435 matches
-
proteinele ce alcătuiesc codul genetic. Un alt tip de rețea biologică este reprezentat de ecosisteme în care vârfurile sunt speciile din cadrul ecosistemului iar arcele orientate de la specia A la specia B indică faptul că A îl hrănește pe B. Rețelele neurale reprezintă un alt tip de rețea biologică de o importanță foarte mare. Structura acestei rețele a creierului uman este încă un subiect intens de studiu în științele creierului. 6.3. Proprietățile rețelelor complexe Studiul rețelelor complexe necesită o varietate de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Fiți atent, soția dumneavoastră și le va aminti. Problema este că ea riscă și să își amintească mult timp că dumneavoastră le-ați uitat! Pentru mai multe detalii Canli T., Desmond J.E., Zhao Z., Gabrieli J.D.E., „Sex differences în the neural encoding of emotional experiences”, în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, nr. 99 (16), 2002, p. 10789-10794. Cine reacționează cu mai mare întârziere: bărbatul sau femeia? Diferența dintre sexe în intenția de a
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
prin urmare, evitarea obiectului care a provocat-o. Acest mecanism ar putea crește probabilitatea de supraviețuire a fetusului și a bebelușului, protejându-l de anumite alimente și de situații nocive. Pentru mai multe detalii Karama S.G., Beauregard M., „A general neural network for processing stimuli known to elicit sexual arousal, disgust, or amusement”, în The Journal of Sex Research, (Section II: Clinical Sexology; Brief Article), 2006. Beauregard M., Karama S., Leroux J.-M., Lecours A.R., Beaudoin G. și Bourgouin R.
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Amintirile negative ar rămâne în mintea lor mult mai vii decât la bărbați și dificultatea de a le uita ar facilita apariția stărilor depresive. Pentru mai multe detalii Canli T., Desmond J.E., Zhao Z., Gabrieli J.D., „Sex differences in the neural basis of emotional memories”, în Proceedings of the National Academy of Sciences, nr. 99 (16), 2002, p. 10789-10794. Kendler K.S., Thornton L.M., Gardner C.O., „Genetic risk, number of previous depressive episodes, and stressful life events in predicting onset of
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Inteligența umană Își are rădăcinile În codul nostru genetic și În Întreaga istorie a evoluției vieții pe această planetă... Din punct de vedere neurologic, tot ceea ce se sprijină pe inteligență este direcționat prin sau controlat de către creier și extensiile sale neurale din corp. Un tip de organizare neurală ne permite să gândim rațional, logic, dependent de anumite reguli” . Pentru exprimarea unelor particularități ale personalității umane prin inteligență, termenul a fost adjectivat prin anumite trăsături specifice. Astfel, Howard Gardner prezintă șapte categorii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nostru genetic și În Întreaga istorie a evoluției vieții pe această planetă... Din punct de vedere neurologic, tot ceea ce se sprijină pe inteligență este direcționat prin sau controlat de către creier și extensiile sale neurale din corp. Un tip de organizare neurală ne permite să gândim rațional, logic, dependent de anumite reguli” . Pentru exprimarea unelor particularități ale personalității umane prin inteligență, termenul a fost adjectivat prin anumite trăsături specifice. Astfel, Howard Gardner prezintă șapte categorii: Inteligența verbală/lingvistică, Inteligența logică/matematică, Inteligența
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
la diferite niveluri. Cele mai recente cercetări au arătat că oscilațiile de 40 Hz sunt prezente atât În stare de veghe deplină, cât și În somnul cu vise sau REM (mișcări oculare rapide care urmăresc probabil acțiunea visului). Aceste oscilații neurale de 40 Hz Încetează a se manifesta dacă intervine coma sau sub anestezie și este foarte slabă În somnul profund, fără vise. Implicațiile sunt vaste, atât pentru natura conștiinței În general, cât și pentru Înțelegerea bazelor neurale ale inteligenței noastre
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
visului). Aceste oscilații neurale de 40 Hz Încetează a se manifesta dacă intervine coma sau sub anestezie și este foarte slabă În somnul profund, fără vise. Implicațiile sunt vaste, atât pentru natura conștiinței În general, cât și pentru Înțelegerea bazelor neurale ale inteligenței noastre spirituale. Toate oscilațiile neuronale sunt asociate unor câmpuri cerebrale electrice, care sunt generate de multe dendrite care oscilează În acord, dar nu declanșează impulsuri. Aceste oscilații sunt distincte față de potențialele de acțiune care sunt declanșate de-a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În procesele Placebo cuprinse În procedurile pe meridiane. Tot energii sunt agresiunile factorilor nocivi (agenții patogeni, frigul, umezeala etc.), doar că acestea sunt energii dăunătoare. Energia curgătoare prin meridiane realizează conexiuni esențiale Între organele interne, sistemul locomotor, activitatea hormonală, activitatea neurală și activitatea psiho-emoțională. Energia curgătoare prin meridiane este energia cu cea mai mare viteză de "curgere" prin corpul uman, motiv pentru care deține cele mai bune proprietăți curative. Curgerea normală a energiei prin meridiane asigură funcționarea organelor, susținerea funcțiilor fiziologice
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și funcționeze." "DARPA (Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare) a venit la noi anual pentru a vedea dacă sunt căi de a suspenda funcționarea sistemului nervos central de la distanță, spune Dr F. Terry Hambrecht, șeful Programului de Proteze Neurale, dar nu a apărut nimic până acum. Totul pare prea Science-Fiction." Poate părea că este de domeniu SF, dar nu este deloc așa. Oricum, asta nu este decât ceea ce ei vor să credem, ca să-i lăsăm În pace să-și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
1963. Într-o carte celebră, “Eul și creierul său 10 ” (apărută În 1977, În colaborare cu Karl Popper) John Carew Eccles, (1903 -1997) declară: “N-au putut fi aduse nici un fel de dovezi că experiențele autoconștiente sunt identice cu evenimentele neurale ale cortexului, a cărui activitate este pusă În legătură cu trăirile conștiente”. El Își precizează concepția extrem de interesantă pentru atmosfera științifică a secolului XX, la care a ajuns În urma unor cercetări Îndelungate: “mintea conștientă de sine” este o entitate distinctă de creier
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cognitive abilities: a survey a factor analytic studies, Cambridge University Press, New York. Fleishman, E.A.; Quaintance, M.K.; Broedling, L.A. (1984), Taxonomies of Human Performance, Academic Press. Macleod, C.; MacDonald, P.A. (2000), „Interdimensional interference in the Stroop effect: uncovering the cognitive and neural anatomy of attention”, Trends in Cognitice Science, 4, pp. 383-391. Profiluri Ocupaționale (2000), Grupul de lucru al proiectului „Informare și consiliere privind cariera”, București. Shepard, R.N.; Cooper, L.A. (1982), Mental images and their transformations, MIT Press, Cambridge, Massachusetts. Shepard, S.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
celui de „etică informațională globală” (vezi Bynum, 1998Ă, cât și importanța rolului computerului în procesele de învățare și de educare (vezi Fetzer, 1998Ă. Susținătorii inteligenței artificiale propun scenarii ale viitorului, în special atingerea nivelului de inteligență umană într-un computer neural care simulează numărul enorm de neuroni ai creierului și este capabil să-și dezvolte capacitățile cognitive prin metodele de autoorganizare specifice algoritmilor evolutivi și rețelelor neurale. Scanarea creierului este concepută drept un prim pas făcut atât pentru înțelegerea acestuia și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
propun scenarii ale viitorului, în special atingerea nivelului de inteligență umană într-un computer neural care simulează numărul enorm de neuroni ai creierului și este capabil să-și dezvolte capacitățile cognitive prin metodele de autoorganizare specifice algoritmilor evolutivi și rețelelor neurale. Scanarea creierului este concepută drept un prim pas făcut atât pentru înțelegerea acestuia și pentru construirea unui creier artificial care să opereze aidoma, cât și pentru posibilitatea download-ării sale (perspectivă discutată și criticată în capitolul al treilea în legătură cu transumanismulă. De
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
strategiile orientării și ale apariției. În terminologia favorită a urbanistului se trage alarma în privința „industrializării non-privirii”, operațiune rezultată în urma producerii de „viziune fără privire”, imaginea electrooptică nefiind pentru ordinator decât o serie de impulsuri codate. Perceptronul (un tip de rețea neurală artificială inventată în 1957 de către Frank Rosenblatt la Cornell Aeronautical Laboratoryă utilizează imagini de sinteză și recunoașterea automată a formelor, nu fără limite însă (neajunsurile rețelelor neurale simple sunt de altfel dovedite de Marvin Minsky și Seymour Papert într-o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru ordinator decât o serie de impulsuri codate. Perceptronul (un tip de rețea neurală artificială inventată în 1957 de către Frank Rosenblatt la Cornell Aeronautical Laboratoryă utilizează imagini de sinteză și recunoașterea automată a formelor, nu fără limite însă (neajunsurile rețelelor neurale simple sunt de altfel dovedite de Marvin Minsky și Seymour Papert într-o lucrare de specialitate din 1968Ă. „Industrializarea simulării”, începând cu strategiile militare și terminând cu telesupravegherea, de la bănci, supermarketuri sau închisori până la Internet, se constituie în urmările ontologic-cognitive
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
of Eduardo Kac”, Crossings: eJournal of Art and Technology, http://crossings.tcd.ie/issues/2.1/Causey. Chalmers, David J. (1994Ă, „A Computational Foundation for the Study of Cognition”, http://consc.net/papers/computation.html. Churchland, Paul M. (1998Ă, „The Neural Representation of the Social World”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Clark, Nigel (1995Ă, „Rear-View Mirrorshades: The Recursive Generation of the Cyberbody”, în Mike Featherstone și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1999Ă, Ars Electronica: Facing the Future, Cambridge, MA, MIT Press. Durand, Gilbert (1998Ă, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, trad. de Marcel Aderca, postf. de Cornel Mihai Ionescu, București, Univers Enciclopedic. Dyer, Michael G. (1995Ă, „Toward Synthesizing Artificial Neural Networks that Exhibit Cooperative Intelligent Behaviour”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Dyson, George B. (1997Ă, Darwin among the Machines: The Evolution of Global Intelligence, Cambridge, MA, Perseus Books. Engelhart, Douglas (1962Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Dezvoltarea geniului Există numeroase tehnici de dezvoltare a geniului, sunt pasionat de aceste tehnici și nu de puține ori m-am oferit să vorbesc despre creativitate, despre fluxul de imagini, despre stimularea conexiunilor neurale și dezvoltarea inteligenței. Îmi place să citesc și să cunosc cât mai multe despre tehnicile de dezvoltare personală, să le aplic și să văd care funcționează. Am parcurs marea majoritate a cărților de citire rapidă, am încercat să găsesc o
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2927]
-
au și acestea un rol extrem de important. Neuronii sunt responsabili pentru comunicarea informației în tot creierul. De o importanță deosebită este scoarța cerebrală care conține 30 miliarde de neuroni legați unii de alții printr-un milion de miliarde de conexiuni neurale care se numesc sinapse. Numărul total de sinapse pe care creierul le poate realiza este de 10 urmat de un milion de zerouri, un număr aproape infinit în condițiile în care toate particulele universului cunoscut sunt reprezentate de un număr
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2930]
-
vii, care costituie un model in miniatura al; comportamentului agresiv. In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și fugă. La om comportamentul
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
filozof, dualism pe care se întemeiază o întreagă tradiție epistemologică (greu recognoscibilă, de altfel, astăzi, dato rită supralicitării, drept "carteziană"). Tradiția menționată a dus în psihologie și, prin iradiere, în neurologia de pionierat la convingerea că, în interiorul creierului, siste me neurale diferite sînt responsabile pentru emoții și, respectiv, pentru rațiune, identitatea emoțională a indivi dului fiind una, iar identitatea lui rațională fiind cu totul altceva, așa cum trupul și sufletul rămîn două entități ultimativ disjuncte (o tradiție culturală, ce își are apogeul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
caracterul (identitatea) umană și, ca atare, orice intervenție fie și infinitezimală -, fizică ori psihică, în interiorul acestei îmbinări armonioase, duce, invariabil, la distrugerea întregului (și nu doar a părților componente). Corporalitatea propriu-zisă își pune în evidență existența ca pe o reprezentare neurală, iar nu ca pe o entitate suficientă sieși, ființînd în afara funcțiilor mentale. "Sufletul respiră prin corp, iar suferința, fie că își are punctul de pornire în piele sau într-o imagine mentală, își are sediul în trup" (p.14), observă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a orizontului ei optic. Un tînăr cade din pat în mod repetat, încercînd să-și arunce jos propriul picior stîng, nerecunoscut ca aparținîndu-i. O tînără sportivă "uită", la un moment dat, că are un trup sub cap (apropo de reprezentarea neurală a corporalității sugerate de Antonio Damasio!) și se prăbușește din picioare, nemai fiind aptă de a se contura pe sine din punct de vedere mental (în dinamica acestui caz, Sacks confirmă teoria lui Damasio cu privire la unitatea minte-organism, aducînd în sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o egalitate perfectă) este în situația ideală pentru a-și consolida poziția pe piață. Situația este simptomatică în evoluția informației: este vorba despre vinderea emoțiilor independent de calitatea analizei. Pentru mai multe informații Critchley, H.D., Mathias, C.J., Dorlan, R.J., (2001). „Neural activity in the human brain relating to uncertainty and arousal during anticipation”, Neuron, vol. 29, pp. 537-545. Zald, D.H., Boileau, I., El.Dearedy, W., Gunn, R., McGlone, F., Dichter, G.S., Dagher, A. (2004), „Dopamine transmission in the humanstratum during monetary
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]