96 matches
-
potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de sminteală pentru semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru păcatele lor, la care a contribuit în vreun chip. Unul dintre scriitorii latini ai Bisericii, îndrăgostit și el de frumusețea cea netrecătoare Fericitul Augustin -, vorbește despre o altă consecință gravă a păcatului, și anume că acesta corupe și strică natura umană pe care a făcut-o Dumnezeu. Pentru acest fapt, scriitorul bisericesc menționat, arată, în mărturisirile sale, că Dumnezeu pedepsește faptele păcătoase
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
binele și adevărul acestei lumi, iar ele nu pot fi înlocuite de reguli laice a căror sursă să fie instituțiile unui stat democratic, și asta pentru că orice instituție e ceva omenesc și perisabil, în timp ce prescripțiile Coranului reprezintă cuvîntul necreat și netrecător al lui Dumnezeu. În fine, în al unsprezecelea rînd, ceea ce îl nedumirește pe musulman este ateismul galopant ce roade pe dinăuntru lumea credincioșilor creștini, așadar faptul că oameni care se declară creștini pot pune sub semnul întrebării dogmele propriei religii
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
Pavel Șușară Apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
echivalează cu un gest absurd: e ca și cum te-ai întreba dacă dealul pe care ți-ai ridicat casa va mai exista și după ce casa nu va mai fi. Nu putem înțelege mișcarea și trecerea decît raportînd-o la ceva ferm și netrecător, iar înțelegerea spontană a minții noastre vede în univers tocmai cadrul stabil al fenomenelor. A cere minții noastre să accepte că universul nu a fost dintotdeauna și nu va fi mereu e ca și cum i-ai cere unui om să-și
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
depărtat de mine ca o stea / plecată din livezile bătrîne / și crești pe cer, departe, undeva, / și știu, și numai asta îmi rămâne. Te-ai depărtat de mine, ca un zbor. Cât toate zborurile ești departe. Sau poate ai rămas netrecător / și numai eu mam risipit în moarte? Te-ai depărtat de mine ca o stea / sau eu m-am risipit în ierbi și frunze / și nu am ochi ca să te pot vedea, / cum nu ai tu spre lumile-mi ascunse
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
20. footnote>. Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți, ca să nu mai greșim, să nu ne înălțăm cu gândul, ci să ne cunoaștem neputința<footnote Ibidem, p. 174. footnote>. Referindu-se la ofensiva dracilor împotriva nevoitorilor, același autor duhovnicesc, iubitor de frumusețe netrecătoare și însetat de viața veșnică și de dobândirea ei, menționează că „dracii sunt ca vânătorii, aleargă acolo unde văd că este vânat. Se reped unde văd partea slabă a sufletului și nu se depărtează, nici nu fug până nu ne
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
10. Și în privința aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult. 11. În adevăr, dacă ce era trecător era cu slavă, cu cît mai mult va rămîne în slavă ce este netrecător! 12. Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăzneală, 13. și nu facem ca Moise, care își punea o măhramă peste față, pentru ca fiii lui Israel să nu-și pironească ochii asupra sfîrșitului a ceea ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
de a-și ascunde bine ulcerațiile și nenumăratele coșmaruri. ION Dumitriu: apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
viață“ sensul cel mai important de „reținere“ al vieții. Nu poți „reține“ viața decât în spirit, în actul de memorie în care viața se lasă cuprinsă. Or, această „reținere“, această surprindere a vieții, în forma care dă vieții o importanță netrecătoare, este gestul scenic grecesc din care s-a născut viziunea teatrală a vieții: puterea de a surprinde încordarea vieții în gesturile care o definesc cu cea mai mare forță. Aici găsim exprimat în marea sa putere de sugestie secretul acelui
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ești instalat în belșug de profituri, de investiții și de obiecte, n-ai cum să „prevezi“ cu atenție mărită că te apropii de un sfârșit, pentru că toate „proprietățile“ tale îți asigură un decor înșelător, un fel de prezent ce pare netrecător și, ca o perdea de fum, te împiedică să simți că posezi din ce în ce mai puțină viață, că ea se retrage, chiar când tu crezi că profiți mai mult de ea. Și îți faci poate gândul unei „vieți viitoare“, ca să-ți asiguri
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
vedere. Înainte de a fi solidar cu proiectul meu, sânt solidar cu distanța care mă desparte de geneza lui și de experiența limitată a vieții mele. Inteligența este de aceea permanenta punere sub întrebare a proiectului propriu. În schimb, ca eroare netrecătoare, așezată temeinic în mine, iubită, răsfățată și trecută sub protecția încăpățînată a întregii mele ființe, prostia este o stază a minții, încremenirea ei. Dacă în esența sa spiritul este mobil, libertatea lui manifestîndu-se în capacitatea de permanentă adaptare a proiectului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al locului de culă. Poezia lui Andrei sună așa: În Ardealul plin de dealuri, Printre brazi crescuți pieziș, Între vremuri fără maluri, Sus, la locul Păltiniș, Ca o perlă prinsă-n scoica Unui ceas întîmplător, Își petrece domnul Noica Umbletu-i netrecător. Prins în gânduri și surâsuri Ca-ntr-un pâlc de cavaleri, Aplecat peste abisuri De cuvinte și tăceri, Parcă ne-a-ntrupat din sine Pe noi doi cei fără zei, Invocând, cu gesturi line, Taina numărului Trei. Sub poveri speculative Stă la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai avem pe acestea, cei care s-au jurat că țin la noi, ne părăsesc. Prietenia cu Sfinții și ocrotirea lor o simțim mai ales când suntem bolnavi, marginalizați și în diferite necazuri și strâmtorări. Această prietenie, spre deosebire de prima, este netrecătoare și aducătoare de nenumărate bucurii. Majoritarea dintre noi, în toate vremurile și în toate timpurile, conștientizăm cât este de importantă prezența sfinților în viața noastră. Căci aceștia nu numai că ne îndeamnă permanent prin pilda vieții lor să aprindem candela
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Domnului, acolo unde se mai află osemintele celor doi cuvioși ce au trăit în Mănăstirea Secu în veacul al XX-lea: Ieroschimonahul Vichentie Mălău și Ieroschimonahul Antim Găină. Așa au vrut sfinții să se întâlnească în rugăciune, în bucuria cea netrecătoare și veșnică a comuniunii, în mănăstirea lor de metanie. Unul dintre părinții care a deschis întâiul ușa paraclisului în dimineața în care sfintele moaște urmau să fie așezate în raclă, a simțit un miros deosebit de frumos, o mireasmă pe care
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
O sărbătoare îndoită prilejuită de sfințirea unui nou Altar pe muntele sfânt al Moldovei, Ceahlău, precum și prăznuirea tradiționalului hram al Mănăstirii Secu, vechea ctitorie a Ieroschimonahului Zosim, Mănăstirea Secu, trăiește astăzi o viață nouă în care se resimte bucuria cea netrecătoare a rugăciunii... Daniel Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei † Eftimie Episcopul Romanului † Casian Gălățeanul Arhim. Victorin Oanele Protos. Vitalie Danciu Arhid. Timotei Aioanei * 1 mai 1995 Prima permanență cu protopopii din Arhiepiscopia Iașilor, ținută la Mănăstirea Secu, sub conducerea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Împărăția Cerurilor. Orice întoarcere în ținutul Neamțului cum este și aceasta din preajma Sfântului Ierarh Varlaam aduce sufletului ostenit bucurie duhovnicească și speranță în lupta războiului nevăzut. Recunoscător Bunului Dumnezeu și Sfinților nemțeni pentru toate, rămân smerit pelerin la izvoarele frumuseților netrecătoare și nădăjduiesc întru împlinirea acestora, în chip desăvârșit, în Biserica Triumfătoare. Frumoasă aducere aminte întâlnirii cu primitorul stareț Arhimandritul Vichentie și cu Părinții Hrisostom și Iustin, ostenitori întru ale duhului. Arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale și Exarh
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
nevinovați sau iertați, ca urmare a rugăciunilor, la judecata particulară sunt aleși pentru proslăvirea bunătății și iubirii Dătătorului de viață. Repet, cei adormiți întru Domnul, buni sau răi, beneficiază de rugăciunile bisericii, mijlocitoare pentru iertarea păcatelor și intrarea în bucuria netrecătoare a împărăției lui Dumnezeu. Credința în Mântuitorul ne ajută să mijlocim prin rugăciune pentru ei, ca să se izbăvească de legăturile iadului, prin binefacerea rugăciunilor celor vii rostite pentru dânșii și, mai ales, cu jertfa cea fără de sânge săvârșită
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
momentele vieții noastre. Unirea mistică a rugăciunii ne dă bucurie, curățenie sufletească și viață binecuvântată cu prezența lui Iisus Hristos. Rugăciunea este un mijloc de sfințire a vieții noastre, prin depărtarea de cele lumești și deșarte și unirea cu cele netrecătoare prin credință, smerenie și curăție. Prin rugăciune suntem în dialog permanent cu Dumnezeu și viața noastră sufletească este îmbunătățită. Rugăciunea săvârșită în timpul Sfintei Liturghii este o școală a învățăturii creștine și o metodă de cateheză creștină. în Biserică, creștinul află
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
s-a săvârșit nedrept în trecut. De aceea, au fost reînființate mănăstirile și schiturile care în mod abuziv fuseseră desființate de regimul comunist. Mai ales mănăstirile din Moldova sunt căutate „pentru spiritualitatea lor filocalică, spiritualitate care se referă la frumusețea netrecătoare a sufletului unit cu Dumnezeu prin rugăciune”. în încheiere, vă îndemn să ne rugăm astfel: Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primește rugăciunea noastră, fie că suntem departe de Tine sau aproape, fie că suntem în învălmășeala confuză a oamenilor, în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
inima omului nu le poate bănui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, 13, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 351-352) „Acolo toate sunt liniștite și netulburate, neclintite și continue, netrecătoare și nedescrise, veșnice și nestricăcioase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 66) „Starea viitoare a fericirii nu are sfârșit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 67) „Când este sărbătoare aici pe pământ
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vedere. Înainte de a fi solidar cu proiectul meu, sunt solidar cu distanța care mă desparte de geneza lui și de experiența limitată a vieții mele. Inteligența este de aceea permanenta punere sub întrebare a proiectului propriu. În schimb, ca eroare netrecătoare, așezată temeinic în mine, iubită, răsfățată și trecută sub protecția încăpățânată a întregii mele ființe, prostia este o stază a minții, încremenirea ei. Dacă în esența sa spiritul este mobil, libertatea lui manifestându-se în capacitatea de permanentă adaptare a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]