265 matches
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DOR NEPOTOLIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului DOR NEPOTOLIT Cum eram de însetat, Rătăceam să caut un izvor, Iată astăzi am aflat, Că mi s-a împlinit un dor. Sete de iubire mi-a rămas, Potolită doar din priviri, Strălucirea unui ceas, Care va naște amintiri. Ai plecat, așa
DOR NEPOTOLIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364679_a_366008]
-
Care va naște amintiri. Ai plecat, așa în grabă, Nu te puteam reține, bine știi, Sufletele încă se întreabă, De ce-s iubirile târzii? Poate, în timpul trecător, Numărăm clipele pierdute, Nu poate fi întâmplător, Aceleași zile sunt trecute. Referință Bibliografică: Dor nepotolit / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 239, Anul I, 27 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DOR NEPOTOLIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364679_a_366008]
-
Articolele Autorului pe la uși în colivia clipei din suflet se deșiră puterea rătăcirii care-n pustiu se-așează din schimnicia minții la jug mi se înșiră iubirea și dorința care sfios veghează trăiesc în adâncimea delirului terestru mă-nlănțuie amarul nepotolit de sete mă-ngroapă conformismul unui destin ecvestru m-ascund în dependințe cu viziuni secrete pe aripi de iluzii exploatez trecutul cu sabia în lupte se războiesc motive care la poarta urii adapă neștiutul când timpul își răsfață pornirile lascive
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
în toate colțurile țării. Ajuns acasă în parcare, auzind motorul, gașca de pisici a dat năvală și mi-au înconjurat mașina. Aveam și eu clienții mei fideli, de zi cu zi! Nu aveau bani, însă aveau o foame nestăvilită și nepotolită. Dacă altă mașină parca în zonă, aceasta nu deranja cu nimic somnul pisicilor, care își făceau veacul între cele două blocuri, spate în spate. Numai când soseam eu, se stârnea nebunia printre mâțe! De când pescuiam cu barca, pisicile au reținut
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
ceruri un tril, soarele a aprins zările și ne zâmbesc iar florile. privește stelele vrăjite cum cad în ape liniștite și noi, iubito, împreună, ne-adăpostim sub clar lună. sub vraja asta selenară totul miroase-a primăvară, și c-o nepotolită sete, miresmele o să ne-mbete. în luna ast-a lui april, erai copilă, eu copil, când ghiocei tu culegeai, eu îți priveam chipul bălai. dulce liană de iviri printre frumoșii trandafiri, în geana timpului suind, erai statuia de argint și
APRIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350434_a_351763]
-
dintre cântecele care mă face să lăcrimez când îl aud este IDIȘE MAME. Nu este numai dragostea naturală pentru cea care mi-a dat viață și m-a apărat în primii ani pe acest pământ, dar și regretul extrem de acut, nepotolit, că nu i-am dat atâta dragoste și prețuire cât mi-a dăruit ea mie. M-a învățat să am încredere în mine, fără a fi trufaș, să nu fiu slab, dar să am grijă de sănătate, să fiu mândru
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
într-un vers. ,, Solicitat de un lirism pierdut în visurile sale de nedeslușit pentru profilul său prin ciclul de versuri ,, Scrinul cu vechituri ,, poetul Mihai Leonte își găsește treptat chemarea autentică pentru spiritul său meditativ. Veșnic visător, măcinat de doruri nepotolite prin misiunea scrisului, ajunge la ceea ce a căutat; simplitatea. Marele sculptor Constantin Brâncuși spunea cândva despre lucrurile simple că sunt cel mai greu de realizat. Fluxul scrierilor sale și le-a rezolvat peste marginile unei simple teme, pe cicluri - ceea ce
UN POET VISĂTOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347633_a_348962]
-
Curierul de Iași. În octombrie 1877 se afla din nou la București. În 1883 părăsește Bucureștiul și este internat într-un sanatoriu din Viena. De aici trimite o scrisoare în țară, în care vorbește de demoralizarea sa și de foamea nepotolită, dorind să se sature „de mămăliga strămoșească”. În decembrie 1884, după un drum în Italia, la Florența, se înapoiază la Iași. În august 1885 se află la băi lângă Odessa. În vara anului următor pleacă din București la băile Repedea
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
puțini ”strigă” această nedreptate și foarte puțini cer cont celor răspunzători de ea. De ce nu sunt pedepsiți cei care provoacă dureri celorlalți? De ce nu sunt trași la răspundere acei monștri, care din prostie, incompetență, rea voință, lene sau din foamea nepotolită de... câștig, fac să sufere oameni nevinovați? Unde sunt cei care au contribuit la stingerea din viață a tinerei Aurelia Ion și a lui Adrian Iovan? De ce au fost lăsate, aceste două ființe nevinovate, să moară? De ce? Această întrebare se
O LACRIMĂ ŞI UN... ADIO! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361581_a_362910]
-
în toate colțurile țării. Ajuns acasă în parcare, auzind motorul, gașca de pisici a dat năvală și mi-au înconjurat mașina. Aveam și eu clienții mei fideli, de zi cu zi! Nu aveau bani, însă aveau o foame nestăvilită și nepotolită. Dacă altă mașină parca în zonă, aceasta nu deranja cu nimic somnul pisicilor, care își făceau veacul între cele două blocuri, spate în spate. Numai când soseam eu, se stârnea nebunia printre mâțe! De când pescuiam cu barca, pisicile au reținut
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
-n tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de visătoare sălcii și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, lacul "Ileanii", cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat, Mi-e dor de voi natale
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DOR NEPOTOLIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 968 din 25 august 2013 Toate Articolele Autorului DOR NEPOTOLIT Cum eram de însetat, Rătăceam să caut un izvor, Iată astăzi am aflat, Că mi s-a împlinit un dor. Sete de iubire
DOR NEPOTOLIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346607_a_347936]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DOR NEPOTOLIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 968 din 25 august 2013 Toate Articolele Autorului DOR NEPOTOLIT Cum eram de însetat, Rătăceam să caut un izvor, Iată astăzi am aflat, Că mi s-a împlinit un dor. Sete de iubire mi-a rămas, Potolită doar din priviri, Strălucirea unui ceas, Care va naște amintiri. Ai plecat, așa
DOR NEPOTOLIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346607_a_347936]
-
Care va naște amintiri. Ai plecat, așa în grabă, Nu te puteam reține, bine știi, Sufletele încă se întreabă, De ce-s iubirile târzii? Poate, în timpul trecător, Numărăm clipele pierdute, Nu poate fi întâmplător, Aceleași zile sunt trecute. Referință Bibliografică: DOR NEPOTOLIT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 968, Anul III, 25 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DOR NEPOTOLIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346607_a_347936]
-
înveleam în fiecare noapte. Aveam și eu o grijă, grija păpușii. Anii au trecut, eu am mai crescut și am văzut o fetiță îndestulată ce primea câte o păpușă aproape în fiecare zi de la mama ei. Văzusem la ea dorința nepotolită de a avea ceva mai mult. Însă bucuria ei nu ținea decât câteva minute, minutele în care păpușa stârnea o mică curiozitate prin noutatea ei. Toate acele păpuși fără nume și fără păturici, și fără cineva care să le învelească
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
nepătat, Iubirii să ne fie flacăra tot mare. Ce ai făcut nu știu dar ne-ai adus noroc Cărarea ne-a rămas bătătorita De dulci trăiri și viață fericită E viu și astăzi al iubirii foc. Și arde de atunci nepotolit Și azi ne bucurăm că n-ai greșit. Citește mai mult: Viața că un poem Referință Bibliografica: Din gustul cel dintâi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 331, Anul I, 27 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
DIN GUSTUL CEL DINTÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355197_a_356526]
-
am plecat neîncercat de vreun regret. Ce, Doamne, să fi regretat când ceru-i un tărâm inert?! Ca gândul străbăteam deșerturi dintre imense lumi stelare, căci golul plinului urmează în nesfârșită alternare, iar întunericul absoarbe c-o foame-n veci nepotolită a sorilor imensă vlagă și-a stelelor dulce ispită. Cât a durat călătoria s-o spun nu-mi este cu putință - la zoruri mari timpul se umflă de-și pierde orice socotință ... Ajuns la țintă-ntr-un sfârșit, Pământului ocol
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
în tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de sălcii visătoare și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, Lacul Ileanii, cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Rătăcitor, peste câmpii cu floare Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat. Mi-
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]
-
08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului 8 Iunie 2015 Știu că n-ai murit de moarte bună, Nici nu-nvățaseși cum să mori, Mihai! Mereu cu Eminescu împreună Tu ai rămas, așa precum erai Prea „incomod” în lumea din afară, „Nepotolit” ca marea în furtuni, În iunie vin teii să te doară Și-n floarea nenuntită să te-aduni. Azi m-am visat cu tine...cine știe, Certându-mi versul mult prea blând și lin, Acum când scriu miroase-a veșnicie
EMINESCU DIN DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352786_a_354115]
-
pictoriță, graficiană): Solicitat de un lir ism pierdut în visurile sale de nedeslușit pentru profilul său prin ciclul de versuri ,,Scrinul cu vechituri”. poetul Mihai LEONTE își găsește treptat chemarea autentică pentru spiritul său meditativ. Veșnic visător, măcinat de doruri nepotolite prin misiunea scrisului, ajunge la ceea ce a căutat; simplitatea. Marele sculptor Constantin BRÂNCUȘI spunea cândva despre lucrurile simple că sunt cel mai greu de realizat. Fluxul scrierilor sale și le-a rezolvat peste marginile unei simple teme, pe cicluri - ceea ce
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
pentru Dumnezeu și pentru toată creatura. „Către El tinde tot mersul evenimentelor; ca periferia spre centru, spre El converg toate razele crugului timpurilor” (7. Sf. Teofan Zăvorâtul, cit de Pavel Florenski, op. cit., p.14.) Din El se revarsă veșnic harul nepotolit de apă vie al cuvintelor dumnezeiești: „Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște pe Fiul, decât numai Tatăl, și nici pe Tatăl nu-l cunoaște nimeni, decât numai Fiul și cel căruia va voi Fiul
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
se părea la amândoi că noaptea întârzia prea mult, că nu mai venea odată momentul să ne scuzăm și să ne retragem în camera noastră, să putem savura liniștea dormitorului și intimitatea acestuia, fără ca cineva să ne mai oprească de la nepotolita dorință de a ne linge buzele ce au gustat din dulcea miere a iubirii. În sfârșit, a sosit și clipa când nuntașii ne-au urat “Noapte bună”, urare însoțită de tot felul de glume deocheate care ne făceau să roșim
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
Galateea, nenăscută încă. Cu inima și dalta Sculptează în speranța Că făptura împietrită, Prin vraja iubirii lui Va fi însuflețită. Un ochi senin, Un sân dezgolit, Un trup de zeiță tăcută Se naște treptat din alba marmură, Stârnit de patimă nepotolită. El însuși uluit De frumusețea Chipului ce-a plămădit, Rugă fierbinte înalță, Apoi, O boare, ca zefirul de dimineață Cu dragoste-i trimite, Și Galateea prinde viață. Divina iubire ce-au trăit, Nu-ncape nici măcar în Infinit, Căci secole, A
PYGMALION ŞI GALATEEA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359364_a_360693]
-
tirada, Sunt cântec de-amor ce nu se sfârșește. Pentru a noastră sfântă și veșnică iubire Lasă-ți cuvintele în șoaptă ca să curgă Pe trupul meu încins de-a lor dogoare, Să ne apuce-n zori un răsărit de soare, Nepotoliți, ca mările-n furtună. Umbrește-mă pe frunte doar cu sânii Și trupul meu prefă-l în torță vie, O noapte am să ard de bucurie Și-am să te torc precum pe firul lânii. În zori, trezit de tine
MĂ ARDE CLIPA-N CARE SUNT CU TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360676_a_362005]
-
muritor. Este depășită viziunea sceptică conform căreia evadarea sufletului din închisoarea trupului pentru a cauta un alt suflet pereche e doar o fantasma. Dorința de a-i întrerupe periplul și de a-i oferi odihnă provine de fapt din setea nepotolită de iubire: „suflet albastru când îți zvâcnești pașii/ în cuibul întunecat al nopții/ mâinile mele/ ar putea să te odihnească”. Uneori este simțită nevoia de a experimenta sentimentul dezrădăcinării apoi aventurarea fără precauții spre cel față de care dovedește o empatie
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]