220 matches
-
membrelor) afectate: declivă pentru facilitarea circulației de retur și proclivă pentru facilitarea circulației arteriale; abordarea procedeelor și tehnicilor de masaj se poate realiza în următoarea succesiune: 1. „ construcția bazei” din masajul reflex al țesutului conjunctiv subcutanat cu efect de reechilibrare neurovegetativă; 2. masaj „de apel” abdominal pentru membrele inferioare și toracal pentru membrele superioare; 3. masaj segmentar al membrului respectiv, începând cu segmentul proximal și continuând până la distal, totdeauna în sensul circulației de retur, mișcările terminându-se de fiecare dată proximal
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
fricțiunea va fi în așa fel dozată încât să nu depășească pragul toleranței la durere al subiectului; procedeele și tehnicile aplicate cu intensitate exagerată riscă să determine apariția unor reacții neplăcute ̀ n această regiune, în care repercusiunile de ordin neurovegetativ pot fi importante. Poziționarea subiectului se face indiferent, în așezat sau decubit, în funcție de preferințe. Se pare că durata optimă este de 10^, masajul capsulei articulare putând fi alternat cu cel al mușchilor ̀ nvecinați (marele pectoral și deltoidul). De cele mai multe
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
n care se urmărește obținerea efectului sedativ. Algoneurodistrofia, sindromul umăr mână. Kinetoterapeuții știu că în această afecțiune nu este nimic de făcut (ea favorizând apariția redorii și evoluând treptat spre ”umăr blocat”) și că aplicarea masajului riscă să agraveze reacția neurovegetativă. Se pare că cea mai bună metodă este balneokinetoterapia (apa de mare având un efect mai bun decât apa dulce), constând din: hidromasaj, afuziuni, împachetări, asociate cu mișcări active ajutate, efectuate întotdeauna până la limita apariției durerii. Unii autori recomandă, totuși
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
mai ales), sunt: diminuarea durerilor osteo-articulare și musculare; creșterea capacității respiratorii, prin tonifierea corespunzătoare a musculaturii; îmbunătățirea toleranței la efort (prin stimularea circulației, ușurarea muncii cordului, îmbunătățirea proprietăților mușchilor, întreținerea tuturor elementelor aparatului neuromioartrokinetic etc.); îmbunătățirea forței musculare generale; reechilibrare neurovegetativă a organismului; stimularea tuturor organelor răspunzătoare de circulație, metabolism, excreție; combaterea edemelor și ̀ ntrețierea mobilității tuturor planurilor tegumetare, musculare și articulare; relaxarea musculară și psihică și formarea capacității de autocontrol a acestora; îmbunătățirea tonusului psihic. în ceea ce privește incontiențele urinare, datorate
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
în clacaj muscular (contracție persistentă și involuntară a unui mușchi), care în mod frecvent este determinat de o leziune fibrilară musculară, clacaj cardiac, a cărui gravitate poate merge de la o tulburare de ritm la stop cardiac, precum și dereglări neurologice, neurovegetative și senzoriale [2]. Principalele manifestări clinice ale sindromului de supraantrenament sunt: astenie fizică și psihică, inapetență, insomnie, scădere în greutate, scăderea imunității manifestată mai ales prin infecții frecvente la nivelul căilor respiratorii superioare. Incidența infecțiilor rerspiratorii crește mai ales în
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și combinația efedrinacafeina- aspirina. Produsele ce conțin efedrina sunt considerate substanțe dopante, fiind semnalate și o serie de reacții adverse ce interesează sfera psihică, aparatul cardiovascular (tulburări de ritm, infarct miocardic, hipertensiune arterială, palpitații), digestiv (reflux gastroesofagian, vărsături) sau sistemul neurovegetativ(convulsii, tremor, insomnie). Toate simpatomimeticele sunt substanțe interzise la sportivi, printre altele datorită efectului de creștere a debitului cardiac. b) Dihidroergotamina (un derivat de ergotamină) este un venoconstrictor utilizat pentru tratarea hipotensiunii cronice și posturale. Datorită efectului de stimulare a
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fel, ulcerul gastroduodenal, la a cărui etiologie contribuie atât infecția cronică a mucoasei cu Helicobacter Pylori cât și hiperaciditatea gastrică (dealtfel hiperaciditatea favorizează dezvoltarea respectivei bacterii) poate fi tratat prin kinetoterapie, ca tratament adjuvant, pe lângă cel medicamentos. Beneficiul este echilibrarea neurovegetativă cu combaterea vagotoniei, efect ce poate fi eventual obținut și prin corectarea deviațiilor coloanei vertebrale. Dischineziile biliare, care au drept cauze potențiale dezechilibre neuroendocrine, acțiunea unor factori iritanți asupra pereților veziculei biliare sau ai căilor biliare, dar și neoplazii locale
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
neoplazii locale, manifestate clinic prin dureri în hipocondrul drept și tulburări de tranzit, pot fi tratate conservator sau pe cale chirurgicală. În cazul tratamentului conservator se poate asocia kinetoterapia, care are drept obiective tonificarea pereților abdominali, stimularea evacuării bilei și reechilibrarea neurovegetativă, putându- se asocia respirația diafragmatică cu efect de masare a ficatului [49]. Colecistita litiazică este favorizată de estrogeni, alimentație bogată în grăsimi și proteine, constipație, infecții intestinale, oboseală, stres, sedentarism, și se manifestă clinic prin două sindroame: dispeptic și dureros
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
starea de oboseală centrală, ce poate merge pană la pierderea conștienței. Supraîncordarea este de fapt o combinație a oboselii centrale și periferice, manifestările acute fiind clacajul muscular (contractura musculară) sau cardiac (tulburări de ritm sau chiar stop cardiac), dereglări neurologice, neurovegetative și senzoriale [2]. Oboseala musculară apărută la eforturi fizice mici poate orienta diagnosticul spre miastenie, boală cu etiologie autoimună (la nivelul joncțiunii neuromusculare se aglomerează anticorpi anti receptori de acetilcolină) ce debutează mai frecvent în decadele a doua și a
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Qi-ul format este trimis rinichilor în timp ce restul este incorporat sângelui arterial, în mediastin. Procesul de respirație este un mecanism vital asigurat de plămâni, dar și de țesutul lor extern care este pielea. Respirația are loc în mod inconștient, datorită sistemului neurovegetativ, dar ea poate fi efectuată în egală măsură în mod conștient prin sistemul cerebrospinal. Fenomenul respirației la nivel celular este un sistem de schimb, în care conceptele medicinii chineze sunt prezente: mișcări de intrare și de ieșire a energiei și
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
conjunctiv, vase, mușchi. Se disting două tipuri de mușchi • mușchi striați, care posedă o contractilitate rapidă și sunt controlați de voință (este vorba de aproximativ 637 mușchi); • mușchii netezi, care posedă o contractilitate lentă și care sunt controlați de sistemul neurovegetativ (țesuturi prezente în viscere, vase, căile respiratorii, urinare etc.). Masajul muscular se adresează mai ales mușchilor striați, care acoperă cvasi totalitatea scheletului și a cavității abdominale. Ei asigură punerea în mișcare a corpului. Pentru a se contracta, celula musculară (numită
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de idei; • memorie concretă; • izolare și retragere în sine; • întreruperea fluxului ideatic; • folosirea stereotipiilor; • frecventa trecere de la excitația extremă la o imobilitate la fel de severă (ceea ce, în treacăt fie spus, trimite mult mai degrabă la ciclotimie, decât la schizotimie); • dese tulburări neurovegetative; • halucinații, multe nu efective, ci doar adăugate scenariului de moment imaginat; • o poziție nefirească la luarea în brațe (semn prodromal, semn ce poate veni în sprijinul unui diagnostic timpuriu); • puseuri de anxietate, când halucinațiile pot deveni concrete; • activități ludice particulare
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
o acțiune la solicitarea altor persoane; 4. Tulburări de atenție și memorie (mai ales pentru fixarea datelor mai recente); 5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională; 6. Tulburări ale memoriei, asemănătoare cu cele din Sd. KORSAKOFF; 7. Tulburări neurovegetative de tip: vasomotor, termoreglator, pilomotor, de motilitate digestivă, sudorale, sfincteriene, pupilare, etc. II.2. SINDROMUL LOBULUI PARIETAL Lobul parietal este delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Leziunile mai profunde pot interesa fibrele lui Gratiolet determinând hemianopsie omonima laterală, stângă sau dreaptă, de partea opusă leziunii; - Atrofii musculare, în cadrul Sd. SILVERSTEIN (de partea opusă leziunii, sub formă, uneori bine sistematizată, de Sd. ARAN-DUCHENNE și însoțită de tulburări neurovegetative vasomotorii, sudorale și termice). II.3. SINDROMUL LOBULUI TEMPORAL Lobul temporal este situat sub scizura lui SYLVIUS pe fața externă a hemisferului cerebral. Inferior și posterior de scizura lui SYLVIUS se continuă cu lobul occipital, fără o limită precisă. Sub
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
citați de GHERGARIU S. 1990). Lipoliza este stimulată de catecolamine, ACTH, STH, TSH, vasopresină și inhibată de insulină, stimulând captarea glucozei de către țesutul adipos. În același timp prostaglandinele contracarează efectul lipomobilizator al catecolaminelor. Lipoliza mai este stimulată și de sistemul neurovegetativ ortosimpatic, ceea ce corespunde unei reacții biochimice de stres, alături de glicogenoliza hepatică accentuată (SAUVANT D., CHILLIARD, Y. , citați de GHERGARIU S., 1990). O dietă cu un înalt raport între acizii grași nesaturați, linolenat / linoleat este nefavorabilă sintezei prostaglandinelor E și F
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
totuși, în aceste circumstanțe, chinezii au gândit și realizat acupunctura, îmbogățind terapia empirică cu și fără formule magice, procedeu practicat și azi, cu extensie în toată lumea. în fond acupunctura se edifică pe ideea stimulării, tonifierii prin deșteptare a anumitor trasee neurovegetative căzute în somnolență, într-o lene sau nefuncționalitate din varii motive. Începând cu sfârșitul mileniului II î.Chr., și mai detașat, mai pregnant pe la jumătatea mileniului I î.Chr., vrăjitorii pierd teren, medicina căpătând autonomie. Spre deosebire de alte popoare, ei aveau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
glandulare fără canale excretoare își ascund încă rolul și modul de funcționare. Dar nu sunt singurele necunoscute ale endocrinologiei. Despre epifiză, Hans Selye (n.1907), fiziolog canadian de origine maghiară, cercetător al sindromului de adaptare în care stressul determină dezechilibru neurovegetativ și hipofizo suprarenal, crede că nu e nicicum mai cunoscută azi decât în vremea lui Galen. între ipotezele numeroșilor cercetători este și cea care presupune rolul epifizei în dezvoltarea somatică și genitală. Fiindcă nu s-a reușit extragerea hormonului epifizar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
adaptative de predominanță simpatică sau parasimpatică, produse prin stimularea neuro-reflexă a structurilor vegetative centrale, care - după cum se știe - scapă total sau parțial controlului conștient al scoarței cerebrale. Este cazul reflexelor somato-vegetative: respirator, vasomotor, pupilar, salivar, faringian, vezical, genital etc. Reacțiile neurovegetative compensatoare de autoreglare și control al funcțiilor normale de întreținere ale organismului sunt precedate de procese complexe de integrare și prelucrare a informațiilor sosite pe căile aferente la nivelul centrilor organo-vegetativi din axul cerebro-spinal. În afara rolului său efector, sistemul nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]