143 matches
-
Încă din anul 1953, când Daoud Khan a fost numit prim-ministru, Afganistanul a înclinat spre U.R.S.S., care juca un rol crescând în elaborarea politicii interne și externe a statului afgan. Atât Daoud, cât și regele Amanullah erau persoane nereligioase, având înclinație spre comunism. El a încercat să occidentalizeze țara și a încurajat liberalizarea și libera combinare a sexelor. Până în anul 1953, regele Zahir a promovat totuși o politică de nealiniere în marile probleme internaționale. Dar, din anul 1953, Daoud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
comune și la promovarea unor idei ale altor orientări religioase, pe care majoritatea membrilor le consideră o amenințare la adresa identități și coeziunii grupului. De asemenea, subiectele care nu au legătură cu temele religioase, reclamele sau promovarea unor organizații și idei nereligioase sunt apreciate ca fiind inoportune de către majoritatea membrilor comunității. VI.7. O tipologie a comunităților virtuale religioase Pornind de la observarea caracteristicilor descrise mai sus, orice comunitate virtuală religioasă poate fi descrisă pe două dimensiuni distincte ce caracterizează relațiile interpersonale, structura
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
subiecți care participă la comunitățile virtuale religioase de mai puțin de doi ani poate fi explicată prin două situații diferite: * stabilitatea acestui tip de comunități: accesul la comunitățile virtuale religioase este mai dificil, promovarea mai scăzută (cel puțin pe website-urile nereligioase, care sunt majoritare) și coeziunea mai puternică între membri în virtutea stabilității și nivelul mai ridicat de închidere al acestor comunități; Interesul pentru cercetare mai crescut în rândul membrilor cu experiență din cadrul comunităților virtuale, datorat dedicării și fidelității acestora față de comunitățile
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Obsesia căutării originii faptului religios. Conform acestei idei frecvent asumate, dacă religia a fost creată de om, atunci apariția și dezvoltarea sa au diverse cauze individuale și sociale. Or, cercetările recente susțin exact contrariul: nu există un stadiu istoric anterior, nereligios. De ce? Pentru că religia este consubstanțială condiției umane și, prin urmare, însoțește omul pe tot parcursul existenței lui istorice. d) Explicația evoluționistă a apariției și a dezvoltării religiei. A fost o idee dominantă în secolul al XIX-lea și în prima
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
autoasumat ce presupune, printre altele, convingerea că „există și o altă cale spre Dumnezeu, în afara religiei organizate”. De exemplu, un sondaj de opinie realizat de BBC în Marea Britanie în iulie 2000 confirma acest fapt: „spiritualii” au obținut 32%, „religioșii” 28%, „nereligioșii” 22%, „agnosticii” 10%, iar „ateii” 8% . Cercetările sociologice de teren efectuate ulterior anului 2000 vin și ele să susțină această tendință de creștere a numărului subiecților care se declară „spirituali”. Trebuie însă menționat un fapt foarte important. Nu toți „spiritualii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu altele funcționale. Astfel, „magia sau anumite rituri și credințe religioase sunt funcționale din cauza efectului lor asupra stării de spirit sau de siguranță a credinciosului”. Atunci când aceste mecanisme magico-religioase Îm preună cu efectele lor dispar, sunt înlocuite cu alte mecanisme nereligioase. Secula rizarea presupune așadar dominanța socială a sistemelor și mecanismelor sociale laice, profane. O altă dimensiune a secularizării cercetată sociologic se referă la religiozitate. În termenii lui anthony Giddens, aceasta cuprinde ansamblul de credințe, idei și valori pe care și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în prezent și temele centrale ale narațiunii. Consider că prima amintire a Sarei reprezintă esența vieții ei actuale și voi încerca să justific această afirmație în cele ce urmează. De-a lungul poveștii, Sara spunea povestea tipică unei femei israelite nereligioase, în viața căreia religia joacă un rol minimal. A activat în cadrul mișcării de tineret, a făcut armata, a învățat o meserie, a locuit singură, separat de părinți și așa mai departe. În orice caz, era evident pentru intervievatoare că Sara
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
era de „a restrânge sfera de influență a elementelor religioase”1. Este clar că, În concepția sa asupra comunității evreiești, Partidul Comunist se baza pe o contradicție: pe de-o parte, aceasta era văzută ca o structură strict religioasă - funcțiile nereligioase Îi fuseseră luate -, pe de alta, ei i se dădea un caracter antireligios. De altfel, conducerea comunitățilorxe "Antonescu" era dată unor activiști comuniști care nu aveau nimic În comun cu caracterul religios al comunității. În optica Partidului Comunist, i se
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
una dintre contradicțiile de bază ale concepției comuniste privind organizarea vieții evreiești În România. Într-un memoriu din 1957, rabinul xe "Rosen"Rosen avea să sublinieze absurdul situației În care o instituție de cult, comunitatea, era condusă de „persoane caresedeclară nereligioase, și care În mod public profanează religia...” 2. Rabinul, utilizându-și un real talent politic, se Întreba retoric asupra dualității de care aminteam mai sus: „...ori este comunitatea evreilor, și deci este evreiască, ori este comunitatea mozaică și este a
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
numite a șeptenalului militar, care stabilea bugetul armatei pe șapte ani, opunîndu-se astfel Vaticanului, care dorea să-l susțină pe Bismarck în această chestiune. Pentru Centru aceasta reprezenta ocazia de a-și sublinia caracterul diferit, definindu-și poziția pe criterii nereligioase și germane. Din partid ce apăra religia, el devenea un partid catolic german. După 1890, cînd Bismarck a fost îndepărtat de la putere, iar Ernst Lieber i-a succedat lui Windthorst, această evoluție s-a accentuat. Acest partid important, care număra
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mică, ca dovadă faptul că aproximativ 40% dintre subiecți cunosc persoane apropiate care declară că nu cred în Dumnezeu. După cum era de așteptat, lipsa credinței în Dumnezeu este mai frecventă în cercurile de prieteni ale persoanelor tinere, educate și relativ nereligioase; această variație este un argument în favoarea validității indicatorului indirect. Reacția societății în fața scepticismului religios Datele anchetei indică faptul că presiunile opiniei publice asupra persoanelor care nu cred în Dumnezeu se manifestă variabil, în funcție de rolul social al persoanei respective. Astfel, scepticismul
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Cruciadelor, consemnate în "cărțile amintirii" păstrate de numeroase comunități germanice și din Europa de Est, sâmbăta și la slujbele comemorative ce le erau dedicate. Vom menționa, de asemenea, zilele de comemorare speciale pentru victimele Holocaustului, care-i implică mai ușor pe evreii nereligioși, precum Yom Ha-Shoah, Ziua Genocidului, celebrată în Israel și în diasporă și al cărei ritual se apropie de practicile tradiționale legate de cultul morților. Unele comunități practică astfel o slujbă specială în amintirea martirilor revoltei din ghetoul din Varșovia, împotriva
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sunt mai puțin prompți în a depune plângere, de teamă să nu fie refuzați brutal din cauza originii lor sau a culorii pielii. La asta se adaugă lipsa unor veritabile instituții organizate, în sânul populațiilor provenite din imigrație, de către societatea civilă nereligioasă, care să le ia apărarea în aceste situații sau să facă demersuri pe lângă autoritățile de stat. Pe de altă parte, istoria Europei, din care ura antievreiască și exterminarea la care a condus ea fac parte integrantă, ne face mai atenți
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ei (activitate!) zile în șir, am fost cu ei la Voroneț și Moldovița și Sucevița și mai ales la Putna, unde am plîns o bucată de cer și o bucată de pămînt în preajma acelui mormînt sfînt. Știi că am ceva nereligios în mine, o inapetență perpetuă pentru ritualurile de orice fel, însă drumurile acestea pe la mănăstiri sînt între cele mai frumoase drumuri ale vieții mele. Cred că am tare mult bun-simț în fața valorii, fie ea laică sau de altă nuanță. Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
popoarele însele nu au recu-noscut-o încă; și se ascunde din întîmplare o necesitate religioasă acolo unde pare că triumfă lipsa de Religie; necesitatea unei Religii libere care să fie transmisă inimii popoarelor fără intermedierea principilor și a guvernelor; și strigătul nereligios se minte pe sine iar, în ura unui slujitor al Religiei aservit, se confundă și învăluie din greșeală însăși Religia; în rînduirea divinei Providențe se pregătește o amestecare a națiunilor nu pentru scăderea dărilor (revoluționarii tolerează cu răbdare marile impozite
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ale timpului, căci Timpul sacru este reversibil, în sensul că este un timp mitic, ontologic „mereu egal cu el însuși, nu se schimbă și nu se încheie“. Acest comportament față de Timp deosebește oamenii între ei, pe cel religios de cel nereligios, primul refuzând să trăiască doar în „prezentul istoric“. TEMELE MUTAȚIEI FANTASTICE 1. Mutația metafizică în spațiu a) transfigurarea edenică a realului, în: Șarpele (1937), este opera în care se realizează o trecerea fără fisură de la real la fantastic. În centrul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
se poate înțelege și explica mai bine succesul pe care l-a avut. După agitațiile politice ale anilor ’68-’69, filmul acesta făcea o întoarcere spre viața dezideologizată. Doi tineri superbi (El: bogat, viguros, impetuos; Ea: săracă, inteligentă, rafinată), studioși, nereligioși, liberi de prejudecăți sociale se iubesc la modul total. După un (prea) scurt timp însă, moartea (fata se îmbolnăvește de leucemie) îi desparte. Ceea ce face cea mai puternică impresie e integritatea și integralitatea cu care se oferă unul altuia. Fără
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
taxați de toată lumea care contează: de reprezentanții cultelor, cum le zicem noi, cei înfierați pentru „corectitudine politică”, el le zice la toate „Biserici” (?!), de către reprezentanții „adevăratei societăți civile” . Pe scurt, oricine dorește o imparțialitate a statului în raport cu credințele religioase și nereligioase ale oamenilor sau politici de egalitate de șanse în exprimarea religiozității sau nereligiozității frizează comportamente NKVD-iste, se aseamănă celor care au condus prin acțiunile lor la milioane de morți în Gulaguri, cert este „moral idiot” și, bineînțeles, locul comun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
secolul al XVIII-lea, europenii vestici, nonfolclorici și contractualiști, depărtându-se de dialogul cu „veșnicia” specific comunităților țărănești premoderne, au început să se întrebe cum poți crea o comunitate morală atunci când societatea este eterogenă religios și devine tolerantă față de oameni nereligioși și tratează religia ca problemă privată a indivizilor. Sensul răspunsurilor moderne la această tulburătoare problemă poate fi rezumat astfel: fiecare om, ne spun kantienii și eticienii drepturilor, este un scop în sine fiindcă este ființă rațională, adică autonomă (cel puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
pohtit” și vor dori ca guvernanții români să fie monitorizați extern. Diversitatea religioasă poate să fie păstrată și încurajată în condițiile în care religia rămâne ferm o problemă privată a persoanelor și se păstrează caracterul secular al instituțiilor și normelor nereligioase. Politica europeană trebuie să încurajeze deopotrivă libertatea, diversitatea benignă, ecumenismul (nu doar pe cel creștin) și secularizarea. În privința diversității lingvistice și a celei etnice, cred că politica europenă trebuie să încurajeze o limbă unică generală de comunicare între toți cetățenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
descântată" cu greu își găsesc drumul în mijlocul tuturor teologiilor și filozofiilor, al concepțiilor despre lume și al religiilor, atâtea și atâtea instanțe dătătoare de sens. Mulți se simt nesiguri deoarece în acest nou context propriul punct de vedere religios (sau nereligios) pare în mod radical relativizat. Într-o situație asemănătoare, Max Weber e de părere că un profesor nu trebuie să se transforme în profet, demagog, sau într-un Mesia care să impună ascultătorilor o luare de poziție. Trebuie, în schimb
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care să fie din nou mult mai orientate către Evanghelie și deschise nevoilor bărbatului și femeii timpului nostru. Speranța unei păci între religii Sunt și rămân o persoană religioasă. Cu toate acestea nu mă aflu în prima linie împotriva persoanelor nereligioase, secularizate, laice. Mă simt o persoană laică și cred că am motive justificate doar pentru a refuza secularismul ideologic, o absență sistematică a lui Dumnezeu. În calitate de teolog creștin, m-am ocupat tot mai mult de schimbarea atitudinii Bisericilor creștine în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
era considerată retrograda și dușmana libertății. Abia în 1904, pentru prima oară, catolicii au participat la alegerile administrative. Iar, un an mai apoi, la Caltagirone (Sicilia), don Luigi Sturzo a pus bazele viitorului partid al catolicilor, de orientare democratică și nereligioasă. Catolicii începeau să se organizeze mult mai bine. Au intrat în lumea politică și, mai ales, în țesutul social prin mii de Asociații profesionale, Case rurale, Cooperative etc. Pacificarea completă din Stat și Biserică a fost sancționată prin Pactele din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Dacă clivajul religios se încrucișează cu alte clivaje, importanța religiei se diminuează. Există patru combinații principale de clivaje pentru cele șapte țări avute în vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
se diminuează. Există patru combinații principale de clivaje pentru cele șapte țări avute în vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul religios este cu siguranță mai puternic în Polonia decât în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]