110 matches
-
termen lung, un cadru de resurse care să facă activă evoluția dansului. În România, dansul contemporan are o istorie cu foarte multe spații albe, cu intervale neacoperite în ce privește documentarea lor analitică, cu perioade vag sau insuficient contextualizate și cu referințe nesistematizate. Dansul e acompaniat de o istorie orală, de mărturii pentru care trebuie să se creeze la un moment dat un cadru oportun de abordare critică. Altfel vom continua să avem o istorie colportată, mai mult sau mai puțin onestă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
a-l minimaliza, modul de gândire dogmatic tinde să inhibe noile direcții atât în gândire, cât și în practică, lucru posibil doar prin eliminarea schimbărilor nepermise din propria viziune asupra universului, dar și prin suprimarea activă a ideilor și activităților nesistematizate. Cât de departe poate merge în această direcție depinde de măsura în care este atacat. Spre deosebire de gândirea tradițională, cea dogmatică implică în mod necesar o formă de constrângere, de care are nevoie pentru a-și asigura supremația asupra alternativelor existente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ori evocați filologii și metodele lor; cu un amestec de respect și condescendență, în orice caz cu o oarecare distanță: "Filologul reține aici, firește, tendința vorbirii curente"; "folosințele diferite ale prepoziției, pe care filologul nu poate decît să le enumere nesistematizat" ( 1987, p. 27-34) etc. Interpretarea avansează cu prudență, făcînd opiniei lingvistice toate concesiile posibile ( cu privire la întru arhaizant, întru sinonim cu în, întru păstrat în locuțiuni), pentru a o transforma în aliat pentru concluziile hiperbolizante. Considerată dintr-un punct de vedere
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
dovedi cât de mult m-am maturizat Între timp, vă anunț pe această cale că anul acesta nu m-am prezentat la nici un fel de examen de admitere. Mi-am Însușit adică observațiile dumneavoastră mai vechi, cum că am cunoștințe nesistematizate și sporadice și m-am hotărât să continui acumularea de informații. Nu mai vreau, deci, să fiu acuzat că ideile mele o iau Înainte și nu se sprijină pe o disciplină de gândire și pe un corpus de date. Până În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
stresului (Foa et al., 1991b) pot veni în sprijinul recuperării de pe urma traumei. Este posibil ca ambii factori posttraumatici să ajute victimele să facă față detresei asociate cu amintirile traumatizante, reducînd probabilitatea evitărilor cognitive și comportamentale prelungite. Dovezile obținute prin observații nesistematizate indică faptul că atitudinile culturale față de eveniment și nivelul de validare a experienței de către rețeaua socială a persoanei pot avea un rol important în facilitarea procesului de recuperare. Evaluarea stresului posttraumatic Această secțiune își propune să rezume principalele aspecte care
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
familială nespecializată, am folosit verbele la trecut. Într-adevăr, în timpurile moderne, în societățile industriale și, cu atât mai mult, postindustriale, au apărut și s-au dezvoltat instituții specializate în domeniu. Alături de ele și uneori împreună continuă să funcționeze asistența nesistematizată. Chiar și în țările occidentale, pentru mulți indivizi, „psihoterapeuții” familiali sunt prietenii, rudele, preotul sau alte persoane semnificative. Și bineînțeles că fenomenul este mai frecvent în țările aflate în tranziția de la tradițional la modern. Lucru valabil și pentru țara noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și una de ordin juridic, legată de dreptul de proprietate intelectuală și copyright. În disciplinele socioumane, tensiunea invenție de idei-invenție de limbaj capătă accente suplimentare, datorate și faptului că domeniul lor de referință este în considerabilă măsură accesibil conștiinței comune nesistematizate. Două atitudini contrare s-au dezvoltat în comunitatea științifică vizavi de respectiva problemă: unii - din lene sau neputință intelectuală - neagă aproape orice producție, sub pretextul că nu aduce nimic nou pe planul ideilor, doar limbajul fiind diferit (cu cât cel
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de caz. • Cea mai eficientă procedură în clasa numeroasă este conversația euristică, cuplată cu explorarea directă și în grup. • Cele mai eficiente metode de cunoaștere științifică: experiențele directe, modelarea mentală, Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții informare nesistematizată, detalii, insuficienta argumentare, neprecizarea punctelor cheie, nesolicitarea prelucrărilor proprii și a reflecțiilor, neorganizarea finală a datelor, evitarea problemelor-conflict și a erorilor, limitarea la manual. utilizarea instrumentelor de organizare mentală euristică, interpretările variate, formularea de întrebări și ipoteze, efectuarea de structurări
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizării al calității educației. De aceea s-au multiplicat intervențiile care militează pentru activități de emancipare a educatorului, pentru că el cunoaște, deși empiric, cel mai bine realitatea contextului, a situației, condițiile evoluției formării educaților. Cunoștințele lui profesionale sunt implicite, particulare, nesistematizat raportate și la cele ale cercetării pedagogice, iar competențele științifice sunt slab marcate prin implicarea în cercetarea explicită, cu relative puteri de interpretare variată, de reflecție, de afirmare a atitudinii de schimbare. Acțiunea-cercetare are tradiții multiple, ca tradiții intelectuale mai
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
varice care apar în urma unor procese patologice anterioare grave (tromboflebite profunde, neoplazii operate, accidente rutiere grave, fracturi, imobilizare îndelungată la pat, etc.) care au o evoluție mai rapidă și cu complicații frecvente. Aceste varice se dezvoltă ca o rețea varicoasă nesistematizată (varice anarhice), ce apar în jurul perforantelor incompetente. Tegumentele gambei devin roșii-violacee, mai accentuate în ortostatism. Edemele, importante, apar predominant seara și se remit după repaus la orizontală și peste noapte. Aceste simptome aparțin sindromului posttrombotic cu insuficiență venoasă cronică care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în special a celei către vena lui Giacomini). Trebuie căutate și ligaturate venele gastrocnemiene, deoarece persistența acestora poate duce la recurența varicelor în această regiune (Menyhei et al., 2008, Cândea, 2001). Toate aceste tehnici sunt însoțite de avulsia pachetelor varicoase nesistematizate pe traiectul venelor safene (Defty et al., 2008). Excizia pachetelor varicoase (flebectomia) se efectuează prin incizii mici, pachetele varicoase fiind apoi exteriorizate cu ajutorul unor cârlige sau pense, tracționate în exterior pe o distanță cât mai mare și secționate poțiuni cât
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venos. Percuția și palparea concomitentă a trunchiului venos cu ambele mâini a fost practicată penru a pune în evidență transmiterea undei de percuție (semnul Swartz). Examenul clinic local vascular a fost finalizat prin consemnarea tipul de varice (tronculare, sistematizate sau nesistematizate), prezența edemelor, temperatura membrelor inferioare, modificări de culoare ale tegumentelor (hiperpigmentații), prezența dermatitei de stază sau a ulcerului venos, precum și existența de cicatrici postoperatorii. Figurile 11-32 sunt elocvente pentru a ilustra elementele identificate în timpul examenului clinic local. • Examenul ecografic Ecografia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sublotului 1, respectiv 57% în cadrul întregului studiu), iar în stadiile avansate distribuția pe sexe se echilibrează, bărbații reprezentând 51,72% în cadrul sublotului 2, respectiv 15% în cadrul întregului studiu. Trebuie menționat faptul că pacientele de sex feminin au dezvoltat predominant varice nesistematizate, iar pacienții de sex masculin varice tronculare. Studii recente axate pe clinica insuficienței venoase relevă rezultate similare, confirmate prin diferențe semnificative statistic. Telangectaziile sunt mai frecvente la sexul feminin. Pentru sexul masculin, tabloul clinic este caracterizat prin varice tronculare, tulburări
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ideative: lente, incoerente, fugă de idei, asociații prin asonanță, monoideism etc.; - imaginile mintale: șterse, confuze, imprecise sau bogate, derulare panoramică, impresii de stranietate etc.; - idei delirante: sistematizate tematic (de grandoare, de persecuție, ipohondriace, mistice, erotice, de transformare corporală etc.) sau nesistematizate tematic, difuze, incoerente, cu tonalitate tristă (delir melancolic) sau cu tonalitate exaltat-pasională, euforică (delir de expansiune), idei delirante, simple sau unice, asociate cu halucinații etc. e) Tulburările de memorie ale bolnavilor pot lua următoarele aspecte psihopatologice: - tulburări de evocare mnezică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Raționamentul deductiv, introdus de R. Déscartes, este o formă de gândire logică prin silogism care deduce adevărul despre un obiect gândit din judecăți prealabile care conduc către această concluzie. d) Observația curentă, nesistematică, introdusă de J. Locke, pleacă de la observații nesistematizate, disparate, lipsite de o metodă precisă, ca în cazul observației sistematice care se bazează pe o metodă științifică și riguros condusă către aflarea adevărului. 2) Metoda științifică este mult mai complexă, mai riguroasă și mai nuanțată. Ea privește mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și de interpretare, idei de grandoare, idei melancolice. Tulburările de expresie Expresia este acțiunea unei persoane de a exprima sau de a exterioriza conținutul gândirii sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se caracterizează prin tulburări de percepție de tipul halucinațiilor, în special auditive și vizuale, cu consecințe imediate și profunde asupra personalității bolnavilor, având de regulă o intensitate psihotică. 5) Sindroamele delirante organice sunt caracterizate prin tulburări delirante polimorfe, de tip nesistematizat, slăbire intelectuală, mnezică și prosexică, legat, de regulă, de existența unui substrat lezional organic cerebral. 6) Sindroamele confuzionale, privesc sfera conștiinței și ele reprezintă diferite grade de alterare psihopatologică a stării de vigilență, mergând de la obnubilare, stupoare și confuzie, până la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se adaugă leziuni cerebrale difuze cu caracter ireversibil. Din punct de vedere psihopatologic, tulburările întâlnite în cursul demenței alcoolice sunt următoarele: tulburări de mers, tremurături generalizate, disartrie, obtuzie intelectuală, slăbirea simțului moral, deficit mnezic marcat, tulburări de atenție, bufee delirante nesistematizate. Evoluția clinică este progresivă. Toxicomaniile Toxicomania sau dependența de droguri este o stare psihică și somatică rezultând din interacțiunea dintre individ și un produs psihoactiv (psihotrop) specific, având ca urmare tulburări de comportament și alte reacții care presupun o dorință
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Mania cronică simplă, caracterizată prin excitație psihomotorie dezordonată, logoree, asociații ideative superficiale, asonanță, putând ajunge la o stare de incoerență și acte de violență. b) Mania cronică delirantă, care asociază la tabloul clinic al precedentei idei delirante, de regulă difuze, nesistematizate, dar, în unele cazuri, și un delir sistematizat tematic ce poate aminti de dezvoltările paranoice. Psihoza maniaco-depresivă PMD, împreună cu demența precoce (schizofrenia), a fost printre primele entități clinico-nosologice, izolate de E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează, din punct de vedere psihopatologic, printr-un mare polimorfism al tulburărilor sale, pe care le vom prezenta în continuare. 1) Tulburările de gândire sunt reprezentate prin prezența la această categorie de bolnavi a ideilor delirante, multiple, fragmentare, de regulă nesistematizate, cu tematică de urmărire, influență etc. Un loc aparte în această categorie de tulburări o reprezintă fenomenele de automatism mintal sau „sindromul Kandinski-Clérambault” reunind tulburări de gândire și de limbaj interior, halucinații auditive și automatisme motorii și senzitive. La acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forma clinică în care se notează următoarele tulburări: incoerența, relaxarea marcată a asociațiilor, comportamentul evident dezorganizat, afectul plat sau flagrant inadecvat. 3) Tipul paranoia se caracterizează prin prezența halucinațiilor auditive și a ideilor delirante asociate acestora, cu caracter sistematizat sau nesistematizat. 4) Tipul nediferențiat este acela în care simptomele psihotice predominante sunt următoarele; idei delirante, halucinații, incoerență, comportament flagrant dezorganizat. 5) Tipul rezidual se caracterizează prin obtuzia emoțională, retragerea socială, comportament de tip excentric, gândire ilogică, uneori prezența ideilor delirante sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de pereche logic-paralogic se referă la faptul că două elemente de judecată exprimate, corespund unei gândiri logice sau nu. În grupa organizat-neorganizat se urmărește a se constata cât de mult este delirul cuprins într-o construcție de tip sistematizat sau nesistematizat. Ultima grupă a delirurilor se referă la raporturile cu lumea, în cazul delirului sistematizat, lumea reală este „reinterpretată”, în sensul problematicii „persecutat-persecutor”, denumite de Heinrich „comunicări encletice ale mediului înconjurător”. În forma „juxtă” este vorba de învecinarea lumii reale cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gelozia este o situație frecvent întâlnită la deliranții paranoici. Parafreniile Delimitare și caracteristici E. Kraepelin este cel care a împărțit deliranții cronici în două grupe nosologice distincte și anume: Grupa demenței precoce, sau a schizofreniei, caracterizată printr-un delir incoerent, nesistematizat tematic, cu evoluție cronică urmată de deteriorarea profundă a personalității în plan intelectual, afectiv și volitiv-comportamental. Grupa paranoiei, caracterizată prin existența unui delir net sistematizat din punct de vedere tematic, cu evoluție clinică progresivă, nehalucinator și care nu se asociază
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de parafrenii: Parafrenia schizofrenică în care delirul se exprimă printr-un tip de gândire autistă cu stereotipii, neologisme, bizarerii și care corespunde parafreniei fantastice din clasificarea lui E. Kraepelin. Parafrenia expansivă sau maniacală caracterizată prin exaltare euforică, ironii, calambururi, delir nesistematizat, dar lipsită de agitație psihomotorie. Sindromul Cottard, caracterizat prin delir de negație, de enormitate absurdă, idei de transformarea organelor interne și imobilitate afectivă. Este tipul denumit de Ch. Nodet, „parafrenia melancolică”. Deliranții pasionali M. Dide și P. Guiraud include în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vu: falsa impresie sau iluzia patologică de „a recunoaște” lucruri, fenomene, persoane, situații sau fapte văzute sau trăite anterior. Este înrudită cu fenomenele similare: „déja connue”, „déja vécu” (paramnezie). Delir: tulburare de gândire sistematizată în jurul unei teme centrale sau difuză, nesistematizată, în opoziție flagrantă cu realitatea, de care bolnavul este ferm convins și care are un caracter ireductibil. Este o tulburare intelectuală. Demență: deteriorare psihică globală caracterizată printr-o slăbire progresivă și generală a vieții psihice, dând bolnavului aspectul de stupiditate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]