140 matches
-
metafizicii", o zonă a cunoașterii aflată dincolo de limitele experienței realului (a cunoașterii empirice), un concept "perfect" ce indică o realitate superioară, de natură pur spirituală. Totodată, se face o distincție între sensul tradițional religios al sacrului și sensul mai larg, nereligios, ce privește aspecte spirituale profunde și generale, ipostaze conceptuale de natură rațională și irațională. Iar în relația sa cu arta, datorită unui proces de interferență, sacrul capătă forme "materiale", suprapunere ce amplifică energetic, potrivit limbajelor, forța de comunicare a artelor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
scopuri, idealuri); efectori / instrumentali (memorie, deprinderi, priceperi, capacitate, aptitudini); relaționali (caracter, legături interpersonale); etc. • factori de natură bio-psiho-socială: constituție biologică (stare de sănătate sau de boală), vîrstă, sex; constituție psihică (echilibrat/dezechilibrat, introvertit/extrovertit etc.); grup cultural (primitiv/modern, religios/nereligios, cult/incult etc.), social-economic, de clasă socială și de profesie, grup etnic etc.; • factori de natură geo-cosmică: influențele mediului geografic (climă, zonă etc.); determinări cosmice (influența cîmpurilor galactice, a exploziilor solare, a cîmpurilor electromagnetice etc. asupra comportamentului uman, asupra stării
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
popoarele însele nu au recu-noscut-o încă; și se ascunde din întîmplare o necesitate religioasă acolo unde pare că triumfă lipsa de Religie; necesitatea unei Religii libere care să fie transmisă inimii popoarelor fără intermedierea principilor și a guvernelor; și strigătul nereligios se minte pe sine iar, în ura unui slujitor al Religiei aservit, se confundă și învăluie din greșeală însăși Religia; în rînduirea divinei Providențe se pregătește o amestecare a națiunilor nu pentru scăderea dărilor (revoluționarii tolerează cu răbdare marile impozite
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
elisabetane și de mai târziu decât al celor timpurii. Probabil că nu este o coincidență că atât primul mare val de „Împrejmuiri“, cât și apariția etosului puritan au avut loc În perioada elisabetană. Primele semne ale unei convertiri rebele și nereligioase de la frica de natură la Îndrăgirea ei au apărut tot atunci. Decorul și temele pastorale ale unor piese shakespeariene - descrierea unor exiluri, nu Întru totul lipsite de atracții, din grădina pașnică a civilizației În Visul unei nopți de vară, Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Dacă clivajul religios se încrucișează cu alte clivaje, importanța religiei se diminuează. Există patru combinații principale de clivaje pentru cele șapte țări avute în vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
se diminuează. Există patru combinații principale de clivaje pentru cele șapte țări avute în vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul religios este cu siguranță mai puternic în Polonia decât în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
combinații principale de clivaje pentru cele șapte țări avute în vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul religios este cu siguranță mai puternic în Polonia decât în Lituania, dar în cele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul religios este cu siguranță mai puternic în Polonia decât în Lituania, dar în cele două cazuri, motivul diminuării influenței clivajului religios e legat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
vedere (Tabel 3). Tabel 3 Interacțiunea clivajelor politice Interacțiunea clivajelor Clivaje dominante Clivaje secundare Țări Suprapunere Nereligios Religios Polonia, Lituania Suprapunere Un clivaj religios printre altele Nereligios Ungaria, Slovacia Interferență Nereligios Religios Cehia, Letonia Interferență, clivaj religios fără importanță Nereligios Nereligios Estonia A. Suprapunerea clivajelor clivajul religios este secundar, alte clivaje domină (în Polonia, în Lituania) Clivajul religios este cu siguranță mai puternic în Polonia decât în Lituania, dar în cele două cazuri, motivul diminuării influenței clivajului religios e legat de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Încă din anul 1953, când Daoud Khan a fost numit prim-ministru, Afganistanul a înclinat spre U.R.S.S., care juca un rol crescând în elaborarea politicii interne și externe a statului afgan. Atât Daoud, cât și regele Amanullah erau persoane nereligioase, având înclinație spre comunism. El a încercat să occidentalizeze țara și a încurajat liberalizarea și libera combinare a sexelor. Până în anul 1953, regele Zahir a promovat totuși o politică de nealiniere în marile probleme internaționale. Dar, din anul 1953, Daoud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
antiamerican, antiglobalizare, antioccidental (?Ă și socialisto-comunist. E un mediu care se vrea egalitar, dar nu e. Într-un fel ciudat, isteric, a inversat semnele intoleranței. Universitatea „La Sapienza“ nu face excepție. Ca să o rupă complet cu trecutul ei nelaic și nereligios, cei de acolo ar putea face un pas radical - și necesar: să îi schimbe numele dat de Biserică. Iar în lumina celor petrecute în ianuarie, nu văd altul mai potrivit ca Universitatea „La Stupidità“. S-ar păstra modelul și s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
15,50 fugim spre feribot și plătim călătoria cu cardul Octopus. TEMPLUL SIKH În lume există peste 10.000 de religii. În ordine descrescătoare, sunt: creștinismul, cu 2,1 miliarde de oameni, urmat de Islamism, cu 1,5 miliarde, ateismul, nereligioșii și alții, cu 1,1 miliarde, hinduismul cu 900 de milioane, până la Sikh-ism, cu peste 23 de milioane de adepți (locul 8 în lume). Sikh-ismul (sikh provine din sanscrită, unde sisia înseamnă discipol) este printre ultimele religii monoteiste apărute în
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
a vieții, spune Lessing, "nu ne rămâne decât munca. Doar munca ne înviorează, ne bucură, ne face fericiți". Marea "taină" a celor vârstnici este că "se schimbă trupul, dar tu nu te schimbi de fapt câtuși de puțin". Desigur, aici, nereligioasa și pragmatica Doris Lessing se gândește fără îndoială (și cât se poate de sentimental) la suflet. Avem și o declarație a autoarei de ultimă oră, care dă semne de tristețe, de oboseală: Ești mereu mai sceptic, totul e din ce în ce mai enigmatic
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
studiu, fără pregătire, cu riscul de a ruina statul, averile personale și munca însăși care scade imediat ce încrederea se retrage... "[Un] lucru totuși mă liniștește, acela că acest popor care se înscăunează îmi pare mult mai luminat, mai moral, mai nereligios decît burghezia căreia îi succede..." Frédéric Ozanam, 6 martie 1848, in Lettres de Frédéric Ozanam, t.3, Paris, CELSE, 1978, p.387-388. Frédéric Ozanam (1813-1853), fondator al Conferințelor de la Saint-Vincent-de-Paul, profesor la Sorbona, scrie la 6 martie 1848, fratelui său
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din punct de vedere religios. El garantează deopotrivă libertatea religioasă și libertatea antireligioasă. În derivația lui istorică, statul laic este o formă moderată a statului revoluționar ateist. Ca atare, sub aspectul imparțialității, el preferă în instituțiile de cultură oficială factori nereligioși și antireligioși. El sprijină cu precădere cultura laică, astfel încât, în cuprinsul acestui stat, jocul e liber între forțele culturii religioase și ale culturii ostile religiei sau indiferente față de ea. Statul constituțional modern, fie republică, fie monarhie, poartă de obicei marca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Idealul libertății politice a devenit vorbă goală acolo unde libertatea se răsfață. Idealul libertății politice să funcționeze ca motor al unei deveniri intelectuale? Această devenire însă e convulsivă, plină de frământări, atingând razant desfrâul și înfigându-se într-o asceză nereligioasă. Studiul ca încercare de a potoli cumplita sete de adevăr, acesta este tânărul Kazantzakis. În el se ciocnesc violent teoriile. Evoluționismul minează grav creaționismul, desțelenind liniștea copilăriei. Liceanul, răscolit că ar putea fi urmașul unei maimuțe, dă fuga la profesorul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ei (activitate!) zile în șir, am fost cu ei la Voroneț și Moldovița și Sucevița și mai ales la Putna, unde am plîns o bucată de cer și o bucată de pămînt în preajma acelui mormînt sfînt. Știi că am ceva nereligios în mine, o inapetență perpetuă pentru ritualurile de orice fel, însă drumurile acestea pe la mănăstiri sînt între cele mai frumoase drumuri ale vieții mele. Cred că am tare mult bun-simț în fața valorii, fie ea laică sau de altă nuanță. Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și exemplele lui Machiavelli, desi le-a rearanjat și a adăugat multe exemple proprii. De asemenea, a "curățat" cartea prin suprimarea pasajelor (precum cele care conțin prețuirea lui Machiavelli pentru Cesare Borgia) care ar fi putut fi considerate riscante sau nereligioase. Machiavelli a fost un protector gelos al proprietății sale intelectuale, așa că este surprinzător că nu apare nicio mențiune a lui Nifo în amplă să corespondență. Pare probabil că Nifo să fi acționat cu știrea lui Machiavelli. Nifo era, ca și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
taxați de toată lumea care contează: de reprezentanții cultelor, cum le zicem noi, cei înfierați pentru „corectitudine politică”, el le zice la toate „Biserici” (?!), de către reprezentanții „adevăratei societăți civile” . Pe scurt, oricine dorește o imparțialitate a statului în raport cu credințele religioase și nereligioase ale oamenilor sau politici de egalitate de șanse în exprimarea religiozității sau nereligiozității frizează comportamente NKVD-iste, se aseamănă celor care au condus prin acțiunile lor la milioane de morți în Gulaguri, cert este „moral idiot” și, bineînțeles, locul comun
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
secolul al XVIII-lea, europenii vestici, nonfolclorici și contractualiști, depărtându-se de dialogul cu „veșnicia” specific comunităților țărănești premoderne, au început să se întrebe cum poți crea o comunitate morală atunci când societatea este eterogenă religios și devine tolerantă față de oameni nereligioși și tratează religia ca problemă privată a indivizilor. Sensul răspunsurilor moderne la această tulburătoare problemă poate fi rezumat astfel: fiecare om, ne spun kantienii și eticienii drepturilor, este un scop în sine fiindcă este ființă rațională, adică autonomă (cel puțin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pohtit” și vor dori ca guvernanții români să fie monitorizați extern. Diversitatea religioasă poate să fie păstrată și încurajată în condițiile în care religia rămâne ferm o problemă privată a persoanelor și se păstrează caracterul secular al instituțiilor și normelor nereligioase. Politica europeană trebuie să încurajeze deopotrivă libertatea, diversitatea benignă, ecumenismul (nu doar pe cel creștin) și secularizarea. În privința diversității lingvistice și a celei etnice, cred că politica europenă trebuie să încurajeze o limbă unică generală de comunicare între toți cetățenii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
era considerată retrograda și dușmana libertății. Abia în 1904, pentru prima oară, catolicii au participat la alegerile administrative. Iar, un an mai apoi, la Caltagirone (Sicilia), don Luigi Sturzo a pus bazele viitorului partid al catolicilor, de orientare democratică și nereligioasă. Catolicii începeau să se organizeze mult mai bine. Au intrat în lumea politică și, mai ales, în țesutul social prin mii de Asociații profesionale, Case rurale, Cooperative etc. Pacificarea completă din Stat și Biserică a fost sancționată prin Pactele din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Obsesia căutării originii faptului religios. Conform acestei idei frecvent asumate, dacă religia a fost creată de om, atunci apariția și dezvoltarea sa au diverse cauze individuale și sociale. Or, cercetările recente susțin exact contrariul: nu există un stadiu istoric anterior, nereligios. De ce? Pentru că religia este consubstanțială condiției umane și, prin urmare, însoțește omul pe tot parcursul existenței lui istorice. d) Explicația evoluționistă a apariției și a dezvoltării religiei. A fost o idee dominantă în secolul al XIX-lea și în prima
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
autoasumat ce presupune, printre altele, convingerea că „există și o altă cale spre Dumnezeu, în afara religiei organizate”. De exemplu, un sondaj de opinie realizat de BBC în Marea Britanie în iulie 2000 confirma acest fapt: „spiritualii” au obținut 32%, „religioșii” 28%, „nereligioșii” 22%, „agnosticii” 10%, iar „ateii” 8% . Cercetările sociologice de teren efectuate ulterior anului 2000 vin și ele să susțină această tendință de creștere a numărului subiecților care se declară „spirituali”. Trebuie însă menționat un fapt foarte important. Nu toți „spiritualii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu altele funcționale. Astfel, „magia sau anumite rituri și credințe religioase sunt funcționale din cauza efectului lor asupra stării de spirit sau de siguranță a credinciosului”. Atunci când aceste mecanisme magico-religioase Îm preună cu efectele lor dispar, sunt înlocuite cu alte mecanisme nereligioase. Secula rizarea presupune așadar dominanța socială a sistemelor și mecanismelor sociale laice, profane. O altă dimensiune a secularizării cercetată sociologic se referă la religiozitate. În termenii lui anthony Giddens, aceasta cuprinde ansamblul de credințe, idei și valori pe care și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]