15,461 matches
-
cunoscut artist florentin al secolului, singurul căruia formația europeană (călătorește la Paris, Amsterdam, Romă) îi asigură și notorietate europeană. Este interesantă confruntarea între studiul de călăreț turc, tipic pentru Stefano prin subiect și prin linia transparență, cu duct delicat și nervos, si desenul cu aceeași temă din expoziție, atribuit de curatori bunului său prieten Baccio del Bianco; dar compania selecta în care se află revelează faptul că desenul nu aparține lui Baccio, ci unuia dintre colaboratorii săi apropiați. Un alt desen
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
este un eseu biografic, cu focalizare pe contradicțiile personalității și operei byroniene: "Descindea dintr-o casă nobilă, dar sărăcită printr-o serie de nebunii, cari stîrniseră scandalul public. Tînărul nobil avea o inimă generoasă și sensibilă, dar era un temperament nervos și ușor iritabil. Avea un cap frumos, dar era șchiop; pictorii îi copiau cu plăcere trăsăturile feții și cerșetorii se strîmbau după el pe stradă. Distins laolaltă prin puterea și slăbiciunea intelectului său, afecționat dar pervers, un lord sărac, un
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
o femeie sau ca un riff de chitară." Întâlnirea cu beatnicii a poetului sibian atras de avangardisme a condus la o formulă poetică mai vitală, biografică și personală în sens public, deopotrivă prelucrată, fantezistă și directă, dezinhibată, nudă: "acea energie nervoasă/ se cheamă poezie/ când nu poți suporta/ nici corpul tău nici lumea/ e acea undă sonoră/ chiar când jumate adormit"(Pentru poezie) Ciclul Lu Li & Weng Li ne rezervă surpriza unei bijuterii asianice care arată (și) posibilitățile livrești cu totul
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
și în câte un plan orizontal al său, este posibilă dacă se pornește - așa cum o face poetul - de la premisa că "separații clare/ se pot face numai între lucruri nu și între ființe". Universul ar fi, atunci, o corolă de terminații nervoase, o urzeală tremurătoare de carne strălucind pe oase și suflete călătorind spre dimineața speciilor. Totul, sub o "lumină de calotă dumnezeiască, albastră"; toate, citite "de sus de-un ochi/ de pretutindeni și de nicăieri". S-a remarcat, pe bună dreptate
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
și ne atrage spre veselie și fericire; dar, la sfârșit, bucuria se transformă în nenorocire, violență și crimă. Influența alcoolului se resimte direct asupra scoarței cerebrale, provocând excitarea și aprinderea simțurilor spre pofta desfrâului; iar împreună distrug milioane de celule nervoase care niciodată nu se mai refac 86. Sfântul Ignatie Briancianinov, în lucrarea sa Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are o
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vînătoare", astfel că "ucigașul rămînea nepedepsit". Folosirea pistolului în gîlcevi erotice devenise într-adevăr o modă, dar nu și rezolvarea diferendului armat în mod organizat, pe baza unui cod riguros. Se produceau, mai degrabă, unele dueluri spontane, declanșate de izbucniri nervoase. De pildă, la întoarcerea în București de la o petrecere, într-o căruță cu patru cai, tinerii Iancu Caragea (nepotul domnitorului) și Dumitrachi Bărcănescu s-au luat la ceartă și s-au omorît reciproc, trăgînd simultan cu pistoalele unul în celălalt
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
o stare de fapt care altundeva și-ar fi găsit locul într-o poezie unde în rîndul strîmb din mijloc o mînă ezitantă a ascuns un "i" în ghilimele * un aer primăvăratec zorea măturătorii cu roabele lor doldora de copii nervoși în orășelul apropiat pe străzi strigau după o ieșire la mare îi îmboldea firește o poftă năvalnică după rugina canalelor de acces spre subsoluri de apă singurul șuvoi curgător puțea drept la țintă se umfla discret seara și dimineața în
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
zilelor noastre? 2) Cine păstorește, cine face muzică? 1) Muzica zilelor noastre este legănată în brațele efeminate ale noii pseudo - elite, este hrănită și crește din sânul ei ce excretă năvalnic, argintiul. Noua pseudo - elită deține o picăturică de materie nervoasă și o grămadă mare de bani; a preluat de la vechea pseudo - elită generoasa idee a circului și pâinii de care, vezi drăcie, ar avea nevoie mulțimea omenească. Astăzi a îmbogățit ideea, "teoretizând" nevoia asta de pâine mucegăită (evident, păstrând pentru
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
limbi, printre care cele pe care le folosesc frecvent prin Nord America. Cum au ajuns în România ? În plus, mă surprinde limbajul vulgar care este la modă : « Mă, ba, tu...» sunt cuvinte folosite cotidian. Oamenii pe străzi apar obosiți, bolnavi, nervoși și gata să-și arunce epitete jignitoare, măi din nimic. De ce atâta tensiune în aer ? De unde vine ? Nu cumva poluarea și contaminarea cu fel de fel de substanțe și metale grele din praf le schimbă comportamentul ? Am mai scris pe
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
Gregorian Bivolaru, a spus repede și cu adâncă evlavioșenie: -Videți, măi copchii, aice îi lucrarea Domnului... Se referea, desigur, la înțepenirea imaginii. Ne-a cuprins pe loc o emoție atât de puternică pe toți patru, încât am auzit limpede bâzâitul nervos al unei insecte lovindu-se cu capul de ușa sufrageriei și pe Haralampy spunând cu vocea Andreei Marin: -Distinsă mamă-soacră (i se adresa cu "distinsă" de frică...), iubită soție și dragă vecine, trăim momentele unei vedenii auditive: prima publicație în
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
aici/ ne spălăm pielea sub care ni se văd venele, pîrîiașe/ subțiri tăind izlazuri arse de soare la malurile cărora noaptea/ se aud tobele departelui timp” (Doamne, ce să mai cînți cînd de cîntec îți arde?). Se percepe sub înlănțuirea nervoasă a imaginilor ce nu izbutește a anula dispersia, mișcarea centrifugă a puzderiei de lucruri, tendința centripetă a ființei, năzuința sa, subînțeleasă mereu, de-a se aduna într-un întreg, o dorință irepresibilă a revenirii la izvoare. Dacă „un babilon stăruie
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
vreme, sau de mai cine știe ce. Școala lui psihologică cunoștea astfel de situații. Aruncă o privire în frigider unde găsi o bucată uscată de cașcaval, o cutie de pateu, unt și două ouă. La vederea mâncării stomacul preluă puterea asupra sistemului nervos al profesorului Andrews. O clipă mai târziu omleta sfârâia vesel; cel mai mare cadou pe care profesorul Andrews l-a primit de la viață în acea zi ciudată a fost sticla de Johnny Walker, pe care o cumpărase la Heatrow. Își
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
fiica mea, Veronica, mă calcă pe nervi, iarăși bine! Dar nu Fred Astaire! Basta cu atîta tap-dance! Admit să mă calce pe nervi oricine, dar nu cu clachetele de step! Cît ai clipi, întreg chipul Barbarei fu străbătut de tresăriri nervoase abia perceptibile. S-ar fi zis că se pot vedea micuții păianjeni ai insatisfacției fugind în toate direcțiile pe sidefiul pielii întreținute cu grijă. Veronica veni să se așeze lîngă ea; nemișcată și cu privirea atentă, ghicea că mama ei
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
puțin 6 luni după castrare sau de la scroafe în gestație avansată. Masă minină a porcilor de tăiere trebuie să fie de 90 kg. Carnea trebuie scoasă de pe oase, curățata de: ganglioni, slănina moale, aponevroze, tendoane, cartilaje, si de cordoanele vasculare - nervoase mari. Carnea va fi tăiată în bucăți de circa 40 g. Pentru gelificarea conținutului recipientelor se admite un adaos de maximum 3% gelatina alimentară sau maximum 5% sorici sau tendoane peste masă minimă a cărnii prevăzute de standard. Șoriciul și
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
anterioare marelui cataclism, referitor la iradieri. Dar cum ți-e gândul numai la femele nu mă mai mir de nimic. Joo Își plecă fruntea mormăind ceva fără Înțeles. Ochelarii Îi ascundeau privirile. Numai botul Încrețit de timpuriu i se mișca nervos, nemulțumit. Pavilioanele urechilor Îi tremurau de furie, transmițând tremurul ochelarilor cu rame minerale. Era de plâns, dar nu merita cercetarea mea. Chiar nu știi nimic? l-am zgândărit din nou. Joo tăcu. Își afundă mâinile În buzunarele cauciucate ale halatului
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
al singurătății și al eșecului”. Realitatea este prezentată minuțios, dar dincolo de această Înregistrare ca pe bandă nu transpare niciun gând meditativ, niciun fior spiritual, acoperit complet de materialitatea Înăbușitoare din jur. Conștiințele se află Într-o permanentă stare de surescitare nervoasă, fiindcă dincolo de margine acestei vieți, ea Însăși o prăpastie, se deschide abisul bolii (Neliniștea prezintă sentimentul Înfrigurat al femeii față de care bărbatul este neatent, indiferent,incapabil să-și dea seama că soția sa este amenințată de boală) ori al morții
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
departe de zona trivialului sau a respingătorului. Punctul slab al romanului rezidă tocmai În aceea că expresivitatea textului se vădește doar prin formulări virulente, minuțios Închipuite. Ne pare că toate energiile vitale din incipit se topesc viral Într-o revărsare nervoasă de forme scatologice. Într-un nucleu al abuzurilor. Grija autorului pentru detalii egalează cu expunerea unor scene de o forță plastică izbitoare, care șochează În mod nefericit la orice frază. O astfel de tușare percutantă o Întâlnim În imaginea lui
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
manual făcut cu mare chibzuință. Nu spun acest lucru la întâmplare ci o spun pentru că eu ca și alți colegi de distracție ca să zic așa, avem mușchii mâinilor și picioarelor paralizați, aceasta paralizie, fiind survenită în urma unei afecțiuni a celulei nervoase. De aici încolo să socotească fiecare de ce și eu, dar și cei ca mine, mai dorim să ne facem utili nouă dar și societății. Să îmi fie cu iertare că vorbesc și despre altcineva însă cu tot respectul, o fac
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
epocă declararea publică a nebuniei cuiva îl excludea automat pe acela din viața publică, dacă nu făcea dovada că este sănătos - ...’’ - pp. 19-20. Se conturează astfel un adevăr care până acum a fost ținut ascuns dinadins: ,,... pe fondul unei crize nervoase reale, datorate probabil stresului, Eminescu este îndepărtat din viața publică într-un context public, care cerea imperios ca el să fie redus la tăcere. Despre acest stres vorbește el însuși în două scrisori către Veronica Micle: ,,... Cel puțin șase luni
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
că ești bolnav, ce ai de făcut? Și dacă trebuie să te aperi, cine te ajută?’’ - pp. 89-91. Concluzia este că într-adevăr Mihai Eminescu era bolnav, dar nu nebun așa cum l-au făcut dușmanii lui, ci făcuse o criză nervoasă din cauza oboselii și a stresului accentuat. De aici Eminescu îi scrie în două scrisori prietenei sale Veronica Micle că ar avea nevoie de șase luni ca să se odihnească și să-și revină. Eminescu se simțea urmărit, hăituit de justiție și
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
folosește mecanismele naturale de apărare ale organismului. Această metodă presupune o apropiere serioasă de interior și recunoașterea faptului că suntem responsabili pentru problemele noastre de sănătate. În acest fel putem influența toate organele și sistemele “defecte”, memoria, vederea, auzul, sistemul nervos etc. Relaxarea Așezați o pătură moale pe podea și intindeti-va pe spate. Mâinile să fie întinse de-a lungul corpului, cu palmele îndreptate spre exterior și degetele ușor arcuite, picioarele depărtate și tălpile îndreptate în exterior, capul întins într-
Puterea gandului ne poate vindeca! Invata acest leac miraculos [Corola-blog/BlogPost/93913_a_95205]
-
elevului (să strige sau să-l numească cu cuvinte urâte, ceea ce se întamplă deseori în unitățile de învățământ din Estul Europei, spre exemplu). Copiii sunt scutiți și protejați prin orice modalitate a educației, fără a fi supuși presiunilor sau stărilor nervoase. De exemplu, copilul când se duce pentru prima data la grădiniță sau școală asistă împreună cu părinții la lectii sau alte activități (pentru o zi) pentru a se acomoda cu calm cu noul public. Acest lucru denotă faptul, că atât metodele
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
Obiectul acesta este contaminat! Feriți-vă de microbi!" și iată obsesia microbilor care ajunsese să-l chinuiască pe Pasteur însuși, îmbolnăvindu-l de nervi. într-adevăr, suspectînd tot ce este în jurul tău, te simți încolțit, persecutat. în spitalele de boli nervoase, există o mulțime de maniaci ai microbilor. Pe timpul regilor magnifici ai Franței, nobilii și regii înșiși (Ludovic XIV, mai ales), miroseau îngrozitor. "îngrozitor", ni se pare nouă acum; de fapt, - citeam aceasta de curînd, într-o revistă care totuși nu
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
Paul Diaconescu Inimioara De două zile era nervoasă și nu știa de ce. Poate fiindcă dormise cam prost. Dar în seara asta doamna Marinescu era hotărâtă să se culce de vreme, fără să mai vadă serialul de joi pe care-l urmărea de la începutul anului. Făcu o baie caldă
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
că-i autentic), doctorul veterinar avea un frate geamăn tot veterinar! Într-un sat alăturat. Niciodată nu știam care era cel care-i băgase extract de splină, pentru umflarea coițelor, lui Scămoșilă. Mai ales că telefonista, muiere zăpăcită și ea, nervoasă de-atîta zbîrnîială-n ureche, se șoptea prin sat că-i mai încurcă și dînsa. Cert e că a plecat doar cu unul! Așa că a venit celălalt în locul lui. Cînta doar la acordeon! Oricum, pentru mine Frații Mihăiescu au rămas cam ca
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]