperiș frontierei invizibile sau pradă cuvintelor goale, poleite cu înțelegere, milă... grețoasa milă omenească. căpăstru îți pun... vorbesc acum cu tine necuprins. năroadă am rămas și sunt o întrebare transformată în răspuns tu ești jocul aprofundat și fals văzut de nepătruns an de an mă chemi în cușca aurită. te aud, râd. a urlet râd. Referință Bibliografică: râd. a urlet râd / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 697, Anul II, 27 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
RÂD. A URLET RÂD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Rad_a_urlet_rad_anne_marie_bejliu_1354054534.html [Corola-blog/BlogPost/359400_a_360729]
-
-i fără prăsilă. Iar anul acesta pe cea mai gingașă Frumoasă din țară cerut-a ca preț, Pe fata pe care arcașul acasă O vruse mireasă-n palatu-i măreț. Așa că pornește cu arcul și calul Și câinele doar pe cărări nepătrunse, Cu două săgeți a răpus animalul, Salvând pe miresele-n peșteri ascunse. Își vede și draga întinsă pe patul Ca bestiei în seară jertfită să-i fie, O saltă în brațe și-o duce-n palatul Gătit pentru nuntă, onor
CERBUL CU SOARE ÎN FRUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418364249.html [Corola-blog/BlogPost/382071_a_383400]
-
nicicând în cuvinte, Soră fiindu-i tăcerea. Apoi l-ai spart in cioburi mici Și-ai așteptat să strălucească. Eu ,însă, mai aștept și-acum Ca sufletu'-mi să se lipescă. Eu am încremenit în timp, Am stat în negrul nepătruns Să văd dacă sufletu'-mi trist La inimă ți-a ajuns. Foto: internet Referință Bibliografică: În palma ta / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate
ÎN PALMA TA de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1411756087.html [Corola-blog/BlogPost/368421_a_369750]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DUM SPIRO SPERO Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului La capăt de drum cu vise apuse, Atâtea cântece rămân nespuse. Undeva adastă un dor nepătruns, Un vis de iubire-n frunze ascuns. În amintiri născute din visare, Însingurarea-și află alinare. Iluzii aromate de vechi vibrări Ascund nostalgic tăcute chemări. Nimic nu e iubite, întâmplare, Nici ziua de azi cu clipe amare. Încearcă tristețea să
DUM SPIRO SPERO de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1457016421.html [Corola-blog/BlogPost/363549_a_364878]
-
dăruiesc Și îți dedic aleasă poezie, L-auzul ei păsări în zbor bocesc Și-n noapte se aprinde o făclie. Zâmbind tăcută cu privirea-mi dai Dulci mângâieri, dorinți-ascunse Pe tronul meu tu muză mă pui crai, Scriindu-ți doruri nepătrunse. Pașii noștri limpezi se-așează în trecut Ei se aud în treacăt, în noaptea de demult. Noi coborâm din ceruri în albul așternut Scriind iubirea noastră pe-a foilor tumult. Venind eu după tine să te cuprind odată Merg multe
NOAPTEA DOMINOULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_dominoului.html [Corola-blog/BlogPost/350670_a_351999]
-
Acasă > Poeme > Devotament > ÎMBRĂȚIȘAREA UNEI FETIȚE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului vino împreună să ne amintim de alergările prin stepele copilăriei în mijloc de păduri nepătrunse rătăciri ale inimilor noastre să ascundem de ochi și priviri și de vom fi învinși de atingeri nevinovate să rugăm iertarea să ne treacă în memoria ei invata-ma cum să-ți ating frumusețea din suflet ce căi lăturalnice să
IMBRATISAREA UNEI FETITE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1424628485.html [Corola-blog/BlogPost/382386_a_383715]
-
pedepse fizice. Ei au plecat din această lume cu idealurile frânte... Poetul Radu Gir, trecut și el prin temnițele comuniste, se întreba în versuri: „...Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Zis-a ciocârlia: S-au ascuns/ În lumina celui nepătruns...”. Când valorile morale stau alături de idealurile pe care le asociem acțiunilor noastre, putem să sperăm că vom deveni indivizi împliniți, rotunjiți precum o sferă... „Credința strămoșească și idealul moral, spunea tot Nicolae Iorga, trebuie să le capete sau recapete poporul
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
revendicată de un glas masculin sau de o proiecție a dorinței autoarei: „Între cer și pământ mai caut răspuns,/ O toamnă în care dureri am cules/ Iar tu fără urmă să pleci ai ales/ Și toarce-n neliniști un vers nepătruns.// Răpus de poveri într-un dor ne’nțeles/ Mai tremur în palma tăcerii ascuns,/ E rece pustiul în care-am ajuns/ Căci doar amăgirea suspină-n eres.// Cum lunec spre iarnă cătând propriul Eu/ Rămân prizonier, iar tu un destin
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
sortiți pentru-a iubi!” (Sortiți pentru a iubi). Ceea ce e cu adevărat remarcabil. Că Alexandra Mihalache a descoperit „Taina unei taine” - este sigur: „În trena lunii visul se ascunse/ Când stele ard pe ramuri de dorinți,/ Lucesc în văi acorduri nepătrunse/ Iar norii se aștern în neputinți.// Se spulberă prin vălul de răcoare/ Miresmele ce curg din infinit,/ Romanțe care capătă culoare/ Rescriu durerea nopții în zenit.// Tulpini de dor se-nalță către soare,/ Luceferi de lumină fremătând,/ În pumni de
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
pagină! Cine se ocupă cu arta se ocupă cu neantul(...)”Eternu-ntors pe dos” al poetului I Berghian rămâne o sintagmă remarcabilă în sensul enunțat. “În mii și mii de lanțuri zace-o haină. Lacerte, legilor cărând prinos, Depun în ouă, nepătrunsă taină Și-adulmecă eternu-ntors pe dos.” A fi “Ascult zăpezile-n tăceri cum cresc. În templul cu vitralii de cuvinte O Danaidă-și toarnă-n cofe sfinte Lăuntrul serii, simplu și firesc. Monedă calpă, clipa ne înșală. În ochiul ei
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
la fericitul Dumnezeu și singurul Stăpânitor, la Cel ce locuiește în lumina neapropiată (I Tim., 6, 15-16), Care coboară astfel și-Și aduce mireasă Fiului Său Unul - Născut de la cel ce s-a răzvrătit, El, Cel nevăzut, Cel necuprins, Cel nepătruns, Făcătorul și Ziditorul tuturor, pentru tine și pentru mântuirea ta. Și cine este cel ce a săvârșit ucidere și desfrânare, pe a cărui fiică și-a ales-o Sieși ca mireasă? David, fiul lui Iesei, care a omorât pe Urie
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467783799.html [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Și hapsână am să caut Să-mi iau vorbele trimise, Zisurile-mi de prin nopți Fie-ți veșnic interzise. Coborî-voi și prin patimi Ce din dor cu foc ți-am curs, Fără ele-am să te las, Iar de mine nepătruns. Să zaci greu de dor de mine, În nopți duse piară-mi ființa, Neaflându-mi mângâierea, Alint fie-ți neputința. Fără vlagă să mă cauți, Să-mi cați șoaptele prin tine, Veșnic goale îți rămână Nopțile pline cu mine. Când
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1466556648.html [Corola-blog/BlogPost/382136_a_383465]
-
bucurie mai adîncă decît viața noastră personală și chiar decît cea a strămoșilor noștri. Ea este o bucurie mai înaltă decît pămîntul, o bucurie care ne vine din ceruri! Este bucuria credinței! Dacă nu s-ar afla acolo, în adîncul nepătruns al ființei noastre, acea rază de credință pe care o purtăm în noi fără să știm și care, din cînd în cînd, își cere eliberarea din închisoarea în care o ținem, o, frații mei, atunci bucuria noastră de Crăciun ar
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
faci și ce vorbești chiar și ceea ce gândești, Când te scoli și când te culci și pe ce cărări apuci. Nici n-apuci să-ți spui cuvântul că-ți cunosc taina și gândul. Eu știu lucrurile ascunse de mintea ta nepătrunse. Nu-s trimis pentru cei drepți nici pentru cei înțelepți, De Doctor au trebuință ce-i bolnavi și-n suferință. Pentru-aceia am venit și pe moarte-am biruit.. Multă lume-am colindat, am bătut și-am insistat, Pe la multe porți
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445770766.html [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
martor îi vo-i fi și Eu. Eu sunt Piatra Lepădată, din Capul Unghiului dată, Eu sunt Stânca de iubire și-a Tatălui nemurire. Calea-ngustă, Ușa strâmtă de furtună neânfrântă. Eu sunt Calea și Adevărul, Viața veșnică din Cerul, Nepătruns și neștiut, doar de Tatăl cunoscut. Stâmtă-i Calea, îngustă-i Poarta și-s puțini cei ce o află, Peste pragu-mpărăției doar prin mine pot să treacă. Eu Sunt Păstorul Cel Bun, ce-Mi dau viața pentru oi, Când se rătăcesc
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445770766.html [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
ce urmează a fi narate.! Mitu lu` Mitu”pare un joc de cuvinte , dar are semnificații adânci: Mit = poveste fabuloasă, legendă (Dex. pg.641) Lucian Blaga, în „Cunoaștrea mitică” demonstrează că mitul e o formă de cunoaștere a misterului, a „nepătrunsului ascuns” Prin mituri ne apropiem de cunoașterea misterului originar, misterul creației universale. Numele de familie Mitu, conform Dicționarului onomastic român este un hipocoristic (diminutiv, formă de alint) de la apelativul Dumitru = Mitru, Mitruț, Mitu etc. Prin titlu se face legătura dintre
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitu%60_lu_mitu_roman_de_dragos_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
plânge. Când negura vrea să devină lege, Nu cerul doarme, noi închidem ochii, Născând balauri, zmei și babe dochii, Lipsiți de harul de a înțelege. În ochii strânși, privirile ascunse Sub umilința fricii ancestrale, Trădează tresăririle carnale Și-nvederează taine nepătrunse. Nu poate frânge, ruga, lașitatea De-a nu privi în jur cu demnitate! Să te comporți mereu cu simplitate, E primul pas să-ți afli libertatea. Altfel ești mort, chiar dacă mai respiri. Împlântă-ți văzu-n orice dimineață! Doar din
CURAJUL DE-A PRIVI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1446620590.html [Corola-blog/BlogPost/384742_a_386071]
-
ușor de corp, a devenit un fel de abur, dar păstrându-și toate simțurile, apoi a început să plutească în sala de terapie intensivă și s-a ridicat în tavan. Cu o voce învăluită parcă în taina tainelor, al unui nepătruns adânc, mi-a spus cum și-a privit corpul pe masa de operație, a văzut și a auzit doctorii care lucrau precipitat și că a trăit o stare de bine, de o altă esență. După un timp a ieșit din
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
-i nemărginirea, flexibilitatea temporală și spațială. Întruparea gemelară a aceluiași suflet, într-un timp și un loc neprecizate, în fapt, reconstituirea dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului, care exclud, fiecare
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
reconstituirea dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului, care exclud, fiecare în parte, dar și în multiplele interferențe posibile, impostura. Ultimul vers al poemului, „Doi colți însângerați, în raza lunii”, memorabil
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
și cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine: - postura demnă, neclintirea, care generează imagini statuare (“... alăturea un lup/ Se oglindea
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]