832 matches
-
sub forme din cele mai diferite, nu mai aparținea domeniului excepției. Așa cum se va putea remarca în paginile următoare, această schimbare de esență, dar și ca mod de acțiune, a fost pusă în evidență, îndeosebi în ceea ce privește maniera de abordare a neproliferării armelor nucleare, abordare care era radical diferită de cea a URSS și a celorlalți membri ai blocului sovietic. Existau, desigur, probleme față de care poziția României nu se deosebea pe fond de cea susținută de blocul din care ea însăși făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Divergențele profunde româno-sovietice pe această temă aveau să fie prezentate la scenă deschisă un an mai târziu, când opoziția tranșantă a României față de această tentativă a fost exprimată în modul cel mai clar și mai categoric. O nouă viziune asupra neproliferării armelor nucleare Modificarea atitudinii României în legătură cu problema neproliferării armelor nucleare, mai exact cu substanța acestei măsuri, cu finalitatea ei și cu modul de realizare a acesteia, s-a produs într-un interval de aproximativ doi ani (1963-1965). Un complex de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fie prezentate la scenă deschisă un an mai târziu, când opoziția tranșantă a României față de această tentativă a fost exprimată în modul cel mai clar și mai categoric. O nouă viziune asupra neproliferării armelor nucleare Modificarea atitudinii României în legătură cu problema neproliferării armelor nucleare, mai exact cu substanța acestei măsuri, cu finalitatea ei și cu modul de realizare a acesteia, s-a produs într-un interval de aproximativ doi ani (1963-1965). Un complex de factori a generat-o. Este important însă de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ei și cu modul de realizare a acesteia, s-a produs într-un interval de aproximativ doi ani (1963-1965). Un complex de factori a generat-o. Este important însă de subliniat că poziția de principiu a României favorabilă ideii de neproliferare, în sine, nu s-a schimbat. O dovadă concludentă în acest sens o reprezintă sprijinul deschis și votul afirmativ acordat de delegația română proiectelor de rezoluție prezentate de Irlanda în Comisia politică a Adunării generale a Națiunilor Unite în 1960
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la 8 august 1963 (la Moscova, Londra și Washington), l-a ratificat la 31 octombrie 1963 și a depus intrumentele de ratificare la 12 decembrie 1963.13 Fără a conține o prevedere expresă privind prevenirea proliferării armelor nucleare 14, dimensiunea neproliferării este implicită și constituie unul din obiectivele primordiale ale tratatului. Următorul pasaj din cuvântarea radio-televizată a președintelui Kennedy, din 26 iulie 1963, este deosebit de elocvent din acest punct de vedere: "Trei, acest tratat poate constitui un pas în direcția prevenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Sovietică și de Statele Unite. Contactele politice la nivel înalt cu o serie de state în cursul anului 1964, îndeosebi cele cu China, Franța și Iugoslavia, au oferit în mod cert liderilor români posibilitatea unei mai bune înțelegeri a complexității problemei neproliferării nucleare, a profundelor sale implicații de natură politică, economică, științifică, tehnologică și militară, a consecințelor în planul raportului de forțe și al echilibrului strategic la scară planetară. Dezbaterile de la ONU și discuțiile din Comitetul celor 18 state pentru dezarmare au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
echilibrului strategic la scară planetară. Dezbaterile de la ONU și discuțiile din Comitetul celor 18 state pentru dezarmare au furnizat, la rîndul lor, un larg evantai de informații privind direcțiile în care evoluează pozițiile statelor neposesoare de arme nucleare față de problema neproliferării. Laolaltă, toate aceste elemente au contribuit la definirea unei poziții proprii, independente a României privind chestiunea neproliferării armelor nucleare, conturate în coordonatele sale principale la începutul anului 1965. O reuniune cu semnificații și implicații multiple Din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
au furnizat, la rîndul lor, un larg evantai de informații privind direcțiile în care evoluează pozițiile statelor neposesoare de arme nucleare față de problema neproliferării. Laolaltă, toate aceste elemente au contribuit la definirea unei poziții proprii, independente a României privind chestiunea neproliferării armelor nucleare, conturate în coordonatele sale principale la începutul anului 1965. O reuniune cu semnificații și implicații multiple Din punctul de vedere al modului de abordare a chestiunii neproliferării, un eveniment special avea să îl constituie reuniunea la nivel înalt
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
contribuit la definirea unei poziții proprii, independente a României privind chestiunea neproliferării armelor nucleare, conturate în coordonatele sale principale la începutul anului 1965. O reuniune cu semnificații și implicații multiple Din punctul de vedere al modului de abordare a chestiunii neproliferării, un eveniment special avea să îl constituie reuniunea la nivel înalt a statelor participante la Organizația Tratatului de la Varșovia, de la începutul anului 1965. Este vorba de Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, desfășurată la Varșovia, în zilele de 19 și 20 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a delegației române, nu s-a putut realiza un consens în legătură cu propunerile surpriză pe care le-am evocat succint, ansamblul acestor tentative suferind un eșec pe care autorii lor probabil că nu l-au intuit. Cu referire directă la discutarea neproliferării armelor nucleare, la proiectul de tratat pregătit de RDG și la intenția acestei țări de a-l prezenta la ONU20, delegația română a susținut pe lângă argumentul lipsei mandatului că momentul nu este potrivit pentru a avansa o inițiativă la Națiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la proiectul de tratat pregătit de RDG și la intenția acestei țări de a-l prezenta la ONU20, delegația română a susținut pe lângă argumentul lipsei mandatului că momentul nu este potrivit pentru a avansa o inițiativă la Națiunile Unite privind neproliferarea. "Noi nu vrem ca aducând această problemă la ONU, ea să fie folosită de unele țări, cum este India, spre exemplu, pentru a obține în acest for internațional condamnarea R.P.Chineze" (ca urmare a experienței nucleare effectuate de aceasta la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la 16 octombrie 1964) a fost argumentul politic folosit, în mod repetat, de delegația română. La stăruințele repetate ale liderului sovietic Leonid Brejnev și ale celorlalți șefi de delegații, din partea română au fost invocate argumente substanțiale privind viziunea României asupra neproliferării armelor nucleare. S-a susținut astfel pentru prima dată în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia teza de ordin principial privind necesitatea integrării neproliferării într-un complex de măsuri vizând dezarmarea nucleară. Această abordare a fost amplu argumentată de ministrul de externe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Brejnev și ale celorlalți șefi de delegații, din partea română au fost invocate argumente substanțiale privind viziunea României asupra neproliferării armelor nucleare. S-a susținut astfel pentru prima dată în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia teza de ordin principial privind necesitatea integrării neproliferării într-un complex de măsuri vizând dezarmarea nucleară. Această abordare a fost amplu argumentată de ministrul de externe Corneliu Mănescu la întâlnirea miniștrilor afacerilor externe, din 19 ianuarie.21 Expunând conceptul într-o formulare sintetică, în ședința plenară din 20
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
convocarea unei conferințe a șefilor statelor lumii în problema interzicerii și lichidării totale a armelor nucleare, iar ca un prim pas, interzicerea folosirii acestei arme"23. Concluzia desprinsă în urma Consfătuirii de la Varșovia era cât se poate de limpede: în chestiunea neproliferării armelor nucleare țările Pactului de la Varșovia nu au o poziție comună și nu pot vorbi același limbaj sau cu o singură voce. De o parte, Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia și Ungaria, cantonate exclusiv în zona neproliferării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
neproliferării armelor nucleare țările Pactului de la Varșovia nu au o poziție comună și nu pot vorbi același limbaj sau cu o singură voce. De o parte, Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia și Ungaria, cantonate exclusiv în zona neproliferării orizontale, respectiv, interzicerea accesului la arma nucleară a tuturor statelor ce nu o posedă. Implicația politică și militar strategică a acestei abordări era absolut evidentă: menținerea monopolului asupra armelor nucleare de către cele cinci state cu statut de membru permanent în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
monopolului asupra armelor nucleare de către cele cinci state cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate, autodotate cu dreptul de veto, toate deținătoare de asemenea arme. De cealaltă parte, România preconiza abordarea simultană a celor două dimensiuni ale problemei: neproliferarea orizontală și neproliferarea verticală. Implicația era, prin comparație, una complet diferită. Concomitent cu renunțarea la dreptul de a produce sau de a intra în alt mod în posesia armei nucleare de către majoritatea covârșitoare a statelor lumii (neproliferarea orizontală), se cerea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nucleare de către cele cinci state cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate, autodotate cu dreptul de veto, toate deținătoare de asemenea arme. De cealaltă parte, România preconiza abordarea simultană a celor două dimensiuni ale problemei: neproliferarea orizontală și neproliferarea verticală. Implicația era, prin comparație, una complet diferită. Concomitent cu renunțarea la dreptul de a produce sau de a intra în alt mod în posesia armei nucleare de către majoritatea covârșitoare a statelor lumii (neproliferarea orizontală), se cerea angajarea puterilor nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dimensiuni ale problemei: neproliferarea orizontală și neproliferarea verticală. Implicația era, prin comparație, una complet diferită. Concomitent cu renunțarea la dreptul de a produce sau de a intra în alt mod în posesia armei nucleare de către majoritatea covârșitoare a statelor lumii (neproliferarea orizontală), se cerea angajarea puterilor nucleare într-un proces efectiv de interzicere și eliminare a acestui tip de arme (neproliferarea verticală). Altfel spus, spargerea monopolului existent asupra acestor arme și imposibilitatea practică de reconstituire a acestuia. In alți termeni, aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de a produce sau de a intra în alt mod în posesia armei nucleare de către majoritatea covârșitoare a statelor lumii (neproliferarea orizontală), se cerea angajarea puterilor nucleare într-un proces efectiv de interzicere și eliminare a acestui tip de arme (neproliferarea verticală). Altfel spus, spargerea monopolului existent asupra acestor arme și imposibilitatea practică de reconstituire a acestuia. In alți termeni, aplicarea principiului tratamentului nediscriminatoriu și al securității egale pentru toți. Fiecare din părți avea libertatea deplină de acționa pe plan internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la Națiunile Unite, în organismul de negocieri asupra dezarmării și în alte instanțe internaționale potrivit deciziei proprii. Ceea ce avea să se confirme în lunile și anii următori. Este, de asemenea, cazul să se precizeze că, după reuniunea de la Varșovia, chestiunea neproliferării armelor nucleare nu a mai fost discutată în cadrul Pactului până la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ de la Sofia, din 6-7 martie 1968. Divergențele dintre România și celelalte state membre ale blocului relative la această problemă nu au fost însă soluționate nici cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la toate reuniunile ulterioare ale Comitetului Politic Consultativ, ca și la alte reuniuni ale organizației, persistând până la autodizolvarea acestui bloc, în 1991. După "episodul" varșovian, delegația română în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare a păstrat o tăcere cvasiabsolută în ce privește neproliferarea, timp de peste doi ani și jumatate. Mai exact până la 8 august 1967. Delegația a procedat astfel în virtutea instrucțiunilor primite. Subiectul acesta nu a fost abordat nici în cuvântările politice ale liderilor români în intervalul respectiv. El nu a fost inclus
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
bilaterale. La Națiunile Unite, chestiunea va fi abordată o singură dată, în discursul general al ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu, din 14 octombrie 1966. Paragraful respectiv are valențe semnificative pentru poziția viitoare a României în această materie. Un tratat privind neproliferarea armelor nucleare se accentua în discurs trebuie să stabiliească "un echilibru, reciproc acceptabil, al responsabilităților și obligațiilor între puterile nucleare și nenucleare, în așa fel încât să ofere garanții pentru securitatea tuturor țărilor și, ca atare, să fie în măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în sesiune la propunerea Uniunii Sovietice (21 aprilie 16 iulie 1965), India și Suedia au avansat ideea unei baze mai echitabile de realizare a unui acord, sub forma unui "pachet" sau a unei "soluții integrate", constând dintr-un tratat de neproliferare și o serie de alte măsuri care să afecteze direct capacitățile nucleare ale statelor deținătoare de arme nucleare.26 Cu ocazia celei de-a XX-a sesiuni a Adunării generale, din 1965, cele opt state nealiniate și neutre membre ale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Comitetului celor 18 state pentru dezarmare (Brazilia, Birmania, Etiopia, India, Mexic, Nigeria, Republica Arabă Unită și Suedia) au prezentat un proiect de rezoluție conținând o lista de cinci "principii principale", destinate a servi drept bază pentru negocierea unui tratat de neproliferare, în cadrul Comitetului de dezarmare. Proiectul de rezoluție al celor opt state a fost adoptat de Adunarea generală la 23 noiembrie 1965, devenind rezoluția 2028(XX). Cele cinci "principii principale", enunțate în par. 2 al rezoluției, erau următoarele: a) tratatul va
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care să asigure absența totală a armelor nucleare pe teritoriile lor respective.27 Delegațiile celor opt state au introdus în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, la 19 august 1966, un memorandum comun prin care se cerea ca tratatul de neproliferare să fie conectat sau urmat de măsuri efective de stopare a cursei înarmărilor nucleare și de limitare, reducere și eliminare a stocurilor de arme nucleare și a mijloacelor de transportare a lor la țintă. Erau menționate, în context, interzicerea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]