8,633 matches
-
Alexandru SFÂRLEA Punctul fix De amintit și limitele prodigios de simple și scunde - dintre Atunci și Acum - despre care nu știi mai mult decât despre inima aceea albă extirpată din căpățâna de varză, iar dacă auzi, ca-n transă, zvâcnete neutre și calme în jur se ciocnesc cartilagii de clarvăzători și cocoloașe de manuscrise - de n-aș vedea, dinspre margini, ponosita prețiozitate a cuvintelor și ce hrană sunt ele pentru perdanții de memorie afectivă și cum sunt asmuțite apoi ca într-
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
Iulia Alexa Poartă blugi. Țin mai mult. Eventual ținută casual, culori neutre, e sensibil la stridență și se demodează invizibil. Tinerele profesoare (rarissim jurnaliste cu Litere până la 30-35 de ani), afișează câte o bijuterie patinată, teatrală. Majoritatea cazurilor - fumători și cafegii înveterați, drogul face parte din identitate. Clamează că „mai bine n-
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
L. D. Roșca scrie frecvent cele mai lungi articole. Armonizarea stilurilor individuale rămâne un deziderat niciodată realizabil într-un colectiv atât de mare. Omogenitatea perfectă e o pură iluzie. Coordonatorul nici nu-și propusese o egalizare descriptivă într-un „timbru neutru”. A acordat „libertate metodologică și stilistică” diversității lecturilor, după cum afirmă în prefața la volumul I. E de subliniat că Dicționarul de opere literare... coordonat de Ion Pop își propune să fie în primul rând critic și analitic, iar numai în
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
demni, totuși, de toată încrederea. Sunt dificil de înfrânt anumite scepticisme (nu ale mele). Aceasta nu înseamnă însă, câtuși de puțin, că Dicționarul analitic de opere literare românești nu dovedește cu prisosință că respectă criteriul estetic, considerat suveran, situat deasupra neutrei descrieri de istorie literară, nici ea de repudiat. Un astfel de succint Dicționar de opere din literatura română a coordonat Mircea Anghelescu, apărut în 2003 la Editura Litera Internațional, creând o concurență și un termen de comparație. Emulația științifică nu
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
60; „efectul de prezență” provine din introducerea în mod fictiv a autorului, un Flaubert, un Michelet, într-un loc în care logica povestirii nu i-ar permite să o facă, pentru a prezenta sumedenie de „lucruri văzute”, încălcînd sobrietatea povestirii neutre și distante. Prin toată această „plimbare” propusă de autor printre formele, figurile și efectele de metalepsă, aceasta se dezvăluie ca o figură a insolitului, a bizareriei, apropiată de paradox, de punerea în abis, în stare să producă un efect enigmatic
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
da peste cap; construcții cu pronume personale și reflexive: a se da în stambă, a-și da aere, a-și da cu presupusul, a-și da importanță, a-și da în petec, a-și da foc la valiză; cu pronume neutre sau expletive: a o da cotită, a o da în bară, a o da pe ulei, a-i da bătaie, a-i da cu clanța etc. Construcțiile noi, încă instabile, apar cu sau fără articol: a da/a face un
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
Rodica Zafiu Subiectul ar merita o investigație sistematică; deocamdată, putem doar sugera cîteva din zonele sale de interes. Sărac este termenul de bază, fundamental neutru, în sensul că desemnează o realitate desigur neplăcută, dar care nu e supusă unei deprecieri afective: se vorbește astfel de un “cartier al săracilor” (EZ 3551, 2003, 4), în care “săracii orașului nu prea vor să se mute” (EZ 3551
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
sărac sînt puse pe același plan al argumentării: „cred că și tinerele femei bogate din această țară vor avea plăcerea de a împărți cu cele sărace, care sunt majoritare” (M.M., discurs în CD = Camera Deputaților, 30.09.2003). Mai puțin neutre sînt cuvintele sărac și sărăcie cînd apar însoțite de epitete expresive, intensive: sărac lipit (pămîntului) - “Stoica se dă sărac lipit pămîntului” (EZ 2667, 2001, 2); “Sînt săraci lipiți, dar nu le lipsesc banii de băutură” (EZ 3546, 2003, 2) - , sărăcie
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
și chiar o problemă („am o problemă paranormală”) și o chestie („Chestia paranormală cu înscrisul pe listele votanților care au spus da! a funcționat”, racovitan.com). Uzul intens a determinat substantivizarea adjectivului; acesta a produs în primul rând un substantiv neutru (cel puțin după sens, dat fiind caracterul abstract și absența pluralului), pentru a desemna domeniul, ansamblul fenomenelor; sinonim cu paranormalitate, dar preferat acestuia: „Incursiune în paranormal” (astromagie.com), „Paranormalul de pretutindeni” (inoan-press); folosit, în stil colocvial, în construcții prepoziționale care
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
în bună măsură chiar de cel standard. În momentul de față, permisivitatea interferențelor dintre registre pare să le fie favorabilă: multe posibilități de diminutivare sînt utilizate cu scop ironic și depreciativ, iar unele forme se specializează chiar cu valori stilistic neutre; am comentat de curînd, în această rubrică, situația unor cuvinte precum mămici (= „tinere mame”), formă utilizată chiar și în limbajul politic, sau iconițe (engl. icons), din jargonul informatic. Se poate constata o anumită discrepanță între situația din dicționarele noastre generale
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
biografia și opera bacoviană: Pentru a-l înțelege, în 1964 simțeam nevoia de bibliografie. Acum trăiesc poezia sa. Bacovia mi-e contemporan" (p. 424). Se observă acum că Bacovia este pentru Constantin Călin mai mult decât un obiect de investigație neutră: este ocazia mărturisirii unei experiențe de viață. Mai clar și mai direct spus: opera bacoviană a devenit pentru critic propria viață, într-un proces de identificare capabil să ofere accesul spre calea de înțelegere din interior. Cu puțină perspicacitate, se
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
dat colaboratorilor săi libertate totală de opinie și de desfășurare. Rezultatul este însă unul cu totul paradoxal și nemulțumitor, prin etalarea sentimentelor (în general, pozitive), căci un dicționar inconformist, fără principii și limite, își compromite chiar obiectivele sale de prezentare neutră (pe cât e posibil) și informație utilă. Un "dicționar inconformist", cum îl recomandă Horea Poenar pe al său în prefață, nu mai e un dicționar decât cu numele. Cu atât mai puțin poate aspira să devină "un dicționar oficial", cum crede
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
pe ai țării umeri dalbi"), Coșbuc (cu căciula "lungă cît o zi de post"). În chestiunile de presiune politică, dicționarele noastre s-au descurcat uneori binișor, încercînd să nu ideologizeze la maximum. Definiția cuvîntului Crăciun, de exemplu, e surprinzător de neutră în 1958, în Dicționarul limbii române moderne: "sărbătoare creștină amintind nașterea lui Hristos"; tot acolo, Moș Crăciun e un "personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
un public (cît să încapă la o cină de taină), într-un cuvînt, o specie de artiști tot mai rară, bizară sau, în cel mai fericit caz, doar exotică populează ceea ce putem numi, la modul optimist, rezervație, pesimist, ghetou, ori neutru, cazarmă. Este aici, fără îndoială, mîna destinului, a cărui operă se traduce prin traiectul irefutabil și ireversibil al fenomenului muzical, ajuns, se pare, în ultima fază a avatarurilor sale. Dar mai este, cred, și mîna "necuratului", care prin emisarii săi
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
lume a absolutului feminin. Fără să-și propună ostentativ înlocuirea viziunilor falocentriste cu altele de nuanță ginecocentristă, în principiu la fel de exclusiviste, artista deplasează centrul contemplației de pe forță și acțiune pe fragilitate, frumusețe și pasivitate. Și acest exercițiu al contemplației, aparent neutru și în afara oricăror intenții subversive, devine, prin cumul și prin continuitatea sa obsesivă, un act pur de autocontemplație. Claudia Todor nu constată pur și simplu natura feminină, capricioasă și mereu surprinzătoare a unui univers deja constituit, ci proiectează asupra unei
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
substantiv, adesea articulat - un bip, bip-ul (,se va auzi un nou bip", mithos.ro; "ziariștii din Buzău au primit Ťbip-ulť prietenesc prin care erau anunțați că e rost de-o știre", Evenimentul zilei = EZ 3742, 2004, 5), de genul neutru, cu pluralul caracteristic în -uri (,se întîmplă să scoată trei bipuri", lug.ro). În toate utilizările sale, cuvîntul poate să apară fie adaptat ortografiei românești (bip), fie cu forma de origine (beep); deocamdată sînt mai numeroase cazurile de conservare a
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
în special cele legate de vitalitatea pămîntului - cartoful sau sfecla - sînt surprinse într-un moment echivoc de care se leagă deopotrivă extincția și regenerarea. Prin izolare și prin supradimensionare, prin tratarea hiperrealistă a formei și prin așezarea lor pe fonduri neutre, obiectele lui Dumitriu sînt surprinse în acea deplinătate existențială după care nu mai poate urma decît starea de criză. Artistul părăsește apoi brusc, spre sfîrșitul vieții, registrul cromatic pe care l-a consacrat de-a lungul anilor, abandonează tonurile grele
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
secolul XX. Întîmplarea, fericită pentru mine, a făcut să văd astă-primăvară și debutul acestui proiect. O lectură, de fapt, care m-a tulburat teribil și pe care n-am să o uit. În sala goală de la Act, a intrat banal, neutru Rodica Negrea. S-a așezat pe un scaun, la o masă pe care avea textul lui Martin Sherman, despre care auzisem. A început să-l citească. Simplu. Aproape alb, simulînd detașarea personajului, zborul lui Roșe pe deasupra unei vieți dramatice, fără
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
contingent și de transfer în efigie. Indiferent de punerea în pagină, de densitatea cromatică și de energia tușei, care, de puține ori, se repetă identic, pictorul recurge aproape stereotip la același gen de accentuare; un fundal cu o minimă animație, neutru sau chiar complet opac, detașează figura și elementele de particularizare prin ecleraje puternice care sparg anvelopa nocturnă și dirijează privirea către zona feței și a mîinilor. În registru meditativ și misterios, se detașează net două portrete compoziționale realizate după aceeași
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
Nu erau ele ca ale francezului, dar orșicâtuși, mă-nțelegi, încununau o Sărbătoare care fusese un prilej de reală bucurie pentru toți. Într-un oraș și o țară plurietnice, Zece Mai nu suscita nici unei nații amintiri frustrante, era o zi neutră, nu numai a românilor, ci cu adevărat a României. Sunt convins că nu toată lumea, poate nici măcar majoritatea, nu știa ce sărbătorește de fapt - Independența?, Ziua Regelui?, a căruia dintre ei? Și aceasta pentru că nu asistam la o sărbătorire, ci participam
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
merită", chiar și premii pur onorifice, ca în cazul de față. La festivitatea de decernare a strîngerii de mînă, Președintele ASPRO, I. B. Lefter a rostit cuvinte amabile, chiar dacă însoțite de un zîmbet chinuit și a citit doar cîteva fraze neutre și ciuntite, din plic, semnate de Adrian Marino, președintele juriului pentru Marele Premiu ASPRO. Iar cei doi laureați au mulțumit civilizat, D-l Gelu Ionescu declarîndu-se chiar "îngerul păzitor" al D-lui Pleșu, așadar solidar cu acesta. Asta se întîmpla
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar au apărut cîțiva tineri artiști care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Constantin Piliuță și alții, profitînd de o oarecare amorțire a vigilenței, au reconectat limbajul artistic la formele sale specifice de manifestare. Ochiul putea iarăși, chiar dacă nu era eliberat cu totul de precauții și de
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
impardonabile lacune sau inexplicabile retardări documentare. Dacă biografismul lui Emil Manu (despre care am scris acum două săptămâni) e mult prea sec și dezarticulat, biografismul lui Florentin Popescu e prea descriptiv, liric și participativ. Narațiunea biografică obiectivă, fluentă, și documentarismul neutru, dar sugestiv și revelator, par destul de greu de atins.
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
la o parte, sau la spionaj. Noi am plecat să liberăm Ardealul, iar acum ne vedem cotropită țara. Trebuie țapi ispășitori. Voi sunteți..." (Opere 3, p. 29). Apare pentru prima dată un cuvânt greu - spionaj - pus într-un context aparent neutru, ca simplă probabilitate, dar care va atârna decisiv, mai târziu, deasupra capului, grăbind deznodământul nefericit. Remus Lunceanu asistă deocamdată la victoria germanofililor, în frunte cu Marghiloman și Carp. Frică, suspiciune, vinovăție Subiectul epic e destul de palpitant, punctat de interiorizările și
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
în secolele de tăcere istorică. Una dintre cele mai interesante contribuții din volum - chiar pentru un public mai larg - mi se pare a fi cea în care se repune în discuție originea romanică sau balcanică a unor fenomene gramaticale specifice: neutrul românesc, extinderea construcțiilor reflexive, nehotărîtele compuse cu -va (ceva, cineva, cumva etc.). Autoarea scoate în evidență păstrarea neutrului în latina populară tîrzie, pentru un timp mai lung decît se credea la un moment dat; atestările în faze mai vechi ale
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]