127 matches
-
granița răsăriteană a provinciei Moesia. „Cu ce ochi va fi privit elegantul cântăreț al voluptăților rafinate din Roma pe hirsuții geți, pe grecii corciți și pe barbarii din Tomis e ușor de imaginat”. Exilatul a văzut că ținutul pustiu și neroditor în care era silit să trăiască de atunci înainte nu diferea prea mult de descrierile poeților. Orgoliul rănit, frica de necunoscut, disperarea din inima sa au dublat frigul cerebral și imaginativ din lecturile anterioare. Toate acestea au pus stăpânire pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fără de rod; că țapii n-aduc nici un rod; pe alții îi numește oi, din pricina câștigului mare adus de oi, că mult câștig aduc oile: și lână și lapte și miei; țapul n aduce acest câștig. Animalele necuvântătoare sunt roditoare și neroditoare prin firea lor. Oamenii sunt roditori și neroditori prin voință; de aceea sunt unii osândiți, iar alții încununați. Dar nu-i osândește până ce nu-i judecă mai întâi. De aceea îi și așază înaintea Lui și le spune păcatele. Ei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe alții îi numește oi, din pricina câștigului mare adus de oi, că mult câștig aduc oile: și lână și lapte și miei; țapul n aduce acest câștig. Animalele necuvântătoare sunt roditoare și neroditoare prin firea lor. Oamenii sunt roditori și neroditori prin voință; de aceea sunt unii osândiți, iar alții încununați. Dar nu-i osândește până ce nu-i judecă mai întâi. De aceea îi și așază înaintea Lui și le spune păcatele. Ei vor grăi cu blândețe, dar nu le e
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sta în picioare 92 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nerecunoscând lui Dumnezeu capacitatea de a naște un Fiu și iubirea față de Acela, îl socotesc redus din puterea și capacitatea iubitoare. Nașterea indică o putere a Celui ce naște. A fi cu totul neroditor este o uscăciune. E greu de înțeles că ar avea în acest caz o putere creatoare, deci o libertate de-a nu rămâne redus la El însuși. Iar dacă are putere creatoare, cum n-ar avea și puterea unei rodnicii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel, "când luna e plină în seara Sf. Vasile, va fi anul roditor, mănos; când nu va fi plină, anul va fi neroditor."183 La lună nouă (crai nou), nu se făceau semănături deoarece boabele nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera lunii se desfăcea în două", copiii se rugau la lună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trei ani. Cînd femeia naște pentru prima oară, ca să nu mai nască trei ani, e bine ca ea să pice trei picături de lapte din țîță în locul în care s-a zămislit și să le îngroape la rădăcina unui pom neroditor. După ce mireasa se suie în car să pornească la biserică, se uită spre răsărit și zice: „Un porumbel și o porumbiță“, adică să facă un băiat și o fată. Cînd o femeie face doi copii gemeni, unul din ei trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afla că "Din dragoste pentru poporul său, Dumnezeu reface raiul". Bucuria și mulțumirea se împletesc cu muzica omniprezentă: "Iar Domnul va mângâia Sionul, si dărâmăturilor lui le va da nădejde. El va preface pustia lui în rai și pământul lui neroditor în grădina Domnului; bucurie și veselie va fi acolo, mulțumire și glas de cântec!" (Isaia 51,3) (Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice. Lexic teologic, traducere din franceză de Michaela Slăvescu, Editura Humanitas, București, 1997, p. 323). 110 Trebuie avut în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pentru contemporani, ci și pentru urmași. Și pentru a fi mai convingător, sublinia că "în multe țări, stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe izvoare s-au astupat, pâraiele au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a lungul Bistriței, al căror sol era propice practicării agriculturii (ca îndeletnicire complementară celor specifice, păstoritul și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat, părzile au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare. Precum pre multele păduri fac clima mai aspră și temperatura mai umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea pământului și a atmosferii, schimbând foarte mult și temperatura. Nu se poate tăgădui că pădurile, în privirea producerii lor, sînt îndeobștie de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte mult capitalul public, adică înavuțirea națională. Cum că o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se lucrează metalurile. În cii mai neroditori munți și între stânci, unde din pricina nerodirei pământului numai puțini păstori se pot hrăni cu ținerea vitelor, se urzesc politii muntenoase cu mulți lăcuitori. Așa, de pildă, în politia Șemnitz din Ungaria și în muntenoasa ei împregiurime se află peste
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
argint viu și din alte metaluri și mineralii, cu a cărora prelucrare află o mulțime de oameni a lor hrană. O mare parte a lăcuitorilor țărei, mai ales din politii, se hrănesc din producturile ce se scot numai din munții neroditori și toți acești lăcuitori plătesc statului bir și alte dări; deci, prin lucrarea minelor se folosește atât împoporarea țărei, cum și însuși statul. Aceasta însă încă nu este destul. Împoporarea țărei mai câștigă încă și din altă parte. În politiile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cum și însuși statul. Aceasta însă încă nu este destul. Împoporarea țărei mai câștigă încă și din altă parte. În politiile de la munți trăiesc multe mii de oameni cari vreu să aibă hrană, îmbrăcăminte ș.a. Locurile de la munți obicinuit sînt neroditoare și produc puțin sau mai nimic din cele ce trebuie pentru hrana oamenilor, deci pânea și celelalte mijloace de viețuire trebuie să se aducă din alte părți a șesului țărei. În acest chip, locurile roditoare de pin pregiurul munților cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
primește cu bucurie, Cea semănată pe loc pietros este cel care aude cuvântul și îndată îl primește cu bucurie, Cea semănată în spini este cel care aude cuvântul, dar grija acestei lumi și înșelăciunea avuției înăbușă cuvântul și îl face neroditor. Iar sămânța semănată în pământ bun este cel care aude cuvântul și-l înțelege, deci care aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci", Evanghelia după Matei, cap. 13. 19 Sensul real al cuvântului este "anulându-și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
bolborosisem ceva sau gesturile păreau amenințătoare. I-am văzut degetele tremurând pe gât, ca niște șerpi subțiri, gălbui. Voiam să-i spun, într- adevăr, că am ajuns unul dintre cei ce cântă puterea ploii, dar nu-i știe binefacerile. Un neroditor care nu-și mai măsoară izbânzile după anotimpurile ei, dar care nu s-a lepădat de bucurie. „Cei care seamănă cu lacrimi secera-vor cu bucurie.“ Mult m-au strâmtorat iscoadele și paznicii și temnicierii, dar nu m-au biruit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
la o vreme; și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el. 22. Sămînța căzută între spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvînt, și ajunge neroditor. 23. Iar sămînța căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul și-l înțelege; el aduce roadă; un grăunte dă o sută, altul șaizeci, altul treizeci." 24. Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
însa urâtului Alain Chartier a fost numai o grimasă. [13] Nu esistă oameni mai nenduplecați și mai duri decât cei preocupați într-una de nefericirea lor. 1054 {EminescuOpXV 1055} [14] Spirite mari se nasc adesea prin nevoie. Țările cele mai neroditoare au avut cei mai mari guvernatori. Dovezi - Moise, Petru I și regele Prusiei. [15] Și oamenii cei mai mari sunt nevoiți a suferi batjocură și despreț, mai ales de la oameni ce nu sunt în stare a li recunoaște meritele și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și pe care l-au înlocuit cu un altul din limba lor, apropiat fonetic, dar adecvat semantic. Hasdeu a pus în legătură forma Ialomița sub care e atestat numele rîului în timpul lui Mircea cel Bătrîn cu sl. jalov, „arid, sterp, neroditor“, care corespunde atît din punct de vedere fonetic (vn trece frecvent în mn, ca în pivniță > pimniță, apoi simplificarea grupului mn ca în agnellus > mńel > miel), cît și din punct de vedere semantic (avînd în vedere caracteristicile geografice ale zonei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al Ialomiței). Mai mulți lingviști și istorici importanți preiau soluția lui Hasdeu, „traducînd“ în diferite nuanțe sensul sintagmei toponimizate de slavi ca reper hidronimic: „loc nelucrat“, „rîu care curge prin locuri pustii“, „rîul din pămînturi sterpe“, „pămînt sterp“, „stearpa“, „valea neroditoare“. Mai ales că în secolul al XVI-lea începe să apară în documente și forma intermediară fonetic Ialomnița, care se menține sporadic pînă la sfîrșitul secolului al XVII-lea. Variantele rare Ialonița și Ialunița sunt, probabil, accidente de transcriere. S-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
accidente de transcriere. S-a observat, mai ales de către geografi, că denominarea ini țială a vizat, probabil, teritoriul prin care curgea rîul, care era „arid“, adică lipsit de precipitații, nu lunca rîului sau rîul însuși, care nu puteau fi „aride“, „neroditoare“. Este, așadar, cazul unei mutații de tip metonimie, realizată în momentul genezei toponimului sau pe parcursul consolidării și „multiplicării“ sale onimice. Analizînd categoriile geografice denumite de urmașii toponimici ai entopicului slav jalov, Dragoș Moldoveanu observă că, pe un teritoriu larg (Romînia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a treia cauză a insuficientei educații a Clerului. 37. Aici există două tipuri de cărți. Unele sînt cărți clasice, solemne, care conțin știința speciei umane, scrise de reprezentanții acestei științe; cărți în care nu se găsește nimic la întîmplare sau neroditor, nici în metodă, nici în stil, nici în doctrină, unde nu sînt înregistrate numai adevăruri anume, într-un cuvînt, sînt erudite; ci sînt prezentate adevărurile universale, doctrinele roditoare, sănătoase, din care umanitatea s-a inspirat în sentimentele sale, în necesitățile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
totuși acum cînd Clerul redevine generos și mărinimos. Fiindcă în acele vremuri de dorit (care par că se apropie totuși) laicii nu vor mai vrea să se separe de Cler, pentru că, dacă se despart, pierd orice înțelegere spirituală și devin neroditori și înglodați în cele materiale; și atunci cooperarea dobîndită de laici va fi foarte utilă și prețioasă, cînd laicii și Clericii, odată ce au renunțat la orice separare, se vor reîntoarce la corpul unic al lui Cristos, căci un singur trup
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Îl crease și-l Îngrijise. Am trăit În Devon Înconjurați de livezi de țară, Însă tata avea nevoie de fructele cultivate de el, de cunoașterea pe care o dobândise cu privire la fiecare particularitate, fiecare capriciu, fiecare stimulent al rodirii (toate mlădițele neroditoare erau extirpate fără milă) la fiecare dintre cei douăzeci de pomi ai săi. El Însuși fusese „altoit“ sever de istorie și de condițiile familiale, iar acesta era răspunsul său, Împăcarea sa cu soarta, idealul său platonic de siguranță și control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
începe a ne studia țara și poporul în toate punctele, pentru a pune organizarea noastră în armonie cu însăși natura și condițiile de existență ale lor? Asta-i întrebarea. O mulțime din legile noastre organice copiate s-au dovedit parte neroditoare, parte de-a dreptul stricăcioase. Legea comunală n-a avut efectul de-a crea din sate centre de activitate autonomă, ci acela de-a crea câteva zeci de mii de funcții salariate din punga aceluiași țăran pe carele odinioară organizarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de Stat pentru Culte (1975-2001). Debutează la „Luceafărul” în 1965, recomandat de Eugen Barbu, cu schița S-a prăbușit aeroplanul. Mai e prezent în „Săptămâna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „România liberă” ș.a. Volumul de debut al lui V., Smochinul neroditor (1986), se apropie tematic de proza optzeciștilor, preocupați mai degrabă de scene cotidiene, banale, umile, lipsite de anvergură epică. Cu excepția povestirii titulare, autobiografică, creionând cu umor și duioșie prima promoție de seminariști după instaurarea regimului comunist, celelalte texte prezintă întâmplări
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
rubrica „Un gând”, din 1997 până în 2003. Textele sunt, cele mai multe, educative fără a fi pedante, abordând teme de actualitate și de cultură, cu referiri la scriitori ca Dante, Cehov, Montaigne, Plotin, Nichita Stănescu, Omar Khayyam, Li Tai-Pe ș.a. SCRIERI: Smochinul neroditor, București, 1986; ed. 2, pref. Ioan Buduca, Alexandria, 1998; Azazel, București, 1995; Drumul spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România, București, 1992; Cărări și gânduri, I, introd. episcopul Galaction, București-Alexandria, 2000, II, Alexandria, 2003. Repere bibliografice: Eugen Barbu, Un
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]