96 matches
-
cunoaștem suficient pe noi înșine și să ne autoinstruim. De aceea contactul cu lectura sau cu evenimentele din exteriorul nostru trebuie să fie unul permanent. Avem de luptat însă nu numai cu inerția și nepriceperea noastră, ci și cu teama, neprevederea și deznădejdea. Împotriva lor, oamenii pun câteodată credința lor („drumul cel mai scurt către libertate” - Sergiu Celibidache). Cunoașterea nu este în van, prin ea ne apropiem de perfecțiune, pătrundem sensul lumii, al nostru și al lucrurilor ajungând la un sens
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și ceruse un mandat în Camera aleasă sub ocupație. Aceste alegeri ocupau toată administrația, până și demobilizarea încetase. Marghilomaniștii și carpiștii se combăteau pe față, nu se înțelegeau decât în ura în contra liberalilor și mai ales a Brătienilor și în neprevederea scurtei lor vieți ca parlamentari. D. Emil Petrescu plecase la moșie, încetase lupta, liberalii se abțineau de la orice manifestare. [Pia, soră-mea, însă nu renunță și făcând mai multe mici bilete îndemna pe alegători să nu meargă la vot, să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai poarte lentile de contact, după ce pierduse una În sosul de spaghetti pe care Îl prepara. Întâmplător, În seara aceea Rosamund și cu mine eram invitații lui la cină și am făcut fel de fel de glume În legătură cu vederea și neprevederea. - Oare lentilele de contact erau digerabile? Așa cum se spune că ar fi fierul pentru stomacul struților? „Ce naiba are sacoul ăsta de la Lanvin care să nu aibă alte douăzeci de sacouri pe care le‑am văzut?” aș fi vrut să‑l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o bucătărie prevăzută a costă nouă sute de milioane de lei. Altfel, ros de rugina la toate încheieturile și înțesat de șobolani prosperi (mustăți zburlite, cozi umflate, chițăit agresiv!), vasul, sleit de zguduituri, zace în port pe vreme frumoasă, din cine știe ce neprevedere a vreunui subaltern uituc. În larg, se încumeta, dintr-un ordin întârziat, pe vreme de tempesta. Atunci, mateloții de pe alte nave întrezăresc, printre neguri și hula, o plăsmuire ce aduce cu patetica, etern damnata corabie a olandezului zburător. Pură vedenie
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
condus, atunci, de intimul ministrului de război, nefastul general D. Iliescu. Și mai relevă, în perfectă cunoștință de cauză, alte "aberațiuni strategice". Relevă, apoi, catastrofa tifosului exantematic care a secerat sumedenie de ostași. Cauzele au fost, pe de o parte, neprevederea, iar, pe de alta, greșelile neiertate ale Înaltului Comandament", care a dat dispoziții de retragere mereu contrazicătoare. "Reorganizarea armatei, adaugă generalul, din interiorul Moldovei a fost condusă cu atîta stîngăcie și lipsă de metodă... își dă cineva seama de gravitatea
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
viață, uneori își ia lumea-n cap, lăsîndu-și Ogorul pârloagă, via paragină și casa pustie. Nu toți sunt așa - dar poate a patra parte a populațiunii din orice sat cată a fi apărată de-un guvern prevăzător în contra propriei sale neprevederi și a incuriei economice. Gustul de-a strânge bani albi pentru zile negre asemenea nu se află la toți țăranii; incuria, trăirea de pe-o zi pe alta e, din nenorocire, încă un semn caracteristic pentru o seamă de oameni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Zicem din nenorocire pentru că urmările sunt adeseori foarte rele. În sine această incurie corespunde c-o calitate a românului, cu caracterul lui senin și vesel. Dar această calitate, care e pe de altă parte întunecată de propria ei umbră, de neprevederea economică, nu trebuie să devie o piedică constantă pentru dezvoltarea lui, un mijloc de a-l esploata, de a-l face să se înomolească în datorii. Fără a-i dărui ceva și fără a-i impune prea mari sacrificii, să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de a-l face să se înomolească în datorii. Fără a-i dărui ceva și fără a-i impune prea mari sacrificii, să nu fie oare cu putință de-a găsi un mijloc care să-l prezerve în contra propriei lui neprevederi? În adevăr administrația veche găsise acest mijloc, ea mai cu binele, mai cu zorul, îndemna pe locuitor, când avea recolta bună, să puie ceva la o parte pentru zilele rele. Astfel țăranul nu era în poziția de-a face datorii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
examinăm, zice, curentul general al civilizației noastre, de două secole încoace mai cu seamă, suntem izbiți în mod singular de progresiunea cheltuielelor statului. Cei mai mulți contimporani sunt spăimântați de acest fenomen, pe cari sunt ispitiți a-l atribui relei adminstrații și neprevederii guvernanților. Cumcă această neprevedere și dezordine figurează asemenea între cauzele dezvoltării cheltuielelor publice n-o poate contesta nici un om cu minte; însă dezvoltarea aceasta e un fenomen prea universal pentru a nu-i recunoaște cauze mai adânci și cum am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al civilizației noastre, de două secole încoace mai cu seamă, suntem izbiți în mod singular de progresiunea cheltuielelor statului. Cei mai mulți contimporani sunt spăimântați de acest fenomen, pe cari sunt ispitiți a-l atribui relei adminstrații și neprevederii guvernanților. Cumcă această neprevedere și dezordine figurează asemenea între cauzele dezvoltării cheltuielelor publice n-o poate contesta nici un om cu minte; însă dezvoltarea aceasta e un fenomen prea universal pentru a nu-i recunoaște cauze mai adânci și cum am zice mai independente de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putere mare? Ce comparație între noi și Franța ori Anglia? E o adevărată ironie, e o batjocură a celui mai de rând bun simț de-a compara mărimi incomensurabile și de-a vorbi de augmentarea bugetului Olandei pentru a esplica neprevederea și dezordinea de la noi. Suntem departe de-a voi trecutul, pentru că această voință ar fi în deșert. Orice pripă în dezvoltarea organică nu se poate face nefăcută; odată porniți pe această clină, întoarcere nu mai e cu putință. Nu contestăm
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au întîmpinat cu bunăvoință intențiile onor. Ministeriu al Instrucțiunei Publice și privește școala ca un lucru de prisos. Sper însă că, cel puțin cu începerea anului viitor, aceste lucruri se vor schimba prin ordinele d-voastre, căci atuncea și scuza neprevederei prin buget întrebuințată de primărie va cădea de sine. Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale Domnului Prefect al Județului Vaslui 98 [ION SPIRIDON] [Nr 326] [Iași, 16 decembrie 1875] Lucrarea relativă la cele espuse de d-ta prin rap. No 239
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și c-o resignată hotărâre, porni în cele dintâi zile ale lui martie în anul 1193 din capitala sa, ca să-nceapă campania. Ci el avea un inamic cu mult mai periculos în cea mai mare apropiere, cărui în bunătatea și neprevederea lui i se-ncrezuse prea mult și în contra căruia se sfiise să ia măsurile cuvenite. El merse să ia sfat la un ghicitor preacunoscut pe atunci și foarte căutat, anume Basilakios, în casa căruia se văzu pe sine însuși pe-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Brutu[s], cap. 29, despre necesitatea culturei 355 v tecnice a oratorului: "Fără ea nu poate oratorul să aibă la dispozițiunea lui aceea ce-l tace să pronunțe cu succes, ajutat de înzestrarea lui naturală, pentru că asta se-ntîmplă numai din neprevedere. " " Nu e destul, zice Guilom Meister, ca actorul să privească o piesă numai așa pe dinafară, ca s-o 355 r judece numai după prima impresiune și apoi să-și manifeste fără esaminare plăcerea sau displăcerea sa. Asta îi e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iar între 22 iunie/4 iulie până la 1/13 iulie, 1 304 cazuri (350 bolnavi mai vechi și 954 noi îmbolnăviri), 821 decedați, 420 vindecați și 63 rămași în spital 63. Deși cazurile de holeră se împuținaseră la Iași, totuși neprevederea unora dintre refugiații care s-au reîntors acasă a dus la revenirea bolii într-un anumit grad, așa cum afirmase și consulul englez Blutte. De data aceasta, cel francez, Lagan, se adresa superiorului său, la 13/25 iulie, arătând că "multe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că ceata sutașului nu s-a dus decât până dincolo de păduri, unde începeau stâncile golașe și peșterile cu lilieci. Căzuse noaptea și oamenii erau istoviți de urcuș. Sutașul le porunci să facă popas. Nu-și luaseră corturi, nici asini. Din neprevedere nu și-au luat nici hrană destulă, și câtă le-a mai rămas au fost nevoiți să le-o dea câinilor, ca să-i liniștească. Se retraseră într-o peșteră și, lăsând pază întărită, adormiră în scurt timp. Dar la mijlocul nopții
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
unei iluminări corective. Cel de-al doilea știe că nu e păcat: știe, deci, sub amenințarea incorigibilului și e, În consecință, de neiertat.” (A. Pleșu) Sfârșitul certei este remușcarea. (În schimb, Începutul ei Îl reprezintă, de regulă, ambiția necontrolată sau neprevederea.) Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul. Cine se apucă de două sau mai multe lucruri deodată nu-l face pe nici unul ca lumea: „Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri”.) Corb la corb nu-și scoate ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Așadar: „Nu lăsa pe mâine ce poți face azi”.) „Fiecare zi este o existență În miniatură.” (J.L. Averbury) Gândindu-te la trecut, afli despre viitor. (Evaluându-ți cu obiectivitate greșelile făcute, poți anticipa mai bine consecințele actelor tale viitoare. Miopia neprevederii are la bază tocmai această incapacitate a unora de a realiza acte retrospective, menținându-se exclusiv În prezent, În evaluarea doar a importanței intereselor de moment. Dar: „Cine nu-și cunoaște trecutul este condamnat să-l retrăiască la nesfârșit”.) Încetul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
au nevoi nesatisfăcute, cum de nu cunosc frustrarea? Acești oameni au inventat o lume în care nevoile materiale sunt limitate și, în plus, constante: în viziunea lor, este imposibil ca nevoile să se schimbe, să evolueze, să crească. Trîndăvia, nepăsarea, neprevederea, îndestularea unei astfel de lumi par de neînțeles și chiar scandaloase în ochii oamenilor moderni. Iată cele șase caracteristici ale primelor societăți umane, așa cum s-au conturat ele în decursul studiului nostru: e o lume acefală, care se supune Legii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de articole publicate pe parcursul lunii decembrie 1877, actele de vitejie ale ostașilor români pe front. Polemicile însă nu întârzie să apară, iar publicațiile conservatoare, ilustrate de Timpul și România liberă, atacă dur guvernul liberal, acuzat că a dat dovadă de neprevedere în raporturile cu Imperiul Țarist. Nedreptatea pe care Rusia o face României, prin încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, în 23 ianuarie 1878, trezește indignarea și afirmațiile virulente ale presei conservatoare. Figura 8. Analiza contrastivă a corpusului din 1877 Articolele din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la sută, sunt 4 la sută care n-au nici un fel de locuință. [...] A cultiva sistematic ogoare întinse, a crește vite numeroase, a construi o gospodărie falnică și trainică, a economisi, ar fi fost pentru strămoșii noștri acte de o neprevedere adevărat copilărească pe acele vremuri. Experiența nefericită, repetată în toți anii, și de sute și sute de ani, îi convinsese, nenorociții, că, de la o clipă la alta, rodul muncii lor oricât de frumos și de bogat, ogoarele lor oricât de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]