296 matches
-
precum au făcut-o roșii. Astăzi ling mâna pe care vreau s-o muște. Și daca ar linge-o ei înșii n-ar fi nimic. Dar îngenunche țara la acest act de estremă umilință. ["O, EUFEMISM!... "] 2264 O, eufemism! Fericirea nerozilor și scăparea viclenilor, cine te-a inventat a inventat forma în care se 'mbracă lașitatea omenească, lipsa de convingeri limpezi, felonia. {EminescuOpXII 504} {EminescuOpXII 505} {EminescuOpXII 506} {EminescuOpXII 507} ["ESPOZIȚIA INDUSTRIALĂ... "] Espoziția industrială a societății Concordia Română nu rămâne deschisă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deputăție, directorat de bancă, directorat la Domenii etc. D-voastră care nu cunoașteți nici deșertăciunea sacrificiului, nici aceea a meritului și cari, în taină, râdeți de ele între pahare, numindu-i pe cei ce le au trași pe sfoară și nerozi al căror număr nu se mântuie, de ce le disputați până și aceste tinichele, cari nici se beau, nici se mănâncă, nici cântă cuplete franțuzești, nici joacă balet; niște semne făcute pentru acea tagmă de nerozi cari trăiesc sau mor pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au trași pe sfoară și nerozi al căror număr nu se mântuie, de ce le disputați până și aceste tinichele, cari nici se beau, nici se mănâncă, nici cântă cuplete franțuzești, nici joacă balet; niște semne făcute pentru acea tagmă de nerozi cari trăiesc sau mor pentru... idei? Știm că disprețuiți țara, că disprețuiți acest popor blând și moale care vă îngăduie să vă jucați cu soarta lui... dar la ce să-i și arătați prea pe față acest dispreț, atîrnîndu-vă de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
constant, inerent naturii partidului roșu, pe care "Romînia liberă"-l descrie în modul următor: Nemernici sânt mulți în turma roșie; ei formează maioritatea și încă ce maioritate! Oameni cinstiți și culți sânt doi-trei; niște insule pierdute în pustia neagră a nerozilor și gheșeftarilor... A doua zi după cădere ei se pun pe lucru spre a se ridica, " Orice mijloc este scuzabil numai s-ajungem iarăși la putere" le strigă Șeik-ul-Islam și-i vezi pe toți lucrând pe brânci spre a pune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ales cea din țara noastră, incidentul lui Wiest este un motiv de indignare, dar nicidecum de mirat. Wiest trebuia s-aibă soarta mai tutulor oamenilor de talent, trebuia să cază și el victima acelei conjurații eterne a nulităților invidioase, a nerozilor răi, a neputincioșilor de minte, a capetelor inepte, ce prigonește fără omenie, fără milă și fără rușine pe omul care se distinge prin merit propriu și a cărui existența, le stă ca un ghimpe în sufletul lor sec și netrebnic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
revenea, mergea cu flori și aprindea o lumânare la cavoul Corinei i-a zis, odată privind chipul din fotografie al acesteia: Sărmanul nostru puișor, cum s-a răzbunat el pe noi, crezând că l-am abandonat! Doamne, Bițule, ce hotărâre neroadă am putut să luăm, fără să vă spunem și vouă! Ne-am dus și-am crezut c-acolo-s câinii cu colaci în coadă și curge numai lapte și miere. Știi că am stat mult și bine într-un lagăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
uitător, ireversibil, / Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil? / Precum atunci și azi întocma: / Mărunte lumi păstrează dogma. // [...] / Acest ou-simbol ți-l aduc / [...] // Nu oul roșu. Un ou cu plod / Îți vreau, plocon, acum, de Paște; // Îl urcă-n soare și cunoaște!" "Nerodul uituc" a pierdut semnificația euharistică a oului, nemaivăzând în oul roșu decât hrana trupească, uitând-o pe cea spirituală, sărbătorească (nuntă) a cunoașterii." (p. 217 / 219 sq.). Paralela dezvoltată de Th. Codreanu între geniul romantic-eminescian și geniul parnasian-hermetic-barbian angajează paradoxist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
altă cercetare Serios pe loc se puse La coadă a-l mirosi. Păscarul l - astă. vedere Răbdarea de tot pierzând Zice rîzînd: {EminescuOpIX 104} - Om ciudat ca tine, vere, N-am văzut de când sunt Pe ast pămînt! Nici așa minte neroadă! Să, miroși peștii la coadă! De e proaspăt de vrei s' afli miroase - l la cap, creștine, Că el de la cap se 'mpute și o știe măcar cine. - Despre cap, zise țăranul, Nici mai este de vorbit, Căci o știu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de martur sunt prea trebuincios; La nuntă, la ospețe nu știu să fiu chemat, Iar la de morți parade mă 'nvită nencetat; Bolnav, de chem vreun medic, se 'ntîmplă șarlatan, Cea mai ușoară boală mi-o delungește - un an, Oricâți nerozi din lume prieteni mi se fac, Câte muieri bătrâne și slute - cu le plac, Săracii de oriunde mereu mă întețesc; Bogații de departe văzând mă ocolesc; Nu e vreo rudă, bună ce nu m-a părăsit, Nici crud vrăjmaș în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ea ca ziua vin și se duc. Precum în fundul mării stă mărgăritariul și mărgeanul și în fundul pământului pietrele cele mai scumpe, iar pe fața mării toate mortăciunile, așa și în lume: cei vrednici și cinstiți - ascunși și nevăzuți, iar cei nerozi în cinste mare. Lume fără nebuni, ca pădure fără uscături - nu se găsește. [13 iunie 1876] O TRAGEDIE ȚIGĂNEASCĂ Între mai mulți prășitori țigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moșie din ținutul Cahulului se aflau doi în împrejurări
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apucat să-mi spună că ceilalți băieți au aruncat pliantele în canal, am simțit că nu puteam fi nici eu mai prejos și n-am lăsat să-mi scape șansa din mână. Sau le dădeam pachetele copiilor de la școala de nerozi a lui George când veneam la prânz să-l iau din clădirea școlii care arăta ca un penitenciar, construită cu același gen de cărămidă ca fabrica de gheață și cea de butoaie, vecinii ei cei mai de soi. Înăuntru avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cu un copil de la ea taman la începutul carierei. Credeam că ai atâta minte în cap să îți dai seama. Uneori mă gândeam că e tare deșteaptă și sigură pe ea să vorbească astfel și iar mă dovedeam incredibil de nerod. Aveam impresia că de acolo de sus de unde privea ea, cu fața ei pistruiată, înțeleaptă, băgăcioasă, era hotărâtă să învârtă lucrurile exact după placul ei, să insufle și să inculce părerile ei. Era genul de dialog pe care toți tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
al bordelurilor. Avea stilul unui saltimbanc de cea mai joasă speță, care făcea un număr amărât, cu un baston și câteva tumbe, cântând „Am fost coleg cu Maggie Murphy“ și spunând tot felul de glume fără perdea în timp ce publicul lui nerod aștepta să apară vedeta principală goală pușcă care să-și facă contorsiunile deocheate. Avea un repertoriu de snoave răsuflate, fluierături de fante și pârțâieli la mișto; farsa lui preferată era să vină pe la spatele tău și să te înhațe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
meu. Am recunoscut de Îndată vocea. Și, ca și cum asta n-ar fi fost de ajuns, ea era singura persoană care mă striga astfel. Urăsc din răsputeri să mi se spună Samantha (mă face să mă gândesc la pipițele blonde și neroade de la televizor) și bănuiam că ea știa asta foarte bine. Resemnată, m-am Întors În direcția strigătului. — Salut, Baby, am răspuns. * * * Fusesem colegă cu Baby Thomson la arte plastice și, de-atunci, nu mai scăpasem de ea. Lucrează În Relații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
DOAMNA GROLLFEUER: Egoismul este un potrivit atelier de încălțări pentru zilnica și necesara încleștare, doamnă Kovac. Dar egoismul individual excepțional de dezvoltat este un obicei pervers, o adevărată jignire a drepturilor omului, o beznă... străbătută de lumini alinătoare. Dumnezeu, acest nerod animal de casă, lasă pe fiecare să-și lumineze nevoia cum poate, atunci când unul se prăbușește. DOAMNA WURM: Dar, doamnă Grollfeuer, Dumnezeu nu-i nici porc și nici câine... DOAMNA GROLLFEUER: Bineînțeles că Dumneazeu e un animal domestic, doamnă Wurm
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a trăi cu un nerod. Deși oarecum crudă și insensibilă, față de insistențele lui Avesalon, ironică și calculată în încercarea de a-și păstra imaginea unei onorabilități în ochii celorlalți, personajul feminin nu intrigă și nici nu supără, ci devine simpatic, amuzant, pentru că se salvează prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se joacă Mariana și ceilalți (1927). Lucra, în 1928, împreună cu G. M. Zamfirescu, la comedia în trei acte Țufundachi dramaturg contemporan. A mai compus piesele Fluxul (1924), Urangutanul (1929), Când bântuie furtuna (1944), Livada cu pruni, tipărită fiind numai Cu nerodul satului la alegeri (1946). De ecouri critice numeroase s-au bucurat însă câteva volume de versuri: De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu (1940), Jocul de-a dragostea și moartea (1940), Rodul (1942), Renaștere (1943). A tradus două romane ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
SCRIERI: Krishnamurti în cadrul poporului românesc, București, 1930; Krishnamurti, mesagerul inteligenței, București, 1935; De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu, București, [1940]; Jocul de-a dragostea și moartea, București, 1940; Rodul, București, 1942; Renaștere, cu gravuri de Dobrian, București, 1943; Cu nerodul satului în alegeri, București, 1946; Caii anilor, București, 1947. Traduceri: J. Krishnamurti, Viața eliberată, București, 1930, 2 conferințe, București, [1931], Cărarea, București, 1932, Regatul fericirii, București, 1932 (în colaborare cu Silviu Rusu), Cuvântări și răspunsuri la întrebări din Italia, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
diferență de percepere și atitudine; în timp ce personajul e prins cu adevărat într-o poveste de dragoste, cu lirismul, inocența și trăirile contradictorii aferente, naratorul, care știe mult mai mult, îl ridiculizează punându-l în ipostaze care scot în relief iluzionarea neroadă, ignoranța, așteptările și frământările vane, întreg comicul situației îndrăgostitului naiv. Metamorfoza de la imaginea purității virginale a sorei medicale de care se îndrăgostește militarul cu termen redus la revelarea brutală a adevărului că aceasta era o practicantă a amorului liber este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
avea și eu case mari și bogății ca ale acestui fanariot.” (N. Filimon Ciocoii vechi și noi) b. “Ce ridicol am fost cu concepția de viațăse gândi apoi, deodată, Apostol. Cum nu mi-am dat oare seama că o formulă neroadă nu poate ține piept vieții niciodată? (...) Marta nu m-a îndemnat niciodată să fiu erou, nu, nici o vorbă...Numai gelozia mea neroadă a socotit că, prin uniformă și vitejie, are să-i potolească cochetăria. Vasă zică numai eu sunt vinovat și
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cu concepția de viațăse gândi apoi, deodată, Apostol. Cum nu mi-am dat oare seama că o formulă neroadă nu poate ține piept vieții niciodată? (...) Marta nu m-a îndemnat niciodată să fiu erou, nu, nici o vorbă...Numai gelozia mea neroadă a socotit că, prin uniformă și vitejie, are să-i potolească cochetăria. Vasă zică numai eu sunt vinovat și trebuie să îndur remușcările...” (L. Rebreanu - Pădurea spânzuraților) 3. Prin ce indici gramaticali și stilistici este marcat fluxul conștiinței lui Maxențiu în
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
să mă chinuiești“. Chinuitorul prezumtiv face parte din categoria celor care, cu mai vechi prilejuri, îl ciupesc, îl mușcă, îl înțeapă, îl urzică, îl sperie ca strigoi sau ca focuri înșelătoare prin beznă. Iar la ultima ispravă a celor trei nerozi, chiar lângă peșteră: „Se aude larmă de vânătoare. Intră diferite spirite în chip de câini și-i pun pe fugă. Prospero și Ariel îi asmut.“ Nălucile de câini au chiar și nume: Mountain, Silver, Fury, Tyrant. O dată izgoniți, Ariel primește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
datoria și, mai ales, păstrează încrederea că ceea ce nu a putut el încheia va fi reluat și dus la bun sfârșit de copii sau de nepoți. În vechime, în partea de miazănoapte a Chinei trăia un bătrân numit Moșneagul cel Nerod din Munții Nordului. Drumul de la casa lui spre sud era închis de doi munți mari: Taihang și Vang. Moșneagul cel Nerod a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de copii sau de nepoți. În vechime, în partea de miazănoapte a Chinei trăia un bătrân numit Moșneagul cel Nerod din Munții Nordului. Drumul de la casa lui spre sud era închis de doi munți mari: Taihang și Vang. Moșneagul cel Nerod a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându-i, a râs și a spus: "Este cu neputință ca voi câțiva să puteți nărui acești doi munți mari!" Moșneagul cel
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându-i, a râs și a spus: "Este cu neputință ca voi câțiva să puteți nărui acești doi munți mari!" Moșneagul cel Nerod i-a răspuns: "După ce voi muri eu, vor rămâne copiii mei, după ce vor muri copiii, vor rămâne nepoții și așa va urma generație după generație, într-un șir nesfârșit. Munții aceștia sunt înalți, dar ei nu se mai pot înălța
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]