3,693 matches
-
obligația să depună toate diligențele pentru ca părțile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil. (2) Mediatorul este obligat să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părți, cu respectarea principiului neutralității și imparțialității. ... (3) Mediatorul are obligația să informeze părțile cu privire la orice legătură avută anterior cu oricare dintre ele sau la orice interes față de subiectul disputei, lăsând părțile să decidă în cunoștință de cauză asupra acceptării mediatorului. ... Art. 52^7. - Mediatorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234474_a_235803]
-
de mediere. Art. 52^9. - Mediatorul are obligația să restituie onorariul achitat de părți în total sau în parte, după caz, dacă pe parcursul desfășurării procesului de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru situații de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparțialitatea mediatorului. Art. 52^10. - Mediatorul are obligația să informeze instanța de judecată sau organele de urmărire penală cu privire la rezultatul procedurii de mediere și să răspundă oricăror cereri formulate de autoritățile judiciare în cazurile prevăzute de Lege. Art. 52
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234474_a_235803]
-
profesională a mediatorilor înainte de a solicita înscrierea în Tabloul mediatorilor. ... Secțiunea a 3-a Răspunderea mediatorilor care desfășoară activitate de mediere Art. 52^17. - (1) Răspunderea disciplinară a mediatorilor intervine pentru următoarele abateri: a) încălcarea obligației de confidențialitate, imparțialitate și neutralitate; ... b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autoritățile judiciare, în cazurile prevăzute de lege; ... c) refuzul de a restitui înscrisurile încredințate de părțile aflate în conflict; ... d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părți într-o procedură judiciară ori arbitrală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234474_a_235803]
-
luni sau încetarea calității de mediator, după caz; ... c) nerespectarea de către mediator a obligației prevăzute la art. 52^6 alin. (2) de a conduce procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părți, cu respectarea principiului neutralității și imparțialității, pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calității de mediator, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234474_a_235803]
-
a obligației prevăzute la art. 52^9 de a restitui onorariul achitat de către părți în total sau în parte, după caz, dacă pe parcursul desfășurării procesului de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru situații de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparțialitatea mediatorului, pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 lei la 500 lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234474_a_235803]
-
e) impozitul pe reprezentanțe; ... f) taxa pe valoarea adăugată; ... g) accizele; ... h) impozitele și taxele locale. ... Capitolul II Interpretarea și modificarea Codului fiscal Principiile fiscalității Articolul 3 Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii: a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și străin; ��... b) certitutinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221255_a_222584]
-
hotărâri ale Consiliului de mediere. 1.2. Misiunea mediatorului Într-o societate întemeiată pe respect față de justiție, mediatorul îndeplinește un rol esențial. Într-un stat de drept, mediatorul are sarcina de a încerca soluționarea conflictelor pe cale amiabilă, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate. Mediatorul nu are și nu poate avea o obligație de rezultat, ci doar de prudență și diligență. Soluționarea conflictului depinde exclusiv de acordul părților, misiunea principală a mediatorului fiind aceea de a depune toate eforturile de care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279889_a_281218]
-
Mediatorul nu va refuza activitatea de mediere și nu o va exercita la standarde inferioare din motive ce țin de rasa, culoarea, naționalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenența politică, averea sau originea socială a părților. 2.3. Independența, neutralitatea și imparțialitatea mediatorului Mediatorii trebuie să fie independenți, neutri față de dispute și părți și să conducă procesul de mediere într-un mod imparțial. În exercitarea atribuțiilor lor profesionale trebuie să se bucure de deplină independență față de entitățile care ar putea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279889_a_281218]
-
un mod imparțial. În exercitarea atribuțiilor lor profesionale trebuie să se bucure de deplină independență față de entitățile care ar putea avea interese în cauzele în care are loc medierea. Această independență trebuie să fie de natură a le garanta imparțialitatea, neutralitatea și echidistanța față de cauză, rezultatele acesteia și de părțile implicate în dispută. Mediatorul trebuie să evite orice situație de natură să îi limiteze independența și să respecte normele de etică profesională. Dacă în orice moment din timpul procesului de mediere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279889_a_281218]
-
de seminarii și mese rotunde, acțiuni promoționale de imagine, informare și de conștientizare a publicului, putând contracta în aceste scopuri servicii de consultanța, expertiza, asistență tehnica și altele asemenea, în conformitate cu reglementările legale în vigoare; 46. promovarea convergenței media și a neutralității tehnologice, asigurând corelarea legislației în domeniul comunicațiilor electronice, al audiovizualului și al drepturilor de proprietate intelectuală; 47. exercitarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, ca organ al administrației publice centrale, sub a cărui autoritate directă funcționează unități aflate în coordonare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171885_a_173214]
-
de dorința de cunoaștere a sensurilor adânci ale lucrurilor. Însă în condițiile în care în prezent nu se poate face o disociere clară între cercetarea științifică și utilizarea rezultatelor științei, este imperativă relaționarea dintre știință și conștiință. Se poate pretinde neutralitatea științei și încuraja o cercetare de dragul științei în sine. Dar, ținând cont de implicațiile cercetării științifice contemporane și de riscul de manipulare ideologică și practică a rezultatelor ei, responsabilitatea savantului este una foarte mare. În această perspectivă este important ca
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
alte mari puteri, după cum ne reamintim din istorie. Dilema politică a României în perioada dintre 1914 și 1916 a fost dacă să participe sau nu, în Primul Război Mondial alături de aliați sau alături de germani... Țara rămăsese într-o poziție de neutralitate timp de doi ani, nu doar datorită regelui Ferdinand, ci în primul rând datorită prim-ministrului I.C. Brătianu care s-a opus constant în Consiliul de Coroana, intrării României în război alături de Puterile Centrale. Dar, alături de acestea, o influență deosebită
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Regina_maria_regina_a_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
reușesc să transmită cețenilor caracterul imoral al furtului și pe cale de consecință al corupției, avem o societate mai morală, mai bine așezată și mai predictibilă. Al doilea argument este într-o anumită măsură o consecință directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez aici, și o voi face cu orice ocazie, că statul român nu este un stat laic, așa cum se vehiculează în opinia publică. Statul român postcomunist nu și-a asumat niciodată laicitatea, erijându-se într-un adversar
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
lege care să conțină sau să facă trimitere la laicitatea statului român. Ce avem în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este interesat de activitatea și aportul lor la binele comun al societății, le sprijină, dar nu privilegiază niciunul dintre
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în plan administrativ și al finanțării - Biserica Ortodoxă Română. Sunt valide aceste afirmații? - Categoric nu. Secretariatul de Stat pentru Culte este foarte atent în aplicarea prevederilor Legii privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și mai precis a principiului neutralității în ceea ce înseamnă pe de o parte relația sa cu diferitele culte și, pe de altă parte, relațiile dintre cultele religioase. Lucru ușor de remarcat bunăoară dacă accesați site-ul nostru, Biserica Ortodoxă Română este principala beneficiară în plan financiar
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Parlament sunt șubrezite. Este, deci, un domeniu unde statul trebuie să fie discret, să acționeze nediscriminatoriu atât în beneficiul celor credincioși, cât și al celor necredincioși. În fruntea listei mele de priorități se află așadar, în continuare, afirmarea și promovarea neutralității statului în materie de viață religioasă și promovarea libertății religioase. Totodată, Secretariatul de Stat pentru Culte înțelege să sprijine cultele pe de o parte în rolul lor social, ca parteneri ai statului în consolidarea unei societăți bazate pe solidaritate, pe
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
obligă la un dialog constant cu ele. Sunt părți însemnate ale societății atât sub aspect numeric, acoperind circa 99,8% din populație, dar și calitativ, prin aportul pe care-l au la binele comun, într-un registru juridico-politic definit de neutralitatea activă a statului. Deci, dacă vreți, Secretarul de Stat pentru Culte este un mediator între stat și această parte importantă a societății civile care sunt cultele religioase. În plus, rolul meu este și unul de reprezentare și de informare. Adesea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
cultele religioase au un aport eminamente pozitiv în societate și este important ca mai ales aceste 18 culte religioase, în care se regăsesc peste 99% din cetățenii României, să fie active în spațiul public. Așadar, suntem într-un regim de neutralitate a statului în plan religios, în sensul că niciun cult nu este privilegiat, nu avem o biserică de stat, ci toate cultele sunt egale în fața legii. În același timp, această neutralitate este, cum spuneam, conotată pozitiv, în sensul că statul
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în spațiul public. Așadar, suntem într-un regim de neutralitate a statului în plan religios, în sensul că niciun cult nu este privilegiat, nu avem o biserică de stat, ci toate cultele sunt egale în fața legii. În același timp, această neutralitate este, cum spuneam, conotată pozitiv, în sensul că statul vine în întâmpinarea fenomenului religios. Secretarul de Stat pentru Culte are nevoie și de o doză consistentă de diplomație, precum și de multă, foarte multă experiență politică pentru a discerne între interesul
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
putem fi atât de ignoranți încât să aspirăm spre efemeritatea statutului laic (modelul francez), și asta de dragul autonomiei și a unei presupuse libertăți, bineștiind că adevărata și autentica libertate nu există decât în Dumnezeu - Cel în Sfânta Treime lăudat. Imparțialitatea, neutralitatea ori nepărtinirea Statului în relație cu cultele nu poate însemna nicidecum enclavizarea Bisericii și transformarea acesteia într-un domeniu particular în care intră cine poate și iese cine vrea și nu urmărim nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
înțeleagă că Biserica Ortodoxă Română autocefală nu este subordonată niciunui centru ecleziastic extern, și nici nu dorește vreo „politică imperială", ci doar căutarea Împărăției cerurilor (cf. Matei 6, 33). Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă Română își apără autocefalia bisericească și neutralitatea politică tocmai pentru a sluji cu fidelitate poporul român pe calea mântuirii.
BOR o atacă pe jurnalista Sabina Fati () [Corola-website/Journalistic/102232_a_103524]
-
s-a rupt în două, a început din nou să mă sune Sebastian Ghiță ca să mă duc la nouă televiziune RTV. Mi-a spus că vrea ziariști buni, credibili, și mi-a garantat că stația nou înființată va fi neutră. Neutralitatea pentru mine a contat foarte mult în decizie. Așa că m-am dus la RTV după ce m-am întâlnit o dată cu Sebastian Ghiță, arătându-i că am investigații inclusiv despre PSD. A spus atunci că nu este nicio problemă, voi fi liberă
Sorina Matei, nou scandal cu Sebastian Ghiță și Dan Andronic by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101146_a_102438]
-
și-a păstrat o participație de 20% în Volkswagen și un loc în Board-ul de supervizare. Afinitățile politice și conștientizarea rolului economic fac din scandalul VW o amenințare mult prea mare pentru prosperitatea națională, ca să poată fi tratat cu neutralitate de Guvern. În 2007, Saxonia Inferioară a cumpărat acțiuni Volkswagen în valoare de 41 de milioane de euro, pentru a-și menține participația la 20% și pentru ca, astfel, să își păstreze nivelul maxim al drepturilor de vot. Cancelarul Angela Merkel
Analiză dură! Ce scrie presa americană despre falimentul Volkswagen și conexiunile politice ale companiei () [Corola-website/Journalistic/104343_a_105635]
-
trenurilor sanitare, înființarea de grădinițe de copii, orfelinate, cantine sau în găsirea unor soluții pentru ușurarea vieții prizonierilor români din lagărele din străinătate și a răniților din spitale. Un loc aparte îi este rezervat reginei Maria care, încă din perioada neutralității României a inițiat pregătirea unei baze de sprijinire a efortului de război din punct de vedere medical și logistic, fiind unul dintre cei mai activi susținători (prin acțiuni publice sau în cadrul familiei regale) ai intrării țării în război alături de puterile
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]