417 matches
-
la masa ce se dorea a oferi prin a ei imaginara stare de sațietate încununarea efortului depus. Masă era goală dar curată cu o fată de masă imaculat de albă, fără nimic pe ea, nici măcar o muscă. Degetele avide și nesătule se perindau de-a lungul și de-a lațul mesei într-o încercare dealtfel inutilă de a prinde ceva ce nu era. Citește mai mult La masa de pe terasa se adunară mai marii comunității să cinstească nu-i așa, victoria
BORCHIN OVIDIU by http://confluente.ro/articole/borchin_ovidiu/canal [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
la masa ce se dorea a oferi prin a ei imaginara stare de sațietate încununarea efortului depus.Masa era goală dar curată cu o fată de masă imaculat de albă, fără nimic pe ea, nici măcar o muscă. Degetele avide și nesătule se perindau de-a lungul și de-a lațul mesei într-o încercare dealtfel inutilă de a prinde ceva ce nu era.... XXI. ATINGEREA, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013. Te voi atinge întâi
BORCHIN OVIDIU by http://confluente.ro/articole/borchin_ovidiu/canal [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
devorarea privilegiilor sub fluturarea “interesului național”, un sinistru joc, soldat cu milioane de victime colaterale, privitoare ca la circ din spațiul sufocant al nevoilor zilnice - dar ce mai contează aceste detalii! - un joc cu deliciu asumat, în cercul vicios al nesătulei grandori și trufii de dominare, până când? Până la compromiterea inducerii compromisului, ca țintă și utilitate demolatoare, cu folos partizan de putere fără graniță și privilegii fără număr, până la, implicit, compromiterea compromițătorilor, care nu au căderea de a arunca primii cu piatra
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Maria_samaunt_tara_tuturor_imposibili_maria_samaunt_1343521584.html [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului E - N MIEZUL IERNII E-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând
E-N MIEZUL IERNII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1451886008.html [Corola-blog/BlogPost/369685_a_371014]
-
care se complac de mai bine de două decenii postdecembriste toate partidele și formațiunile încropite la repezeală, niște entități palide la chip și la spirit, ce înoată, din păcate, laolaltă de ani și ani în aceeași „ideologie” imprecisă de grup nesătul și sunt animate intens de o serie de interacțiuni specifice profund dăunătoare imaginii României pe plan intern și în lume. Ca un spectator devlăguit lăuntric în fața unei picturi cu iz abstract și mesaj complet inexistent, observi cu stupoare faptul că
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_lumea_politica_si_it_magdalena_albu_1354692841.html [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
statului, exponenți, de regulă, deneabili ai variilor frății de apartament, care știu să își vândă însă foarte bine brandul „secretomanic” ateo-satanist impus cu insistență pe toate cărările azi (frății pline ochi, precum spuneam anterior, în cadrul „protectoratelor” lor specifice de haită nesătulă, de o mulțime de inși, care vor să pară întotdeauna, prin atitudine și spălarea permanentă a propriei lor imagini, exact ceea ce nu sunt de fapt în realitate, adică niște indivizi onești și venerabili, în stare să mimeze dramaturgic, printr-un
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_lumea_politica_si_it_magdalena_albu_1354692841.html [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
Un nou volum, o nouă primăvară! Numele predestinat, Carmen, (despre Carmen Popescu este vorba) apare în peisajul poeților ca o sevă pe sub o coajă groasă, discretă și fermă,căutându-și lumina din degete cu sfială și clocot. Cu o "trudă nesătulă", așa cum inspirat rostește poeta în poemul "Orator fără orație", scriitoarea se zbate între spirala beată a prezentului și asceza urcării cu o jertfă asumată și acceptată cu generozitate. Aparenta inconsecvență în lungimile versurilor, care urmează tainic o regulă aparte, sparge
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1430945232.html [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
la munte și-n câmpie/ plânge cerul și suspină iar/ grea de roade toamna întârzie/ versul meu e dulce și amar.” În „Iubirea mea”- „iubirea mea e-o calmă libelulă/ ce-alunecă pe-un râu vijelios/ înspre-o cascadă veșnic nesătulă/ ce curge invers nu de sus în jos.” Ninsoarea iernii trece ca un leitmotiv prin toate poeziile închinate naturii în „Și iarna vine”, „Simfonia iernii”, „Scrisoarea III”. Remarc: „Maria, se-apropie iarna,/ pământul e parcă mai greu,/pădurea îți leapădă
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
-și vedea patria independentă. Dar cum în sofisticate perioade istorice idealul independenței naționale se împalidează la pătrunzătorul miros de petrol, la fel de himeric se arată acela al stârpirii marii corupții, fie din rădăcini, cum preconizează dl. Adrian Năstase, fie în persoana nesătuilor actanți ce profită de pe urma acesteia - cum nu mai preconizează dl. Adrian Năstase. Nu vom intra în detalii, de ce așa și nu invers, sarcina pe care ne-o propunem este, pe urmele premierului, de a desprinde optima soluție în eradicarea plăgii
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
minciuna Tagmelor de păcălici... Se rotesc lupii la stână Travestiți în miei și oi, Fără milă, fără frână Rup cu colții hălci din noi... Și pe strunga strămoșească Se pun ei pe ei ciobani, Să o prade, s-o hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală, Mulți și proști și adormiți, Lupii lumii ne înșeală: Ruși, franțuzi, jidovi și friți. Iar din iarnă, când din ură Am ales cum am ales, Ciobănesc de corcitură Fără-al turmei interes
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427625101.html [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
Mă descompun încet: Ochii îi voi da Cerului, Urechea o voi dărui mării, Mâinile le voi da pescărușilor, Picioarele numai Căii Lactee, Gura rămâne pe veci a ta Ana, Libertatea gândului cailor mei, Pentru dușmani n-am decât oasele, Ție, pământ nesătul, nu-ți rămâne decât numele meu... Lucăcești, 07.06.2013 Noi doi... Între noi doi se scutură petalele florilor, Între noi doi libelulele și-au frânt aripile, Între noi noi doi zboară păsări mute, Între noi doi e-o toamnă
POEZII DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_gelu_dragos_al_florin_tene_1370694603.html [Corola-blog/BlogPost/346211_a_347540]
-
din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Când iubești Când iubești, alergi robit cu sufletul, șuvoi de raze în despletire spre ființa care în adânc răsare pân’ la zâmbet, pân’ la contopire. Când iubești, îi sorbi ființa prin atingere, privire, nesătulă apropiere, prin îmbrățișarea așteptată ca o sărbătoare, necesară mângâiere. Când iubești, săruți lumina, fiecare colț de gând, de piele, răsuflare, te avânți în labirint de treceri, înfrunți umbre, semne de întrebare, Când iubești, aștepți cât e nevoie, dăruiești doar bucuria
CÂND IUBEŞTI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1438351114.html [Corola-blog/BlogPost/370335_a_371664]
-
din astru vă e catastrofă? Greșeală! Nimic nu este ceea ce pare. Doar veșnicia știe, păstrează treze, umbrele îmbrățișate indestructibil, unindu-le... HÂRJOANA CU MINE mi-e necunoscută, m-am obișnuit să fiu stârnită spre fețe triste, sărace, stinse sau vesele, nesătule de râs în petrecerea sărbătorilor. Alergarea mea înspre ele nu se pune, intențiile bune fac bradul verde, împodobit, dăruit. Un pui de viforniță, o buclă și-o întoarcere pe dos, o întindere la perete cu brațele întinse, țepene ca ale
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1484281424.html [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > O, TU MINĂ ZEITATE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, TU MINĂ ZEITATE O, tu mină zeitate nesătulă Cu multe capete de galerii Tu îți devori fără vreo milă Ai pământului copii. Nu ții cont de sentimente, De ceea ce rămâne în urma ta Îți îngropi în sedimente, Pe cei ce te-au creat așa. Zeiță, tu ne dai doar
O, TU MINĂ ZEITATE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_tu_mina_zeitate_.html [Corola-blog/BlogPost/361108_a_362437]
-
un iaurt de la firma asta în câteva dintre secundele lui". În ceea ce privește dorința angajatului că vrea și el o emisiune la TVR, realizatorul Starea Nației îi comunică biroul la care trebuie să se prezinte "cu proiecte de emisiuni, menționând însă că "Nesătulul de Pătraru a mai depus acum două luni un proiect, o chestie mai serioasă, pe anchetă-reportaj. Culmea, arogantului de Pătraru i s-a cerut un pilot (cât tupeu, nu?) pe care aproape l-a terminat (oamenii din echipa saltimbancului de
Dragoș Pătraru îl face praf pe un angajat al TVR: Dacă s-ar amenda prostia... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101333_a_102625]
-
PUF... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului 12 Septembrie 2014 Așa-mi spunea, ca unui frate: „Să aibă fiul meu de toate, Când eu am suferit destul...”, Dar fiul, veșnic nesătul, Își petrecea în chefuri viața De seara până dimineața, Iar ziua, ca un os de domn Tot chefuia visând în somn... Cum să muncească! doar nu-i slugă, Copilăria să-și distrugă, Iar cartea-n tinerețea întreagă, Deșteptului nu i-
COPILUL DIN PUF... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1410503394.html [Corola-blog/BlogPost/376379_a_377708]
-
a scurmat nicicând rugina În sufletul ce ne-a fost dat, E plină lumea de lumina Din aurul din noi furat! Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „ Lovească-l fulgerul din stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_pentru_fluierul_iancul_nicolae_nicoara_horia_1378377555.html [Corola-blog/BlogPost/351834_a_353163]
-
Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită un laitmotiv, și care e repetată cu o frecvență supărătoare de către așa-zișii „oameni de bine”, politicieni ce încă mai au brânzică pe la colțurile gurițelor nesătule, storcând încă în batiste năsucul din care curg bobițe apoase. „Greaua moștenire a comunismului”, adică metroul, digurile Dâmboviței, Casa Poporului, Transfăgărășanul, marile edificii ale producerii electricității și câte multe altele. Despre toate acestea se spune că sunt ale lui Dej
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326396240.html [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
Credința și bunsimțul, anacronisme li-s! În inima onoarei știu șișul să-l împlânte, Vădindu-se năpraznici cum niciun gâde nu-i; Or, de-ar putea să-nșface chiar cerurile sânte, Le-ar prăpădi-ntr-un iureș, de-a pururi nesătui. Și-n ce nădejde ochiul mai poate să se spele, Merdarele otrepe când nu mai au final? Prin lumea hașișină, ticsită cu lichele, Slăvind molohul vrajbei din veacul actual! Cântec limpede la cap Liricului nostru confrate Tavi (n) Doclin - Cea
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
iernilor neagră iarna iernilor NU da trece prin odăi cu ochii în sânge disperarea se agață de mobile varsă pe covor fiere neagră-verzuie carne și sânge - strigă var și cărămidă - strigă lumină și țărnă - pentru zgripțorul cuibărit în tine înfometatul nesătulul dezmățatul LEAP?D?-L LEAP?D? -L da da o dragoste ostilă împovărează apusul pe tarade se face țăndări lumina se face pământ o mână bătrână și osoasă deșurubează creierul apoi desprinde de sub osul frunții cu bisturiul și dalta cerul
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită un laitmotiv, și care e repetată cu o frecvență supărătoare de către așa-zișii „oameni de bine”, politicieni ce încă mai au brânzică pe la colțurile gurițelor nesătule, storcând încă în batiste năsucul din care curg bobițe apoase. „Greaua moștenire a comunismului”, adică metroul, digurile Dâmboviței, Casa Poporului, Transfăgărășanul, marile edificii ale producerii electricității și câte multe altele. Despre toate acestea se spune că sunt ale lui Dej
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_greaua_mostenire_hidrocentrala_de_pe_arges_de_ion_c_hiru_al_florin_tene_1326534689.html [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
paralele. Noaptea era ca o caracatiță și o resimțea agasantă, grețoasă, așa cum înainta, cum venea peste ea, cum i se apropia ... de ajungeau în cele din urmă, respirație în respirație, gură în gură. Și în pofte era noaptea aceea nebună, nesătulă ca femela gestantă. Sorbea, lingea respirația condensată pe geamul sub care, pe plăcuța cât o așchie de fildeș vechi, cineva ... cândva ... scrijelise cuvântul ,,..sporgenssis”. Acum, silabele acelea nu mai avea nici o semnificație. Dacia se dovedi a fi curajoasă, în timp ce, Chiva
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_femeie_in_fata_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
să-i faci, ca dragostea să i-o închini! Să vrei să vezi cum răsar, din primul vis zămislit, cioculeții hulubilor ei dornici de iubire, să vrei să o săruți toată, toată, să vrei să o alinți cu gura ta, nesătulă vreodată de ea, să-i simți gustul, miresmele și-aroma iubirii. Ca un nebun să o iubești! Să vrei să-i simți vibrația cu-a ta cum se unește, devenind una singură, minunată! Să-i simți tremurul sânilor cum se
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
mărturii ale consătenilor, ale familiei, ale confraților de condei, pentru a alcătui din piese de puzzle, un joc neasemuit care se numește Viață. Îi dă, cu alte cuvinte suflare din propriul duh, îl însuflețește, ca pe o bucată de lut nesătul înduvohnicită de Duhul blând și persuasiv, al amintirii. Amintirile autorului sunt un reflex al libertății de amintire a noastră, iscând, aidoma cercurilor concentrice în apă, alte și alte valuri ale memoriei noastre afective. În definitiv, o provocare care merge până la
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Mai știi sărutul meu să-l aperi de-a valului sărată soartă? să-mbrățișezi cu ochii-ți umezi iubirea mea cu umbră moartă? Mai știi să-mi râzi nemărginirea cu-al vocii zâmbet rătăcit să-mi bucuri inima bătrână, cea nesătulă de iubit? Mai știi pădurii de mesteceni să îi redai înmugurirea s-o-nveți cu mâini catifelate să cânte-n frunza mea iubirea? Mai știi când noi eram ai noștri și lumea n-o vedeam în jur? Eu nu mai
MAI ȘTII? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1431532027.html [Corola-blog/BlogPost/352106_a_353435]