546 matches
-
început această scriere. Pe soclul cinstirii - florile roșii ale recunoștinței. Pomii din jur au flori de aceeași culoare. Cerneala cu care scriu prinde și ea culoarea roșie - a sângelui. începe să plouă ușor. Peste somnul eroilor, iarba se ridică verde, nepieritoare. Viața continuă. Curată. Cartea este intitulată auster, - Mircea Eliade, în conștiința contemporanilor săi din exil -, pentru exactitate și diferență, nelăsând astfel loc pentru speculații de interpretare, cum se întâmplă uneori în limba română. Desfășurătorul pe autori stă sub semnul alfabetului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fluviul istoriei, al timpului, al dragostei, veriga ce leagă între ele popoarele, artera continentului, ba mai mult: însăși viața”). Și, mai ales, pare să fie o cuceritoare incursiune prin literatura în care s-a proiectat această geografie, devenită o realitate nepieritoare și mitologică așa cum e ea păstrată în paginile cărților semnate de importanți scriitori, de la Ivo Andric, la Ștefan Bănulescu, de la Claudio Magris la Joseph Roth, de la Jiri Marek la Péter Esterházy.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3869_a_5194]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Izvorului , ma-nchin , Ce-și duce dorul Din adânc de vremuri , Din vârful nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica: Ma-nchin / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de Autor
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
cu Dumnezeu să stai/ În poarta sfântă de la Rai;/ Că ai muncit și ai tot trudit ... Ca versului să-i dai mărire,/ Iar chipul mamei ai cioplit,/ Și-n aur fin, cuvântu-ai dăltuit,/ În inimi, pentru nemurire./ Prin armonii nepieritoare,/ Și-n ritmul muzicii cerești,/ I-ai pus arome pământești/ Și murmur dulce de izvoare./ În simfonii nemuritoare.../ Cadență timpului ai dat;/ Spre înălțimi le-ai ridicat/ Spre glorie nepieritoare! Scriitor-compozitor, Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: DOR DE EMINESCU / Marin Voican
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
fin, cuvântu-ai dăltuit,/ În inimi, pentru nemurire./ Prin armonii nepieritoare,/ Și-n ritmul muzicii cerești,/ I-ai pus arome pământești/ Și murmur dulce de izvoare./ În simfonii nemuritoare.../ Cadență timpului ai dat;/ Spre înălțimi le-ai ridicat/ Spre glorie nepieritoare! Scriitor-compozitor, Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: DOR DE EMINESCU / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1289, Anul IV, 12 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
ci toți apărătorii păcii și civilizației îi datorăm mai mult decât îi putem da. Trăiască Dl Nicolae Titulescu cetățean de onoare al Municipiului Timișoara”. După primar, a luat cuvântul dr. Nicolae Table, care, printre altele, a spus: „Pentru meritele lor nepieritoare și interesul manifestat față de progresul material și moral al acestui oraș au fost astfel proclamați cetățeni de onoare ai Municipiului Timișoara regretatul dr. Aurel Cosma, fost ministru al lucrărilor publice, Dl General Gheorghe Domășneanu, primul comandant după unire al diviziei
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
forța, sănătatea, simțuri bune, bogăția, neamul ales și buna reputație. A fi bun implică și a fi frumos, acel kalokagatos specific gândirii grecilor. Universul este unic, creat perfect și perceptibil simțurilor, nelimitat, sferic, ca și cel care l-a creat, nepieritor că și divinitatea. Universul conține totalitatea corpurilor care există, puse într-o ordine perfectă, care ne dă posibilitatea de a le cunoaște. Unicitatea, acel element fundamental al pitagoreicilor, se multiplică; totodată el consideră că și Heraclit că totul curge continuu
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
2014 Toate Articolele Autorului profesor de istorie Stanciu Gigi, Colegiul Național de Arte ,,Regina Maria', Constanța Cunoașterea vieții și operei lui Nicolae Iorga nu se poate face pe deplin decât prin vizite la muzeele care păstreză în ele caldă și nepieritoare amintirea celui care a dat culturii românești un sens de universalitate, o valoare de netăgăduit. ,,A călatori e o nevoie sufletească'', spune savantul, adăugând că ,,suntem un popor care nu se cunoaște pe sine și nu-și cunoaște țara. Dacă
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
târziu pentru tărâmul făgăduit Basmele s-au risipit în spirale Și pentru multă vreme cuvintele-au găsit Printre pietrele rămase-n cale Umbletul cu epiderma uzată,însuflețit Șirul pașilor fără odihnă mi-a permis Ca o lumină să mă-nalț,nepieritoare Să cresc pe cerul când întunecat,când deschis Să pun în calendare clipe-mbietoare Clipe nedate pentru vis ! Citește mai mult PROMITE-MI...Pentru DanyPromite-mi că flacăra va rămâne aprinsăCă vei fi sărac în cuvinteChiar dacă poteca va fi
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
-ți fiePrezentul viselor-luminăPoteci de dorîntâiul rod« În orice repetabil anotimp !»... XXI. DE-O VREME..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1759 din 25 octombrie 2015. DE-O VREME..... Mi-am așezat sub pleoape De-o vreme amintirea... O vreau nepieritoare și aproape Cât mai e vreme să-i veghez ivirea Și s-o respir din străluciri de ape. Ea în adâncu-mi prinse rădăcini Prin care noi în taină ne-am legat O recunosc,azi, îngerii marini Și prima stea care
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
Prin care noi în taină ne-am legat O recunosc,azi, îngerii marini Și prima stea care a lăcrimat Pe zorii,de rubine,plini ! Citește mai mult DE-O VREME..... Mi-am așezat sub pleoapeDe-o vreme amintirea...O vreau nepieritoare și aproapeCât mai e vreme să-i veghez ivireași s-o respir din străluciri de ape.Ea în adâncu-mi prinse rădăciniPrin care noi în taină ne-am legatO recunosc,azi, îngerii mariniși prima stea care a lăcrimatPe zorii,de rubine
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
vântul! Spre tine vin cu-a mea îmbrățișare Și-n schimb aș vrea o caldă sărutare De-amor,prietenie,platonică sau iertătoare, Căci știu că pui iubire-n fiecare. Un drum de stele îmi așezi-n cale Pătrunse de lumini nepieritoare, Fericită,vreau să-ti dau a mea candoare Să-ți cânte-n surdină când te doare! Sufletu-mi tace doar cântă-n chitare O muzică aproape ireal de-amețitoare Simt că ești tu acela,iubindu-mă cu-ardoare Te rog
HIMERA-I VIE PRIN POEZIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382952_a_384281]
-
în iubirea dumnezeiască. El va primi însutit ceea ce a lăsat aici, împărățind împreună cu Iisus Hristos în veșnicie. Pentru jertfa sa și pentru chinurile sale îngrozitoare și mai presus de fire, el s-a făcut vrednic cu adevărat de o amintire nepieritoare, după cum spune Eusebiu din Cezareea. Dar mucenicii, chiar dacă au ajuns în unire desăvârșită cu Dumnezeu, rămân totuși în Biserică în ajutorul fraților și surorilor lor. De aceea Viețile Sfinți-lor au fost transmise Bisericii în scris, ca să arate urmașilor modul de
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
în momentul vizitei mele, doar masa din mijlocul sufrageriei se afla la locul său, pe ea tronând o mașină de scris ancestrală, marca Remington. O privisem intimidat, la această antichitate, demnă de orice muzeu al tehnicii scrisului, fuseseră redactate operele nepieritoare ale magistrului! Lângă piciorul mesei, o damigenuță îmbrăcată în nuiele aștepta cuminte să fie folosită la nevoie. - Să-ți dreg un pahar de vin, s-a oferit profesorul, în dulcele stil sadovenian. - A, nu, mulțumesc, refuzasem, eram cu mașina. Apoi
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
Mai cu seamă acum, când lucrarea depășise stadiul tatonărilor și Încercărilor, tinzând spre finalizare. Mulțumit de Înfățișarea Codului, care se apropia de forma definitivă, Alexandru a organizat În aceeași seară un banchet in timpul căruia a Închinat sibilinic pentru gloria nepieritoare a imperiului și pentru strălucirea viitorului său. Destul de repede, regele s-a amețit. De la o vreme, devenise bun tovarăș cu Bacchus, fluidul dulce-otrăvit al alcoolului Împingându-l câteodată la gesturi necugetate: la o petrecere stropită din belșug cu vin tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lui Covaliov, ca toți copiii din lume, se hârjoneau veseli și neastâmpărați și poate că am zăbovi cu privirea și condeiul asupra șturlubaticei lor goane prin colibă dacă nu ne-ar fi luat-o înainte povestitori mult mai înzestrați, în nepieritoare pagini peste care nu se poate trece. De aceea, căutătura noastră se va opri o clipă asupra colțului rezervat lui Covaliov și nevestei sale unde trona un munte de saltea care cu aristocraticele-i proporții, dădea un aer maiestuos colibei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a oaselor, o bucurie a oaselor, o bucurie animalică, o bucurie de amfibie, de reptilă, cînd trupul, În durerile facerii, se slobozește de pielea zoioasă, de Învelișul muced, de pojghița vîrtoasă a negurii vremurilor, ce iese prin pori, jilavă și nepieritoare, era o sîngerare epidermică, precum veninul șarpelui cînd intră În trup, În carne, pînă la oase, pînă la măduvă, pătrunzînd aievea ca lumina caldă a soarelui. Oare și ăsta era vis? Îmbăierea la soare, care stîrnise bezna din măduva oaselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de grele ar fi ele, se vor încheia odată și odată, cel mai târziu împreună cu ultima pâlpâire a vieții sale, dar că, după toate aceste încercări și ca urmare a întoarcerii și a căinței sale, îl va aștepta răsplata cea nepieritoare în Împărăția iubirii veșnice și a luminii neînserate, o împărăție și o lume în care nu vor mai exista durere, întristare și suspinare, ci fericirea veșnică a comuniunii cu Dumnezeu și cu "prietenii" Săi. Cunoscând în faptul Nașterii Mântuitorului nostru
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
rămas prezent înlăuntrul sufletului fiecărui dacoromân, indiferent de vremuri și de regimuri politice, națiunea dacoromână a suferit o grea pierdere. Spiritul ei ocrotitor, felul ei de a fi și de a evalua și de a prezenta pe micul ecran stele nepieritoare ale frumosului autentic românesc, într-un cuvînt zestrea ei de preoteasă, a călăuzit drumul spre afirmare deplină a sute și mii de creatori și creatoare de folclor în spiritul nemuritor zamolsian. Prin zâmbetul ei ocrotitor care ascundea durerea unei boli
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
un ocean amețitor Precum un biet nevăzător Într-un oraș amăgitor Silit să fie cerșetor La mila trecătorilor, Precum un inocent odor Abandonat în cărucior La ușa unui ascensor Din bezna unui coridor, Precum un dor sfâșietor De graiul drag, nepieritor, De sat, de țară, de popor, De-al doinei plânset și fior... Iubita mea, un vers de dor Cu dulce gust al buzelor Și gust sărat al genelor Îți pun în piept ca mărțișor... E primăvară E primăvară, pe crengi
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
crescut ca un lujer încolăcit pe pilonul exemplului tatălui tău. Mai multe, e greu să se oploșească într-o destăinuire, dar răzbate din cântece o venerație pentru părinți. Cine au fost ei? Am avut o pereche de părinți care strălucesc nepieritor în ochii minții mele, tatăl dobrogean și mama prahoveancă. Exemplari! Cum era viața de familie? Viața noastră de familie avea un ritual încărcat printre galopuri, de opriri și readunări ale puterilor, printre strădanii, de destinderi, printre încordări, de rugăciune, printre
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
rădăcinile lui pătrunse cu dragoste pătimașă în străfundurile pământului care i-a dat viață, nu s-au rupt. Îmbrățișarea lor vegetală n-a putut fi descleștată. A rămas o buturugă, chezășie a unei existențe demne, a unei frumuseți în veci nepieritoare, o promisiune a renașterii viitoare. În tăcerea care s-a așternut după ce stolurile păsăretului s-au retras, parcă auzeam strădania lăstarelor din ciot de a vedea lumina zilei ... Magdalena BRĂTESCU decembrie 2013 Rehovat, Israel Referință Bibliografică: Magdalena BRĂTESCU - COPACUL / Magdalena
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
de mamă! Cu dăruire sfântă, pe-a timpului maramă, Ea-nalță omenirea! Îi dă un rost și-un nume Este cuvântul sfânt și cel mai prețios din lume. Prin filele de vreme, răspunderi mari ea are, Ca să planteze bine, valori nepieritoare Ce nu se pierd pe cale, ci devin idealuri Și nici nu le mai smulge, nici ale vremii valuri. Atât de multe sarcini! Ea duce viața toată! Nici că e obosită, nicicând nu se arată Clădind cu trudă, drumul copiilor în
DOAR INIMA DE MAMĂ! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362305_a_363634]
-
alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
de mamă! Cu dăruire sfântă, pe-a timpului maramă, Ea-nalță omenirea! Îi dă un rost și-un nume Este cuvântul sfânt și cel mai prețios din lume. Prin filele de vreme, răspunderi mari ea are, Ca să planteze bine, valori nepieritoare Ce nu se pierd pe cale, ci devin idealuri Și nici nu le mai smulge, nici ale vremii valuri. Atât de multe sarcini! Ea duce viața toată! Nici că e obosită, nicicând nu se arată Clădind cu trudă, drumul copiilor în
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]