225 matches
-
6/1927), în care scoate în evidență „senzația de artificial”, „păienjenișurile abstracte”, „incompatibilitatea între talentul critic și talentul epic”. Ovidiu Papadima se manifestă și ca poet (Flori de mai și Luna, 4/1924), contribuind și cu traduceri din Gérard de Nerval. Imaginea vieții culturale românești a orașului este reflectată în rubrica „Însemnări. Viața culturală la Târgu Mureș”, conținând informații care interesează și astăzi, precum acelea despre seria de conferințe organizate de Societatea Tinerimea Română, la care au participat V. Bogrea, Ioan
INDEMNUL – L’IMPULSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
al scriitorului sinucigaș. Un eseu, așadar, despre interferențele unei specii literare cu marea temă a morții, realizat plecând de la texte ale unor scriitori precum Seneca, Amiel, Mauriac, dar și Goethe, Drieu La Rochelle, Virginia Woolf, Kafka, Cesare Pavese, Sylvia Plath, Nerval, Baudelaire, Romain Gary, Stefan Zweig, Hemingway, Malcolm Lowry, René Crevel, Marina Țvetaeva, Petru Comarnescu, Arșavir Acterian, Liviu Rebreanu, Radu Petrescu, Mihail Sebastian, Miron Radu Paraschivescu ș.a. Exemplele furnizează doar suportul unor definiri succesive ale temei: M. ține mult la „spuma
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
lui V. Alecsandri, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihai Ralea ș.a., pentru ca în Diverse II (1988) să-și extindă aria observațiilor la Antoine Meillet, Rabelais, Voltaire, Diderot, Jean-Jacques Rousseau, Aloysius Bertrand, Chateaubriand, Hugo, Michelet, Stendhal, Nerval, Barbey d’Aurevilly, Jules Verne, Mérimée, Claudel, Gide, Rimbaud, Valéry, Camus ș.a., realizând portrete care „vădesc disponibilitatea epică a evocatorului, finețea pătrunderii psihologice și ductul plin de siguranță al desenului” (Mircea Zaciu). Scriitorul R. rezervă viitorului alte pagini, din volumul
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
despre poezia realistă și romantismul popular), Tudor Arghezi, Ion Petrovici. Traduceri se fac din Lev Tolstoi, Jack London, Thomas Mann, Gogol, Șalom Alehem, Baudelaire. Criticul Octav Botez conturează portrete ale unor mari scriitori europeni: Marcel Proust, André Gide, Gérard de Nerval, Émile Verhaeren, Maurice Maeterlinck, Alfred de Musset ș.a. Valoarea colaboratorilor, preocuparea de a cuprinde fenomenul literar și artistic din țară și de peste hotare fac din L. l. și a. o publicație de ținută, în tradiția marilor reviste din Moldova de la
LUMEA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
română la Universitatea din Bordeaux. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea din București, cu teza Viziune cosmologică în lirica lui Nichita Stănescu. Debutează în 1989, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, cu eseul Heliotropul soarelui negru la Eminescu și Nerval, și editorial cu volumul Cuprinderi, apărut în 1993. În două rânduri, în anii 1990-1996 și din 2000, este titularul rubricii de cronică literară la „Ateneu”. Note critice, articole și studii mai semnează în „Luceafărul”, „Familia”, „Poesis”, „Caiete critice”, „Vatra”, „România
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
Europă; denumirea i-a fost dată în 1886 de Jean Moréas. Mișcarea se manifesta însă de aproape două decenii, ca reacție la parnasianism, naturalism, la scientismul filosofiei pozitiviste. Anticipat de romantismul târziu (Friedrich Novalis, Ludwig Tieck, E. A. Poe, Gérard de Nerval) și de poezia lui Charles Baudelaire, s. exprimă starea de spirit a unei generații dezamăgite de orientarea unei culturi și de rânduielile unei societăți care, prin fetișizarea bunurilor materiale și instituționalizarea gândirii dominate de principii utilitariste, marginalizau valorile spiritului. Tinerii
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
debutului sau românesc S. pare atașat, cel putin formal, paradigmei clasice de poezie, atent la prozodie și muzicalitate, cu un lexic apropiat de al lui Ion Barbu din perioada lui parnasiana. ,,Geometria” versului deconspira că modele tutelare pe Gérard de Nerval și pe Stéphane Mallarmé. Dar, ca și la Tristan Tzara, cel dinainte de dadaism, tiparul ,,academizant” îmbracă o recuzita și un conținut existențial de factură simbolista. Priveliști pentru o domnită medievală. Blazon reprezintă o parodie livresca, unde vetustul și prețiosul își
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
fiecare picătură de roua...”. Cum nimic nu a dispărut din memorie, lumea este metamorfozata acum - remarcă Horia Stamatu - „într-un fel de «euharistie cosmică»”. Sentimentul nostalgiei, profund, si suferințele exilatului, relevate și în pagini de jurnal (Călcând pe urmele lui Nerval și Verlaine), trezesc stări sfâșietoare și presimțiri încărcate de neliniște care, în ciuda aparentei frenezii, erau vizibile chiar si in versurile primului volum: „Murim în fiecare stea/lăsăm sămânța-n fiecare vulcan/cruce ruptă, troița Pacificul,/ cenușă aruncată-n vânt/în
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
dar și cu o sensibilitate deosebită în analiza textului literar, S. contribuie la realizarea unor importante lucrări colective - Dicționar al literaturii franceze (1972), Histoire de la littérature française (III, 1981). Concomitent, publică o serie de traduceri din literatura franceză (Gérard de Nerval, Charles Nodier, Victor Hugo, Maurice Druon), cât și transpuneri din literatura română în franceză (Contes populaires roumains, 1979, dar și din scrierile lui Lucian Blaga, Marin Preda, Geo Dumitrescu), precum și prefețe, note, în special la volume cu versiuni în românește
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
Marin Tarangul, Bosch, Paris, 1974; Alexandru Tănase, Culture, civilisation, humanisme, București, 1974; Iulian Mereuță, Manet, București, 1975; Eugen Schileru, L’Impressionisme, București, 1975; Victor Hugo, Han din Islanda, București, 1976; Virgil Cândea, Brève histoire de la Roumanie, București, 1977; Gérad de Nerval, Călătorie în Orient, îngr. și pref. trad., București, 1977; Contes populaires roumains, pref. Vasile Nicolescu, București, 1979; Maurice Druon, Fericirea unora, București, 1979; Claude Bremond, Logica povestirii, pref. Ioan Pânzaru, București, 1981; Geo Dumitrescu, Biliard, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1981
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
poete „din cea mai autentică, din cea mai nobilă stirpe a liricilor” și îi semnala „geniile tutelare” începând cu Lautréamont și, trecând prin Rimbaud ori prin Saint-John Perse, până la Bacovia. Seria reperelor folosite în motouri sau infratextual poate continua cu Nerval, Montale, Quasimodo, Esenin, René Char, Emil Botta, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Guido Guinizelli, Dante, Petrarca, Leon Battista Alberti, Angelo Poliziano, Giordano Bruno ș.a. -, precum și marea poezie franceză modernă, mai cu seamă prin traducerea integrală a capodoperei lui Baudelaire, Florile răului (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor), dar și prin versiunile din Gérard de Nerval, Théophile Gautier, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud, Guillaume Apollinaire și Paul Valéry. SCRIERI: Neapole, cu fotografii de Hedy Löffler, București, 1973; Călătorie spre transparență, București, 1977; Ideograme pe nisipul coridei, București, 1982; Eseuri și portrete, București, 1982; Andaluzia, București, 1986; Respiro
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
a țării, gazeta având valoare de document istoric, întrucat concomitent tipărește nu doar legi și comentarii politice, ci și toate discursurile din Cameră. Ulysse de Marsillac e prezent cu numeroase însemnări despre literaturile română și franceză: Jenăchiță Văcărescu, Gérard de Nerval, Lettres sur la littérature roumaine, „Leș Misérables”, „Babă Hârca” de Matei Millo, Leș Poètes roumains. Vasile Alecsandri, Chateaubriand, Jules Michelet publică studiul intitulat La Poésie roumaine, iar Ange Pechméja traduce în franceză, număr de număr, pagini din literatura populară (Mănăstirea
VOIX DE LA ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]
-
de călătorie din Reverii pe malurile Senei (1978) V. evocă uneori fidel și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac, Marcel Proust, Guillaume Apollinaire, André Breton, B. Fondane, Ilarie Voronca. Călătorul își continuă notațiile impresioniste în Popas lângă Notre-Dame (1981), scriind despre Victor Brauner, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Jules Pascin, marchizul de Sade, arătându-se cunoscător al
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
unei critici estetice generale. Acelea pe care le folosea, în fond, și G. Călinescu și, după el, le-au folosit și criticii din a patra generație postmaioresciană. Unele aspecte se pot discuta. Poate fi apropiat Dimitrie Bolintineanu de Gérard de Nerval? Sunt „hilariante” amintirile colonelului Locusteanu? Camil Petrescu le considera sublime, iar G. Călinescu le apropia (păstrând proporțiile) de memoriile lui Saint-Simon. A fost „impus” Victor Eftimiu de cenaclul Sburătorul? Eftimiu devenise un nume de circulație înainte de apariția cenaclului condus de
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
în vederea doctoratului. Lucrează sub îndrumarea unor profesori de renume, precum Fernand Baldensperger, Paul Hazard, Gustave Cohen, Fortunat Strowski. Începe să colaboreze la „Revue de littérature comparée” și atrage atenția specialiștilor prin amplul studiu Le Sentiment de la mort chez Gérard de Nerval, publicat în 1925, la editura pariziană J. Gamber. Întors la Iași, este numit profesor de limba franceză la Liceul Internat și la Seminarul Pedagogic Universitar. În același timp, face parte dintre animatorii Cercului de Studii Franco-Române Luteția din Iași (în
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
e și secretar de redacție. Își susținuse doctoratul în litere în 1935, luat magna cum laude, la Universitatea din București, sub conducerea lui Charles Drouhet, cu studiul introductiv și ediția critică a volumului Les Filles du feu de Gérard de Nerval. Cele două volume fuseseră deja publicate în 1931, la editura pariziană Champion, în seria „Opere complete ale lui Gérard de Nerval”, și se bucuraseră de o primire excelentă. Este momentul care îl consacră pe P. ca „nervalian” de prim rang
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
conducerea lui Charles Drouhet, cu studiul introductiv și ediția critică a volumului Les Filles du feu de Gérard de Nerval. Cele două volume fuseseră deja publicate în 1931, la editura pariziană Champion, în seria „Opere complete ale lui Gérard de Nerval”, și se bucuraseră de o primire excelentă. Este momentul care îl consacră pe P. ca „nervalian” de prim rang, ediția sa rămânând una de referință. În 1939-1940 predă la Școala Normală Superioară din Iași, iar în 1942 e numit profesor
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
această constelație textuală, din care, global, se configurează profilul unui umanist de tip clasic, permanent deschis înnoirii, sedus uneori de reflexele actualității, dar niciodată trădând valorile fundamentale. Ceea ce îi asigură notorietatea europeană sunt, fără îndoială, studiile consacrate lui Gérard de Nerval. Acribia cu care s-a aplecat, la început de carieră, asupra volumului Les Filles du feu, va deveni stilul inconfundabil al cercetărilor proprii. Textul stabilit în ediția critică, cât și studiul critic aferent, precum și celelalte incursiuni în opera lui Nerval
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
Nerval. Acribia cu care s-a aplecat, la început de carieră, asupra volumului Les Filles du feu, va deveni stilul inconfundabil al cercetărilor proprii. Textul stabilit în ediția critică, cât și studiul critic aferent, precum și celelalte incursiuni în opera lui Nerval din perioada pariziană vor tranșa chestiuni multă vreme controversate și vor oferi răspuns unor aspecte obscure. Cu acest tip de studii exegeza nervaliană, atât de frecvent supusă speculațiilor, intră în etapa sa științifică și lucrul a fost recunoscut fără rezerve
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
fost recunoscut fără rezerve de universitarii și specialiștii francezi în domeniu. P. se numără, de asemenea, printre promotorii cercetărilor românești de literatură universală și comparată, contribuind la constituirea unei școli comparatistice românești. SCRIERI: Le Sentiment de la mort chez Gérard de Nerval, Paris, 1925; Les Sources allemandes de deux „Filles du feu” de Gérard de Nerval, Paris, 1930; „Rezistențele” franceze în literatura comparată, Iași, 1938; Studii de literatură comparată, îngr. și pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1981. Ediții: Gérard de Nerval, Les Filles
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
de asemenea, printre promotorii cercetărilor românești de literatură universală și comparată, contribuind la constituirea unei școli comparatistice românești. SCRIERI: Le Sentiment de la mort chez Gérard de Nerval, Paris, 1925; Les Sources allemandes de deux „Filles du feu” de Gérard de Nerval, Paris, 1930; „Rezistențele” franceze în literatura comparată, Iași, 1938; Studii de literatură comparată, îngr. și pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1981. Ediții: Gérard de Nerval, Les Filles du feu, I-II, introd. edit., Paris, 1931. Repere bibliografice: Henri Clouard, Une thèse
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
Gérard de Nerval, Paris, 1925; Les Sources allemandes de deux „Filles du feu” de Gérard de Nerval, Paris, 1930; „Rezistențele” franceze în literatura comparată, Iași, 1938; Studii de literatură comparată, îngr. și pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1981. Ediții: Gérard de Nerval, Les Filles du feu, I-II, introd. edit., Paris, 1931. Repere bibliografice: Henri Clouard, Une thèse importante, „Le Jour”, 1935, 15 iulie; André Billy, Une édition critique des „Filles du feu”, „L’Oeuvre”, 1935, 16 iulie; Adrian Marino, Un român
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
Ciopraga, Spirit și metodă, CRC, 1977, 12; Al. Dima, Profesorul N. I. Popa - octogenar, CRC, 1977, 12; Val Panaitescu, Profesorul Nicolae I. Popa la 80 de ani, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Marina Mureșanu Ionescu, Un interpret român al lui Gérard de Nerval, CRC, 1979, 10; Lidia Gavrilescu, Bibliografia scrierilor prof. dr. docent N. I. Popa, Iași, 1979; Marina Mureșanu Ionescu, Nicolas Popa et les études sur Nerval, „Études nervaliennes et romantiques” (Namur), 1981; Al. Călinescu, Am întâlnit și comparatiști fericiți, CL, 1982, 5
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
de ani, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Marina Mureșanu Ionescu, Un interpret român al lui Gérard de Nerval, CRC, 1979, 10; Lidia Gavrilescu, Bibliografia scrierilor prof. dr. docent N. I. Popa, Iași, 1979; Marina Mureșanu Ionescu, Nicolas Popa et les études sur Nerval, „Études nervaliennes et romantiques” (Namur), 1981; Al. Călinescu, Am întâlnit și comparatiști fericiți, CL, 1982, 5; Val Panaitescu, Am văzut un om. Profesorul N. I. Popa, CRC, 1982, 30; Aurel Leon, Uimire până la sfială, CRC, 1982, 30; Maftei, Personalități, V, 191-195
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]