3,633 matches
-
fost tunse la zero. Unde s-a mai pomenit, în ce țară, ca televiziunile, în loc să se ocupe de probleme serioase, cum ar fi alegerile anticipate, să dea pe post ore în șir reportaje cu câteva mii de nenorociți plângându-și neputincioși agoniseala de-o viață înghițită de puhoaie? -Fin'că, zice Haralampy, ia imaginează-ți, bade, ce s-ar întâmpla dacă miniștrii ar cădea în capcana demobilizării întinsă atât de perfid de televiziuni? Dezastru - de-zas-tru! Înțelegi? Noroc că avem oameni cu
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
de moartea lui ca totul să fie altfel, în mila care mă îneca, știam că aveam să încerc altceva decît făcuse el, nu știam ce, și mergeam cu ochii ațintiți în pămînt, pe stradă." Noaptea de Paști, noapte de furie neputincioasă a mamei pentru învierea așteptată de ea, care nu vine și n-o să vină, e atît de puțin sfîntă, în decorul de mahala al cozii la lumină, încît te poți întreba ce-o fi avut cu ea cenzura (dar ei
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
-vă un Primo Levi cu mai puțină vocație a tragismului și a gravității, poate cu o doză de umor negru în plus și cu o pasiune pentru subiecte ca Holocaustul, venită, pînă la urmă, tot din revoltă, durere și mirare neputincioasă. Săgeata timpului e fluctuantă, iar limitele și cuantificarea vieții sînt relative. Pe scurt, trăim într-o realitate entropică. Postmodernism /-itate? Meserie!
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
geloziile: ,capra vecinului" a devenit un fel de obsesie națională, pe care micile, dar constantele faulturi pe sub masă între P.N.L. și P.D. ne-o înfățișează în întreaga ei păguboșenie. După cincisprezece ani de marș poticnit între diverse variante de guvernare neputincioasă, a sosit vremea asumării ferme a unei direcții coerente. Jocul de-a șoarecele și pisica desfășurat de mai fiecare partid sau alianță ajunsă la putere cu opoziția ar trebui să înceteze. Cu alte cuvinte, puterea să nu mai dea impresia
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
Cum au putut mai bine de douăzeci și două de milioane de oameni să accepte, atîta vreme, fără să crîcnească, toate fanteziile zămislite de mințile bolnave ale unor conducători cvasi-analfabeți? Cum a fost posibil ca o lume întreagă să privească neputincioasă - după ce ani în șir l-a cocoloșit cu cele mai înalte onoruri -, la megalomania agresivă a lui Nicolae Ceaușescu, un individ pe care bunul simț elementar te îndemna să îl eviți. O istorie a comunismului românesc este necesară, dincolo de informațiile
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
și comparațiile ei vii cu un bun roman bulevardier. în consecință, de Evtușenko n-a mai avut nevoie nimeni, nici sutele negre, nici democrații, nici Estul, nici Vestul. El s-a răzbunat pe toți sub forma unui catren de o neputincioasă răutate: Multe mi-au fost date pe lume/ Dar nu mi s-a dat pe deplin/ Dreptul de a alege liber/ între rahat și căcat." Cu toate că, după calitatea lor, o mare cantitate din versurile lui Evtușenko se află chiar "între
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
topesc în mantia neagră a pardesiului ei lung, în ea, în negrul ființei ei, în moarte. Și țambalul lui Tony Iordache plînge în corzile lovite, naiul lui Gheorghe Zamfir inconfundabil jelește, suspină. Pe Medeea, pe copii, pe noi, martori pasivi, neputincioși la crimă. La tragedie. "Agapi, agapi trinos". Iubire, iubire, jale, spune Medeea. Oare unde o fi fugit iubirea din noi? Prin ruinele bombardamentelor de azi, prin ruinele sufletelor noastre. "Embros!". "Mai departe!". Povestea nu merge mai departe. Nimeni nu mai
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
în "porturile" de lângă pereții cu tencuiala căzută, sau la stâlpul porții... Întreabă - ce să mai afle ? Nici măcar DEX-ul nu mai are cuvinte potrivite pentru a spune lucrurilor și trăirilor pe nume. Constatăm aproape cu revoltă că vorbele sunt mai neputincioase decât oricând, și chiar parcă nu sună bine nici măcar cele de îmbărbătare. Sigur, oamenii au venit acolo pentru a le afla dorințele urgente și pentru a încunoștiința lumea... Câtă solidaritate umană! Este încă o dovadă că necazul îi unește pe
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
Mircea Mihăieș Urât lucru să ataci pe la spate, după ce ai fost învins, pe cel care te-a doborât în luptă dreaptă! Efectul e jalnic, iar imaginea deplorabilă: pari un cățel neputincios care-și înfige colții în manșeta trecătorilor. Cam așa arată Adrian Năstase, omul scos pe tușă de Traian Băsescu. Fostul campion epistolar al României a renunțat, pe moment, la moda scrisorilor, pentru a încerca să-și refacă imaginea prin conferințe
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
și fără repetată meditație și adâncire în textele contemporanilor noștri care parcă își spovedesc în scris, fiecare după puterea curajului său de a fi sincer cu sine, recunoscându-și de cele mai multe ori starea inconfortabilă de a se surprinde imperfect și neputincios în respectarea Decalogului, sau și numai unei singure porunci dumnezeiești de la rigoarea căreia alunecă, alunecăm și neputincioși abdicăm, cu părere de rău (și foarte contrariați de asprimea iubirii ce ni se aplică de la bun început, ca să fim desăvârșiți) de la propria
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
după puterea curajului său de a fi sincer cu sine, recunoscându-și de cele mai multe ori starea inconfortabilă de a se surprinde imperfect și neputincios în respectarea Decalogului, sau și numai unei singure porunci dumnezeiești de la rigoarea căreia alunecă, alunecăm și neputincioși abdicăm, cu părere de rău (și foarte contrariați de asprimea iubirii ce ni se aplică de la bun început, ca să fim desăvârșiți) de la propria desăvârșire. l Prea sf. Bartolomeu, Episcopul Clujului ne atrage atenția asupra condiției de fidelitate pe care le-
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
care mama lui, împreună cu bunicii, le-au petrecut în Bucureștii începutului de veac XX. Urgența acestei expediții în trecut și în necunoscut este dictată de destrămarea tot mai accelerată a memoriei mamei, ajunsă la anii înaintați ai senectuții... În loc să asiste neputincios la agravarea amneziei, fiul se decide să reconstituie acel trecut evanescent, tezaurizînd toate detaliile furnizate de povestirile mamei, de albumele de fotografii ale familiei, de informațiile documentare. Și pornește la drum - obținînd din partea mamei promisiunea că îl va aștepta pînă
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Păstrând un calm suveran, de Gaulle i-a potolit pe paznici rostind formula care va deveni faimoasă: „un Voltaire nu poate fi arestat!”. Era inclus, desigur, un aspect de tragedie în degringolada minții excepționale, hărăzită să facă minuni și totuși neputincioasă să spargă schemele unui dogmatism. A uimit pe toată lumea gafa cu care s-a mândrit scriitorul francez că l-a vizitat în celulă pe Andreas Baader, căpetenia unui grup terorist. Prin actul de curtoazie și de provocare, tolerat de justiția
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
emoțiile și imaginile mele, teatrale și umane, deopotrivă. Trecem pe lîngă gospodării cumplit de sărace, pe lîngă oameni amărîți, cu priviri hăituite și goale, pe lîngă cîmpuri pe care ară bătrîni slăbănogi, mergînd cu plugul în spatele unor gloabe flămînde și neputincioase. Sîntem în secolul 21! Ei știu, oare, asta? Și dacă ar ști?! Mi-aduc aminte de un țigan pe care l-am întîlnit cu Purcărete, cîndva, la Bechet. Avea o haină de un fel și pantalonii de alt fel, ponosiți
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
se desfășoare pe scenă: oamenii vorbesc fără să se înțeleagă, tandrețea e înlocuită de violență, iubirea e un raport de forță, e o lume aidoma celei reale, dar din ea a dispărut cu totul dinamica sentimentelor. Tatăl Dorei e un neputincios răsfățat, mama ei are forța impulsurilor necontrolate, un cuplu dotat cu autoritate de societatea tradițională, dar incapabil să și-o exercite. O sexualitate liberă, lipsită de bucurie, redusă la gesturile unui viol în grup. Constantin Cojocaru caracterizează caricatural absența bărbăției
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
acceptă, dar nu știe s-o vindece. Fără curajul impulsurilor lui, Mihai Calotă îi dă târcoale Dorei, speriat parcă de vitalitatea ei. Din alte vremuri, Alexandru Palade, tatăl lui, presimte mai curând decât înțelege tragedia care dă târcoale și asistă neputincios la consecințele ei. Acest grup de interpreți este purtătorul severei judecăți morale produse de regizor: realitatea lor scenică e construită din ticuri și scheme de comportament, momentele cântate și dansate accentuează convenția unei lumi care a vrut să refuze convențiile
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
stranie. Cu vervă l-a acostat pe unul dintre ei, un bărbat de vârsta lui care ducea o plasă plină. Imediat își dădu seama după privirea omului că acesta nu-l înțelege. Își duse totuși până la capăt întrebarea. Celălalt ridică neputincios din umeri și dădu din mâini.ș...ț Din cauza frigului nu-și mai simțea degetele, aproape alerga. Pe stradă observă o vitrină, cea mai luminată dintre toate. Înaintase spre ea mai mult din dorința de lumină și culori, decât din
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
cumva mă înșel, primul text în care Ioan Es. Pop vorbește deschis despre poezie încercând să-i aproximeze mecanismul și s-o identifice în materialitatea scopului intrinsec. Poezia n-a fost altfel în trecut, dar abia acum poetul se recunoaște neputincios. Scrisului nu trebuie să i se ceară mai mult: „cine povestește e deja pregătit / să nu fie crezut”. Prin forța iluziei că poate indica, existențial, o cale, poezia și-a suprimat - simbolic - producătorul. Până la urmă, nu poezia, ci poetul e
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
mâinile indiferente ale putreziciunii. Silogisme fremîtîtoare "Eu sunt cămila ce trece prin urechile acului" mi-a șoptit poetul miop și deodată ochelarii săi fumurii cu lentila groasă cât degetele mortului s-au umplut de un roi de furnici am plecat neputincios ochii-n pământ îl petreceam la groapă pe bunul nostru profesor de logică pe marginea drumului de țară silogisme fremătătoare limbarița cheița-raiului floarea focului Kafka N-a mai rămas din acea țară decât un gust de sânge în gură praful
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
de aici Într-o manea cântată jazz cu niște versuri ale căror referințe emoționale sunt total intraductibile? Mi-am dat seama că trauma lăsată În noi de trecut, de felul de a gândi al părinților noștri, de comunism, de limbajul neputincios pus să Înlemnească oamenii, dar și de ce se Întâmplă acum, În aceste vremuri, la noi În țară, acasă, toate acestea nu pot fi arătate altora. Le știm noi Între noi, le simțim fără niciun cuvânt, dar nu pot fi văzute
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
îi asigură biruința: faptul de a face bine, prin toate mijloacele, obiectului iubirii sale și, la nevoie, de a suferi pentru el dureri și chinuri teribile. Această a doua mărturie de iubire este mult superioară celei dintâi, ori, Dumnezeu era neputincios să o dea fiind nepătimitor (...) Atunci El născocește această umilință, caută să se pună în starea de a putea îndura dureri și chinuri pentru a convinge de iubirea Sa pe cei pentru care va suferi atât<footnote Sf. Nicolae Cabasila
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
îi asigură biruința: faptul de a face bine, prin toate mijloacele, obiectului iubirii sale și, la nevoie, de a suferi pentru el dureri și chinuri teribile. Această a doua mărturie de iubire este mult superioară celei dintâi, ori, Dumnezeu era neputincios să o dea fiind nepătimitor (...) Atunci El născocește această umilință, caută să se pună în starea de a putea îndura dureri și chinuri pentru a convinge de iubirea Sa pe cei pentru care va suferi atât<footnote Sf. Nicolae Cabasila
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
a dovedit un dușman pentru ochișorii lui, iar acum riscă să nu își mai poată vedea părinții niciodată. Medicii români l-au diagnosticat cu retinopatie de prematuritate de grade 4B și 5, iar această afecțiune foarte avansată i-a lăsat neputincioși pe mulți medici din țară și din străinătate. Singurii care s-au declarat încrezători că Dragoș își poate recupera vederea sunt medicii de la Spitalul “William Beaumont” din Detroit (Statele Unite ale Americii), care au mai operat cu succes și alți copii
Strigătul de ajutor al mamei cu un copil născut fără vedere [Corola-blog/BlogPost/93803_a_95095]
-
-i cere fiul mamei? - două lucruri: fie moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată în 1883), dar Epigonii apare în 1870. Ordinea din ediție
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
ați semnat. Nimeni nu va afla decât adevărul filtrat de noi, livrat populației când și cum vrem noi”. O replică pe linia profeticei cărți “1984”, publicată în 1949 de George Orwell, participant la războiul civil din Spania, unde a asistat, neputincios, la “canibalizarea” “tovarășilor de drum” din guvernul republicat de către comuniști, instructați de consilierii NKVD-isti. 1949 este chiar anul lichidării de către Securitate a grupării “Dragoslavele-Muntele Roșu”, dar și anul înființării grupării “Nucșoara”, în care Arsenescu are aliați de nădejde pe
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]