121 matches
-
lună nouă, ni se părea că gura i se deschide și mai mult, de plăcere. Cu câțiva ani înainte de a apărea Iacob, Laban încă mai avea oameni tocmiți, servitori care munceau pentru el și pajiștea era plină cu ei, cu nevestele și cu copiii, cu mirosurile de la vetrele lor și cu râsete. Când a venit tatăl meu, nu mai erau în jurul lui Laban decât o nevastă bolnavă și patru fiice. Deși Laban era destul de mulțumit de venirea lui Iacob, cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că zeul părinților lui nu-l va privi cu ochi buni pe cel care încearcă să-i supere tribul. Iacob i-a spus că zeul venise la el în vis și-i spusese să se ridice și să plece împreună cu nevestele, cu copiii și cu turmele. Zeul mai spusese că oricine va încerca să-l împiedice, va fi lovit în trup, în turme și în fiii săi. Asta l-a cam pus pe gânduri pe bătrân, care tremura de frică în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lui Benia. La câteva luni după ce m-am mutat la casa mea, Menna a pregătit o petrecere pentru mine și Benia. Lucrătorii bărbatului meu au cântat cântece din atelierul lor. Meryt a cântat despre pâine. Și apoi toți bărbații, împreună cu nevestele și cu copiii lor, și-au unit vocile în cântece de dragoste, care păreau să nu mai aibe număr. Eram intimidată de atâta atenție câtă ni se dădea, cupele se ridicau, erau zâmbete largi și sărutări. Chiar dacă eu și Benia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
furat-o. Doar am împrumutat-o pentru eternitate de la Heinz Schildknecht, partenerul meu de dublu la ping-pong, prietenul meu cel mai apropiat în Germania. Obișnuiam să bem împreună, să discutăm până noaptea târziu, în special după ce ne-am pierdut amândoi nevestele. Simt că pot să-ți spun orice - absolut orice, mi-a zis el într-o seară, spre sfârșitul războiului. — Și eu, Heinz, simt același lucru în ceea ce te privește, l-am asigurat eu. — Tot ce am îți aparține, a declarat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
u veni să plângă. Din spate, nașul îi apucă brațul și o purtă peste pragul curții, aducînd-o în fața lăutarilor. Se încinse jocul. Duduia curtea. Dogarul își chemase rudele de la Obor, o liotă de oameni cu copii și cumnați, veniți cu nevestele, firi iabrașe, se vedea bine, toți meșteri, duși pe la ospețe, gătiți, încălțați în cizme, cu fețele pline și roșii, să le tai cu firul de ață: finul Tache, un munte de om, cam zbanghiu la privire, cu a lui, o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
doarmă în patul bucătăreselor și să bea pe furiș din țuica stăpânului. De ziua acestuia, la Sfântul Pantelimon, se adunau sus în odăile întunecoase toți cei de-l slujiseră. Nu-l blestema nimeni. Crescuse negustori. Îi aduceau daruri, picau cu nevestele, petreceau. Se uita Stere. Mai avea și el puțin. Îi dăduse mustața. Duminica umbla în Cișmigiu după servitoare. La plecare, după încheierea socotelilor, îi spusese: - Și dacă mai ai vreo nevoie vreodată, știi unde mă găsești. Nevoia se ivise mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o privise toată seara pe gagică și i se făcuse frică. La sfârșitul iernii, se ținea lîftgă Gara de Nord, la "Locomotiva", într-un salon cu becuri electrice și cu parchet pe jos, balul meseriașilor. Aici veneau meșterii din tot Bucureștiul cu nevestele să petreacă și să se veselească. La urmă, spre ziuă, se trăgea tombola și se alegea regina balului, pe care o dansa într-un vals de onoare președintele federației meseriașilor, secretarul sindicatului cooperativelor și câte unul mai îndrăzneț. La ușă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
femeile parlamentari ce au dorit să atragă atenția asupra violenței domestice cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva violenței în familie... Stelian Tănase preia ideea și laudă inițiativa politicienelor, dar face iarăși o greșeală de tactică: pune laolaltă politicienele cu nevestele de politicieni, implicate și ele în manifestarea amintită: Au mai fost Roberta Anastase, Norica Nicolai, Anca Boagiu, Miorița Videanu, Mihaela Vosganian, Liliana Iorgulescu, Raluca Turcan și alte nume. E bine că politicienii, soțiile de politicieni se mai ocupă și de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nunți. Flăcăul, după ce cunoștea și-i plăcea fata, era cel care cerea consimțământul părinților acesteia pentru căsătorie, după cum arată pe la începutul secolului al XVIII-lea Dimitrie Cantemir: „...iar obiceiul țării a statornicit că flăcăii trebuie să-și aleagă ei înșiși nevestele și să nu-și aleagă părinții fetei ginerele”. Conform tradiției, flăcăul, însoțit de rude sau de părinți, mergea „în pețit” pentru a cere consimțământul de la părinții fetei. În duminica următoare, dacă înțelegerea era făcută, părinții fetei veneau la viitorii cuscri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pământ ce li s‐ a dat sau urmează a li se da în Dobrogea nu sunt suficiente pentru hrana lor și al doilea veteranii trebuie să se exileze în Dobrogea, lăsând în țară copiii, rudele și de multe ori și nevestele; 215 ‐ prin legile de la 9 ianuarie 1808 și 20 mai 1906, subofițerii care au făcut 12 ani de serviciu sa u 26 de ani pentru cei reangajați, conform Legii din 1906, li se d ă în stânga Dunării și în apropiere
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
De asemenea este de tot râsul să vezi o listă făcută de un bărbat, conține maximum două obiecte de cumpărat, că la trei ar cădea jos de atâta epuizare intelectuală, la redactarea listei. Dar se pare că în zilele noastre nevestele au devenit foarte miloase cu soții lor și nu vrea să- i mai vadă ștergându-i prin magazine sudoarea cu mâneca umblând printre rafturi și zgâindu-se la etichete. Pentru ele devine o priveliște chinuitoare să-l vadă umblând cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
obicei; se bucură nespus de mult doar când "scapă" de acasă - de gura soției și de unele treburi neplăcute - la vreo tablă și un pahar de vin bun cu prietenii; mai vorbesc atunci când câștigă la loto și în rest... vorbesc nevestele în locul lor. Snobii vorbesc tot timpul și numai despre lucruri prețioase; unii se miră cumplit când se trezesc că s-au îmbrăcat întâmplător în haine normale. Avarii nu vorbesc, dar plâng cu tot sufletul când au scăpat un bănuț în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tu smead, eu smead, hai să ne schimbăm hainele și merg eu la exaporit, la ospăț în locul tău, să fiu tălmaci în franțuzește. Se lasă noaptea și nu ne-or cunoaște, că avem și aceeași statură. Locul tău este lângă nevestică. E păcat s-o faci să plângă, așteptându-te. Când unchiul Nicos s-a strecurat în odaia Laviniei, lumina candelei îmblânzea toate contururile iar albul așternuturilor părea de zăpadă. Fata schiță un zâmbet și el se lăsă în genunchi în fața
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spus să ne luăm, bine, i-am spus, ne luăm, ești om mare, știi ce faci, am încredere în tine... Dimineața i-am tăcut un ceai, a plecat la servici și seara s-a întors. Îmi spunea din ziua-aia nevestică. Florica se opri și dădu din umeri. Asupra acelor amintiri se da martoră pe sine că totul a pornit de la el și nu de la ea. - Crezi că am pomenit eu de casă, Marine? A început să-mi spună că noi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
rog să mă duci la gară, mâine dimineață. - Bine, Stănică, mâine când merg la serviciu, pot să te las la gară. Ți-ai luat tot ce-ți trebuie? - Luat, mami, luat! Mărin, cum intră pe ușă, Îi spuse nevestei, cântând:”nevestica mea frumoasă/ ce mi-ai pregătit la masă?/ mi-e o foame ca de lup/ vin la tata să te pup/ mâine plec la un congres/ și plec cu trenul expres/! Veta Îi răspunse În gând: “du-te unde a
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Apoi mai bine a făcut... Vuia satul în vorbă și în râs. - Când a plecat?... - Da’ știe cineva unde?... - Ei, lasă, că nu o să o bocești tu acum... - Iote ce liniște e pe la noi... Pe sub poale de pădure Pleacă o nevestică în lume Cu basma neagră pe cap Singură, fără bărbat. A plecat din al ei sat Cu un prunc de legănat și nimică n’a luat Decât două nume în brață Să se mai aline în viață. Popa Cucoș Căldura
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
despartă." 7. "Pentru ce dar", I-au zis ei, "a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărțire, și s-o lase?" 8. Isus le-a răspuns: "Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsați nevestele; dar de la început n-a fost așa. 9. Eu însă vă spun că oricine își lasă nevasta, afară de pricină de curvie, și ia pe alta de nevastă, preacurvește; și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurvește. 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
disperare: Sandule, nu ne lua țuica de la gură! Nu ne oropsi, suflet darnic... Păi bine, Gicule, dacă mai era partidul comunist, Înțelegeam, ne-ai spus o poveste cu morală, că alcoolul este câh și noi trebuie să stăm acasă, cu nevestele. Ai căpiat cu po ăla? Vrei să-mi stea țuica-n gât? Sandule, e viață, mă... I-am zis lu` fii-mea să-mi dea o carte de-a lui și a zis că-mi dă corbul, e bună de
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Înzecit de dulce sună. Cântec de zori Deșteptarea plăcerilor, Cântec de dor Amorțirea durerilor. Iar cântecul de dor Ți-aduce somn ușor. Cântecele mai mult aprind Durerile din dragoste Când făr-de veste te cuprind. Până ieri cu fetele Astăzi cu nevestele. Cel ce cântă se desmiardă și pe el și pe ceilalți. 77. MINTE ȘI INIMĂ (cca 1879) I - Ce privești în jos smerită, Că te mânii te prefaci, Când îți zic că el îți place Și că tu de mult
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Dacă e necesar să aveți o discuție așa de jegoasă, mi-ar plăcea să vorbți mai Încet. Sunt femei și copii mici care vă pot auzi... dă el din cap spre o puștoaică mică cu o privire vicleană și o nevestică jenată. Jegoasă? Îi arăt io puțoiului jeg. Puțoiu n-a văzut pânacu jeg ca lumea. — Mă rogi sau Îmi spui? Îi zic eu. — Ce? zice el. — Terry, spune femeia trăgându-l de mânecă. — Ei Bruce... de fapt cred că... se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Toal. Lifturile nu funcționează și după astea două etaje abia mai respir. Puțoii ăia care-l Întrețin muncesc de se-ndoaie. — Bruce, tresavem o mică discuție. Niddrie a convocat echipa la o ședință În biroul lui azi după-amiază, Îmi spune nevestica asta dulce. Folosește termenul respingător „Niddrie“, nu unul amical ca „Jim“ sau altul respectuos ca „Șeful“. Sigur l-a strâns cineva de coaiele lui cangrenoase și e În căutare de prieteni. Sau poate că nu. Poate că bătrânu puțoi mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pentru că are guturai. — Multă lume are, spun eu voios. — Da, sigur, bolborosește vaca bătrână. Nu-i place deloc de Estelle, asta-i la fel de sigur ca Încă un sezon fără nici un trofeu pentru Gorgie. — O vizitează multă lume? — Prea multă, zice nevestica, apoi Își Încrețește nasul și Începe cu ostilitățile. Dace te interesează pe tine? Se pare că pizda ramolită tocmai s-a trezit și a mirosit slănina. Clasa muncitoare scoțiană și respectul pentru poliție se potrivesc una cu alta ca Maica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ăsta vechi! Na poftim, puțoi bătrâni și snobi ce sunteți. Scot o cutie mov din buzunarul paltonului. — N-o puteți bea aici, Îmi spune recepționera. Îmi flutur legitimația În fața ei. — Poliția, Îi spun eu. Lucrez sub acoperire, le explic eu nevesticilor. Una rânjește schimonosindu-și buzele alea bătrâne și uscate. Vreau să Înșfac o seringă și s-o umplu cu conținutul vechii cutii mov și să i-o Înfig fix În buzele alea bătrâne, hidratându-le instantaneu! — Chirurgie plastică, Îi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]