330 matches
-
și-a dat seama cu amărăciune că era nevoie de un adevărat romantic sau de un om de la deratizare ca să realizeze care era potențialul unei astfel de proprietăți. Clientul a venit. Era un bărbat mic de statură, cu aspect de nevăstuică, în jur de patruzeci de ani, care nu dădea semne să aibă un caracter prea romantic. Cincisprezece minute mai târziu, tehnica de vânzare a lui Hugo - detalii originale, atmosferă, interes istoric - se împotmolise. Potențialul cumpărător nu părea impresionat. În realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
forțați să intre în studiouri și să cânte „Roțile autobuzului“ pe niște voci anormal de pițigăiate și de vesele. Unele dintre versuri erau de-a dreptul ciudate atunci când le ascultai cu atenție - așa cum făcea Hugo în fiecare seară. De exemplu, „Nevăstuica face poc“ era, în esență, un imn închinat târârii către cârciumă: „În sus și-n jos pe șosea/Vulturul intră și iese/Asta-i calea banilor/Nevăstuica face poc“. Și Hugo intrase și ieșise de multe ori de la Vulturul. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
atunci când le ascultai cu atenție - așa cum făcea Hugo în fiecare seară. De exemplu, „Nevăstuica face poc“ era, în esență, un imn închinat târârii către cârciumă: „În sus și-n jos pe șosea/Vulturul intră și iese/Asta-i calea banilor/Nevăstuica face poc“. Și Hugo intrase și ieșise de multe ori de la Vulturul. Mai ales în timpul exploziei imobiliare din zona Clerkenwell. Iar banii chiar că se duseseră pe mâncarea de acolo. Din câte-și amintea, Vulturul fusese unul dintre primele gastro-baruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ușoară. Altă dată era defilarea oamenilor-animale. Cele mai multe erau din cele domestice, gata să se lase mânate într-o parte și în alta. Dar erau și oameni-vulpi, oameni-lupi ori dintre cei cu fețele alungite ca de viezure sau iuți, ca niște nevăstuici. Se vedeau și gazele, săltând pe tocuri subțiri, hipopotami fălcoși și greoi, tapiri cu nasurile în jos, de parcă ar fi avut vârful umplut cu alice. Pe de altă parte, multe erau rânduite altfel decât ar trebui. Privind la oamenii-păsări, la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
moarte înapoi. Iar aici era locul unde destinele se întâlneau. Dinspre moarte, lucrurile apăreau pe dos, iluziile se transformau în melancolii, iar melancoliile în iluzii. Secțiunea de aur, își spuse. De aceea nici omul cu fața ascuțită și mersul de nevăstuică nu putea să lipsească. Îi cercetase cu băgare de seamă curtea încă din zori. Casa se afla în fundul curții, între două pâlcuri de oțetari cu miros înțepător. În curtea aceea nu rodeau pomi fructiferi, poate și în asta era o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pară ceva de prisos. Încercă ușa, apoi ferestrele, îngrămădi cheile într-un portofel, portofelul îl înveli într-o pungă de plastic și îndesă totul pe fundul unei sacoșe vărgate cu mânere rotunde, de lemn. Abia atunci bătrânul cu mers de nevăstuică și față de viezure ieși, orbecăind, în stradă. În zori, lumina se aprinsese mai întâi într-o singură cameră. Pe măsură ce viața își urma rânduielile, luminile se aprindeau și se stingeau, pe rând. Astfel încât, în permanență, doar lumina dintr-o singură cameră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în mogâldețe care începură să-i danseze în jur. Privi, indiferent, jocul de umbre. Începeau să prindă contur, trăsăturile li se alungeau, când se întorceau una spre alta, le putea vedea profilurile, fruntea teșită, bărbia ascuțită, nasul lacom, adulmecând, ca nevăstuicile. El e, înțelese Maca, ghemuindu-se lângă perete, el și ai lui. Multiplicat, urcând din podea și coborând din tavan. Simți dintr- odată că e închis într-o imensă gură, iar întunericul îl mestecă și îl înghite. Sări în picioare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și pe bătrânul Coropciuc ! — Ești sigur ? ăsta nu-i nume de păpușă... Și, reamintindu-și : Băutură, țigări... Te pomenești că vrei și păpuși care fac dragoste... Tili zâmbi. Așa este, spuse. Maca și Poly. Apoi jocul cu frunzele... Luca... Jenică... Nevăstuica... Uite-l și pe Magul frunzelor... — Prea repede ! strigă Maestrul. Spui numele mai repede decât scot eu păpușile din cutie... Și nu e corect, nici măcar nu mai deschizi ochii... — Poate că, în sfârșit, numele o iau înaintea trupurilor, spuse Tili
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o umbră de incertitudine, de îndoială din partea cititorului față de evoluția morală ulterioară a 904 Ibidem, p. 217. 905 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 105. 906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vitelor era tratată de către Jean Mitrea din Oncești cu albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia în zeamă de pelin și se spăla cu ea de mai multe ori locul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia în zeamă de pelin și se spăla cu ea de mai multe ori locul cu mușcătura. Dacă animalul avea temperatură, se făceau spălături reci. Animalele bolnave se vindecau prin slobozire de sânge cu ajutorul stricnelei. La oi se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o umbră de incertitudine, de îndoială din partea cititorului față de evoluția morală ulterioară a 904 Ibidem, p. 217. 905 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 105. 906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
secțiunea intitulată "Comic Poems" din antologia sa de Ancient Greek Literature 108 din 1897 ne-o descrie drept o parodie reușită a epicului pe teme războinice, după cum urmează: "Războiul a-nceput fiindcă un șoarece pe nume Psicharpax, fugind de-o nevăstuică, s-a oprit la o baltă să-și potolească setea. Fu acostat de un broscoi de spiță regală, Physignathos, fiul lui Peleu, care-l convinse să i se urce-n spinare și să-i vadă regatul. Din nefericire, un Hydros
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care vântul a spulberat nisipul. HELEȘTEU vezi ELEȘTEU. HELIOCENTRALĂ uzină electrică cu ajutorul căreia se pune în valoare energia solară. HELIU element chimic important care intră în alcătuirea stelelor, alături de hidrogen; este foarte ușor și inflamabil. HERMELINĂ mamifer carnivor, asemănător cu nevăstuica, ce trăiește în pădurea de conifere (taigaua siberiană); blana este foarte prețioasă, de culoare cafenie vara și albă iarna. HIDROCENTRALĂ centrală care utilizează energia apelor, valorificând căderea acestora sau volumul mare de apă, pentru producerea energiei electrice; cea mai mare
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
cu sară, că nu-ți vor da muștele în ochi în timpul verii, iar fărmăturile să le dai la paseri, că se ouă mai des ouă gustoase. Copilul cu muscă (vînă neagră) pe nas n-are să trăiască mult. Mușcătură Pielea de nevăstuică e bună pentru orice mușcătură. Dacă un cîne mușcă pe cineva, apoi se crede că afumîndu-l cu păr din sprîncenele sau de pe capul acelui cîne îi va trece respectivului spaima și nu-i va strica mușcătura. Spre a fi lecuit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să aibă noroc. Nenorocire Cînd pocnește sticla de la lampă însamnă nenorocire în casă. Neputință Omul neputincios îl cunoști numaidecît, că i-i limba galbănă. Dacă cineva-i neputincios și se udă noaptea, să se afume cu frînghie de la limba clopotului. Nevăstuică Nevăstuica a fost fată de popă, și de leneșă ce-a fost, s-a făcut animal. Nevăstuica fuge numai cînd pui rășchitorul de-a curmezișul la gura coteneței. Cînd se ivește o nevăstuică, i se pun o furcă și un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aibă noroc. Nenorocire Cînd pocnește sticla de la lampă însamnă nenorocire în casă. Neputință Omul neputincios îl cunoști numaidecît, că i-i limba galbănă. Dacă cineva-i neputincios și se udă noaptea, să se afume cu frînghie de la limba clopotului. Nevăstuică Nevăstuica a fost fată de popă, și de leneșă ce-a fost, s-a făcut animal. Nevăstuica fuge numai cînd pui rășchitorul de-a curmezișul la gura coteneței. Cînd se ivește o nevăstuică, i se pun o furcă și un fus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cunoști numaidecît, că i-i limba galbănă. Dacă cineva-i neputincios și se udă noaptea, să se afume cu frînghie de la limba clopotului. Nevăstuică Nevăstuica a fost fată de popă, și de leneșă ce-a fost, s-a făcut animal. Nevăstuica fuge numai cînd pui rășchitorul de-a curmezișul la gura coteneței. Cînd se ivește o nevăstuică, i se pun o furcă și un fus, ca să fugă [și] să nu muște vitele. Cînd prinzi nevăstuica, s-o omori și să-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se afume cu frînghie de la limba clopotului. Nevăstuică Nevăstuica a fost fată de popă, și de leneșă ce-a fost, s-a făcut animal. Nevăstuica fuge numai cînd pui rășchitorul de-a curmezișul la gura coteneței. Cînd se ivește o nevăstuică, i se pun o furcă și un fus, ca să fugă [și] să nu muște vitele. Cînd prinzi nevăstuica, s-o omori și să-i iei pielea, că e bună de vite. Cînd vezi o nevăstuică, să-i dai pace mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fost, s-a făcut animal. Nevăstuica fuge numai cînd pui rășchitorul de-a curmezișul la gura coteneței. Cînd se ivește o nevăstuică, i se pun o furcă și un fus, ca să fugă [și] să nu muște vitele. Cînd prinzi nevăstuica, s-o omori și să-i iei pielea, că e bună de vite. Cînd vezi o nevăstuică, să-i dai pace mai bine, căci de-i vrea s-o omori și nu-i putea, atunci îți mușcă o vită și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coteneței. Cînd se ivește o nevăstuică, i se pun o furcă și un fus, ca să fugă [și] să nu muște vitele. Cînd prinzi nevăstuica, s-o omori și să-i iei pielea, că e bună de vite. Cînd vezi o nevăstuică, să-i dai pace mai bine, căci de-i vrea s-o omori și nu-i putea, atunci îți mușcă o vită și moare; fără numai dacă îi afuma-o cu o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vite. Cînd vezi o nevăstuică, să-i dai pace mai bine, căci de-i vrea s-o omori și nu-i putea, atunci îți mușcă o vită și moare; fără numai dacă îi afuma-o cu o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pace mai bine, căci de-i vrea s-o omori și nu-i putea, atunci îți mușcă o vită și moare; fără numai dacă îi afuma-o cu o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă îi afuma-o cu o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și să stropești cu acea apă vitele umflate, mușcate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și să stropești cu acea apă vitele umflate, mușcate tot de nevăstuică. Cînd te-a mușcat ceva și nu știi ce, leagă-te degrabă cu un petec de blană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]