3,957 matches
-
în casație, efectuează comunicările dispuse de magistratul-asistent, conform art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală; ... l) verifică buna funcționare a echipamentelor informatice, precum și a echipamentului de înregistrare din sala de ședință și, în cazul în care constată neregularități, le aduc de îndată la cunoștința magistratului-asistent și sesizează compartimentul de specialitate, în vederea remedierii în timp util a deficiențelor constatate; ... ... 2. în timpul ședințelor de judecată: a) primesc înscrisurile depuse în timpul ședinței de judecată, asigură consultarea acestora
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
Constituție. Nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situație de perpetuă insecuritate juridică. Așadar, deși la o primă vedere pare că Parlamentul nu a respectat doar un aspect procedural, poate formal, în realitate, consecințele pe care această neregularitate le implică sunt grave, afectând ideea de democrație și de securitate juridică în substanța lor. În această situație, o lege adoptată în astfel de condiții, mai ales în ipoteza acordării/retragerii unor drepturi cu caracter patrimonial, nu poate fi decât arbitrară
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de atac vizează și acest aspect. ... 43. În ce privește însă condiția ca prin sesizare să fie dedusă spre interpretare o veritabilă chestiune de drept, susceptibilă unei dezlegări de principiu, aptă să preîntâmpine jurisprudența neunitară, se constată o serie de neregularități, care fac demersul inadmisibil. ... 44. Astfel, referitor la această cerință, ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept reală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut, în jurisprudența
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
paragraful 29, potrivit cărora, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, paragraful 64, s-a statuat că dispozițiile art. 345 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală reglementează procedura în camera preliminară referitoare la constatarea unor neregularități ale actului de sesizare, la sancționarea, potrivit art. 280-282, a actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori excluderea unor probe administrate, precum și remedierea de către procuror a neregularităților actului de sesizare. Din perspectiva încălcării principiului contradictorialității și
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
perspectiva încălcării principiului contradictorialității și a dreptului la o procedură orală, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată, întrucât, având în vedere competențele procurorului în procesul penal, este firesc ca încheierea prin care se constată neregularități ale actului de sesizare, prin care s-au sancționat, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, să fie comunicată procurorului, doar acesta din
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
afectează dreptul la un proces echitabil. Așa fiind, raportat la considerentele deciziei mai sus enunțate, judecătorul de cameră preliminară va putea pune în discuție, la cerere sau din oficiu, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, neregularități ale actului de sesizare, cu respectarea principiului contradictorialității și oralității. Prin urmare, elementele de noutate invocate de autor pot fi combătute înainte ca judecătorul de cameră preliminară să emită încheierea ce se va comunica parchetului în temeiul art. 345 alin.
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
va comunica parchetului în temeiul art. 345 alin. (2) din același cod, pentru că soluția legislativă „fără participarea procurorului și a inculpatului“ a fost declarată ca fiind neconstituțională. De asemenea, după ce procurorul va remedia în termen de 5 zile neregularitățile actului de sesizare astfel dezbătute în contradictoriu în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, noua formă a rechizitoriului circumscrisă aspectelor analizate poate fi cunoscută de inculpat în condițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
sensul transformării dintr-o nulitate relativă într-una absolută, care să poată fi invocată în orice moment procesual și de orice parte sau chiar din oficiu. Prin urmare, reține că, odată depășită faza camerei preliminare, partea nu mai poate invoca neregularități privind actul de sesizare ori alte acte procesuale sau procedurale efectuate în cursul urmăririi penale. Totodată, apreciază că nu este firesc ca neregularitatea invocată să fie trecută în rândul sancțiunilor mai grave, atât timp cât această operațiune este de competența
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
chiar din oficiu. Prin urmare, reține că, odată depășită faza camerei preliminare, partea nu mai poate invoca neregularități privind actul de sesizare ori alte acte procesuale sau procedurale efectuate în cursul urmăririi penale. Totodată, apreciază că nu este firesc ca neregularitatea invocată să fie trecută în rândul sancțiunilor mai grave, atât timp cât această operațiune este de competența legiuitorului, iar, pe de altă parte, cazurile enumerate limitativ la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală nu permit sau nu
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
trecută în rândul sancțiunilor mai grave, atât timp cât această operațiune este de competența legiuitorului, iar, pe de altă parte, cazurile enumerate limitativ la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală nu permit sau nu lasă loc includerii neregularității invocate în rândul celor expres prevăzute de lege, astfel cum s-a întâmplat prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
omisiuni a unei instanțe de apel de a examina integral criticile apelanților nu trebuie privită disociat de ansamblul reglementărilor pertinente în această materie, în mod particular în privința contestației în anulare. Acest ultim remediu procesual permite persoanei interesate să invoce neregularități procedurale asupra cărora instanța de apel a omis a se pronunța, reglementarea sa completând-o pe cea a recursului în casație și conturând împreună cadrul remediilor extraordinare menite să asigure legalitatea hotărârii penale definitive. A admite că orice omisiune a
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
sau ori de câte ori se constată necesar B M C, să evalueze punctual, nivelul de conformitate a respectării unor proceduri și protocoale aprobate, de la nivelul tuturor sectoarelor de activitate din spital, în a căror implementare s-au constatat neregularități; Sprijină B M C în asigurarea permanentă a fluenței comunicării inter-instituționale, în scopul urmăririi de către A.N.M.C.S. a conformității spitalului cu cerințele standardelor de acreditare și cu celelalte prevederi legale aplicabile pe toata durata de valabilitate a acreditării, asigurând în
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
penală în respectiva cauză de a completa sau de a continua urmărirea penală. ... 25. Potrivit art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet în următoarele situații: rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; procurorul solicită restituirea
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet în următoarele situații: rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilității și securității raporturilor juridice. Prin urmare, stabilitatea hotărârilor judecătorești este condiționată de pronunțarea lor în condițiile legii, iar finalitatea contestației în anulare este tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege. ... 15. Așa fiind, Curtea a învederat faptul că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
și alin. (4) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: [...] b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; [...] (4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
căreia se examinează competența și legalitatea sesizării instanței, legalitatea actelor de urmărire penală efectuate în cauză, precum și legalitatea modului de administrare a probelor în faza de urmărire penală. Scopul acestei proceduri este acela de a identifica și remedia eventualele neregularități survenite sub aspectele enumerate, așa încât faza de judecată să se desfășoare cu celeritate și cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. ... 13. Neregularitățile constatate în procedura de cameră preliminară determină sancțiuni juridice diferite, în funcție de elementele
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
apreciază că anumite acte de urmărire penală au fost efectuate cu nesocotirea legii, va proceda potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, dispunând anularea lor [art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. În fine, atunci când observă neregularități ale rechizitoriului ce fac imposibilă stabilirea obiectului sau a limitelor judecății, iar în termenul prevăzut de lege procurorul nu răspunde solicitării de remediere, judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet [art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
judecat oricăror altor constatări ulterioare. În privința aspectelor neclarificate de debitor pe calea contestației în executare ori criticate, dar nesoluționate de instanță ca efect al unei excepții peremptorii, nu se poate angaja răspunderea disciplinară ulterioară a executorului judecătoresc, întrucât asemenea neregularități, necontestate de debitor sau contestate, dar neanalizate pe fond ca efect al intervenirii vreunui fine de neprimire, se acoperă ca efect al decăderii acestuia din dreptul de a le mai critica. Prin urmare, asemenea chestiuni se validează ca efect al
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
de a le mai critica. Prin urmare, asemenea chestiuni se validează ca efect al sancțiunii ce operează asupra debitorului, nefiind, astfel, îngăduit ca ulterior un organ administrativ să se substituie instanței de judecată și să aprecieze el însuși existența anumitor neregularități, care, formal, s-au acoperit. Singura autoritate competentă în acest sens este instanța de executare, a cărei intervenție se poate activa numai la solicitarea părții interesate sau vătămate și numai în anumite condiții restrictive temporale; executorul judecătoresc nu poate fi
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
fiind supuse cenzurii exclusive realizate de instanța de executare. Chiar neuzarea de mijlocul procedural al contestației la executare sau uzarea de acest mijloc procedural și respingerea acestuia din orice motive nu pot determina răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc pentru presupuse neregularități circumscrise raportului privat dintre părți, nefiind îngăduit ca unui organism administrativ să i se recunoască posibilitatea de a se substitui instanței de judecată. ... 6. Soluția instanței de recurs 6.1. Aspecte de fapt și de drept relevante reținute de prima instanță
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
Secția penală, în Dosarul nr. 13.117/197/2019/a1, prin care se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Care este natura juridică a termenului de 5 zile în cadrul căruia procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare, care este felul actului procesual prin care se realizează remedierea, dacă actul trebuie verificat pentru legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior și care este termenul-limită până la care ar putea interveni această verificare? Completul pentru
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală a stabilit că termenul „cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia“ este un termen peremptoriu. Prin urmare, decăderea operează cu privire la posibilitatea procurorului de a remedia anumite neregularități ale actului de sesizare, fiind urmată, însă, de o soluție procesuală specifică camerei preliminare, respectiv restituirea cauzei la procuror. Practic, posibilitatea ulterioară a procurorului de a întocmi un nou rechizitoriu, așa cum susține doctrina, care să respecte exigențele judecătorului de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
urmată, însă, de o soluție procesuală specifică camerei preliminare, respectiv restituirea cauzei la procuror. Practic, posibilitatea ulterioară a procurorului de a întocmi un nou rechizitoriu, așa cum susține doctrina, care să respecte exigențele judecătorului de cameră preliminară cu privire la neregularitatea actului de sesizare, nu l-ar exonera pe acesta de obligația de a formula, la momentul sesizării, o acuzație clară prin care să stabilească obiectul și limitele judecății. Remedierea acestor neregularități, respectiv comunicarea menținerii dispoziției de trimitere în judecată, trebuie
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
respecte exigențele judecătorului de cameră preliminară cu privire la neregularitatea actului de sesizare, nu l-ar exonera pe acesta de obligația de a formula, la momentul sesizării, o acuzație clară prin care să stabilească obiectul și limitele judecății. Remedierea acestor neregularități, respectiv comunicarea menținerii dispoziției de trimitere în judecată, trebuie făcută în acest termen strict de 5 zile. Cu privire la actul de remediere, doctrina a stabilit că acesta ar putea fi un alt rechizitoriu. Literatura de specialitate este, în opinie
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]