118 matches
-
un fum spre cer dispare Clipa dintr-o noua zi ... Doar tăceri fără cuvinte Ne imprejmuiesc solemn , Nu i nimic de luat aminte Nu-i nimic în lume demn ... Tot au pângarit nebunii Chiar și-n inimi au pătruns, De nevolnicia lumii în iubire m-am ascuns ... M-aș ascunde M-aș ascunde după o stea Când iubirea mă-nvață să zbor, Dar m-ascund în inima ta Să simți când de tine mi e dor ... M-aș ascunde într-un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
tot un papă-lapte și că se purta bărbătește, iar nu ca o domnișoară sclifosită. În schimb, nu putea trece cu vederea micile slăbiciuni trupești de care uneori dam dovadă și pe care el le vedea ca pe niște manifestări ale nevolniciei: când mă auzea că tușeam Înfundat pe sub plapumă - răceam foarte ușor -, venea și-mi trăgea câte o castană ori Îmi smulgea câteva fire din perciuni: „Unde ai răcit, mă?”. Nu „cum”, nu „de ce” ci „unde”, asta i se părea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu trebuie neapărat să însemne o familie ori o mamă bătrână, paralizată la pat, ori un copil infirm... Păi, nici n-a pretins altceva Mărgărit, bineînțeles că-i nevăzută, dar Rafael altceva a vrut să spună, și anume că-n nevolnicia și, nemernicia, și-n păcătoșenia lui, omul vede o cruce grea, care-l strivește, în grijile și-n necazurile care se țin de el și se zbate să scape de ele, trăgând nădejde că, într-o bună zi, va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
își roagă iubita, că „de va fi înnourat, ceață, burniță ori vânt”, să nu mai vină la întâlnire pentru că el s-a culcat (nu a murit) sub o brazdă de pământ...” Gh. Târziu știe să picure amărăciune și lacrimi peste nevolniciile lumești, tot așa cum găsește un refugiu de mântuire în meditații religioase, relevarea preceptelor biblice, considerate scut împotriva răului. Stăpânit de o conformație spirituală profund umanistă, caritabilă, pacifistă și religioasă, iubitor de neam și dreptate, scrie o poezie situată ideatic în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
Uniri a voievodului Mihai Viteazu (domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei). De ce oare au pierit, de-a lungul vremurilor, atâtea zeci și sute de mii de români, pentru credință, pentru neam și pentru țară, dacă nevolnicii zilelor noastre ne sfarmă, ne ciuruiesc și ne risipesc?! Nica sfânt!” Zguduitoare mărturisire! Peisagist desăvârșit, Ion Muscalu descrie minuțios locurile și toponimia pe unde își poartă eroii, dovedinduse un profund cunoscător al genealogiilor familiilor domnești românești și nu numai, ci
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
mirare și marea de liniști mă-nconjură cum aș merge pe ea în picioare. Mă-nvăluie-n voaluri parfumul de brad dătător de atâta vigoare... sunt pe marea de visuri, la Tușnad, în Rai cu-acesat plai plin de floare... Iulie, 1978 Ale nevolniciei prea multe rele Întunericul din cerul gurii este un semn veninos; moliile rod și-n os, mai ales când sunt ale urii. Invidia-i fată bătrână mereu la pândă, încât pe ndelete ne strânge de gât cu propria noastră mână
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
toți, vorbele lui Pascal. Ajunseseră În tribunale destui dintre ei, dar nu pățiseră nimic, nici măcar pentru pedofilie: s-ar fi putut zice că aceștia, de fapt, trebuiau să constituie exemple de urmat, și nu de condamnat, cum ar fi vrut nevolnicii. Antonia i-ar fi trimis din amvon sau altar direct În iad. Jos babele! - știau unii ce știau. Helga i-a povestit lui Thomas că ea nu era o aberație a naturii, că nu era o lesbiană pură, ci una
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
proprii și îl sfătuiesc să procedeze la fel: "Eu însumi aș fi putut proceda astfel dintru început, comentează psihanalistul, fapt ce m-ar fi scutit de multe obiecții. Dar nu am făcut-o pentru că nu îmi place să cedez în fața nevolniciei: dacă începi prin a face concesii în privința cuvintelor, sfîrșești prin a face compromisuri și asupra faptelor... și, în sfîrșit, omul care știe să aștepte nu are de ce să facă concesii"385. Dacă ar fi să ne luăm după ceea ce se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Stalin, la construirea Belomorkanal-ului și a Volgokanal-ului. Soljenițîn realizează o comparație între deținuți și iobagi, indicând mai multe categorii: "grupa A" (clăcașii), "grupa B" (rândașii) cei care se află în serviciul boierului (șeful lagpunctului) și al domeniului (zona), "grupa C" (nevolnicii) cei care nu se mai puteau ridica de pe cuptor (prici) și "grupa D" (cei recalcitranți). Ca și boierul, șeful de lagăr dispune după bunul plac de zekii-iobagi, iar toate deosebirile sunt în avantajul iobăgiei. Meditațiile scriitorului despre influența morală a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cei mai aleși dintre aleșii poporului român, de cei, în care de douăzeci de ani se pompează bani și avantaje cu carul, iar ei precum puiul de cuc, cer mereu, dând din aripi guițând (!?!) și aruncând în ghearele morții pe nevolnicii care sunt prin preajma lor. Sper că dumneavoastră îi cunoașteți pe acești aleși ai poporului? Nu e vorba de deputați sau senatori. Aceștia care sunt denumiți cu numele generic de parlamentari, nu sunt decât mici copilași pe lângă „aleșii, aleșilor” neamului. Parlamentarii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Nietzsche tocmai prin faptul că nu face nimic altceva decât, cu disperare, să-și fixeze idealul în felul său de a fi. Și îl fixează în abandon, neputință, boală. Propăvăduiește forța în sens invers, acum, când își înțelege nu numai nevolnicia, ci și „mizeriile”; tocmai de aceea, lui nu-i rămâne decât eroismul întors, explorarea în eșec și, dus la extrem, curajul negativ. Cinism, scepticism, înțelepciunetc "Cinism, scepticism, `nțelepciune" Întemeiate pe o luciditate excesivă („Scepticul e un martir al lucidității”, citim
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dispuse la concesii, ele consimt, cu o strîngere de inimă, ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl surprindem exersînd, la ghitară, acordul rusesc! Ca să nu-i mai supere prea mult pe ocupanți, timorați, nevolnicii fac un compromis după altul. Sigur, mai murmur, mai cîrtesc, mai ridică, nu prea tare. glasul. Dar, urmărindu-i, nici nu te mai miri că lui se întîmplă ce li se întîmplă, că, netam-nesam, niște străini pot să dea buzna
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să o facă. Anticălinescian (deși "divinul" critic este invocat, analizat deferent și citat copios), dar și antimaiorescian (prin grilă lovinesciană), profesorul Negrici nu pregetă să acuze spiritul critic românesc (inclusiv pe sine), diacronic și sincronic vorbind, de slăbiciuni, orbiri și nevolnicii, de obediența retoricii magnificării unor tabuuri naționale, a idealizării și mitizării unor opere și scriitori care persistă și azi în climatul public. Vinovatul principal: prezența mereu și încă iradiantă a unor mituri ce se bazează pe o psihologie mai curând
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
umane în general, ci și din avatarurile istoriei ce-și desfășoară dinamică sub propriii ochi. Suntem, în acest sens, de acord cu Sorin Alexandrescu, care, în amplul capitol ce-l dedică "exilatului Cioran", afirmă că un Cioran angoasat, disperat în fața nevolniciei condiției umane "ar fi, într-adevăr, o imagine seducătoare, dar, cred, înșelătoare: examinarea operei sale românești ne face să descoperim nu numai un Cioran înainte de Cioran, ci și un Cioran secret, chinuit de istorie, încântat într-o vreme de o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
măcinat de cancerul minusurilor sale ce altfel s-ar fi putut estompa, dacă el ar fi ales altă cale. Există întotdeauna răscruci unde poți schimba drumul. Ele apar și în calea lui Ghiță. Decizia acestuia e însă mereu aceeași. Neputință, nevolnicie, tragism... nu știm. Răspunsul nu pare să se contureze de acum. "Confruntarea între Ghiță și Lică din capitolul V al nuvelei Moara cu noroc nota într-un interesant studiu 69 din 1977 Alexandra Indrieș constă în conflictul dintre două moduri
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi mai foșnească în urechi. E primul lucru pe care îl face cu inima îndoită. Ezitarea era trăsătura pe care o detestase o viață întreagă. Ea era semnul unei slăbiciuni pe care sămădăul nu și-o permisese vreodată; era semnul nevolniciei, a unei sfârșeli vecine cu moartea de care îi era atât de teamă. Frica populează acum locurile aflate cândva sub stăpânirea "sângelui cald", "a plăcerii", "a urii" sau "a mâniei oarbe". Ni se pare tare departe momentul când Lică îi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se învoise ca să plece cu Simina la Câmpie, mai ales acest simțământ îl stăpânea mereu. N-ar fi voit și n-avea în el destulă tărie ca să voiască. De aici la ura pentru tânăra în fața căreia se umilise prin beție, nevolnicie; și apoi din nou la dragostea arzătoare (Și totuși el nu putea altfel, îi era peste putință să-și rupă gândul de la dânsa) nu e decât un pas. Iorgovan își urmează tatăl ca s-o aducă acasă pe femeia iubită
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și de altfel binemeritată. Națl cel pălmuit de Mara, lovit de Trică sau de Persida și-a forjat caracterul fiind acum pregătit să ia viața în plin, alături de familia sa lărgită. S-a vorbim mult despre "slăbiciunea" eroului înțeleasă ca nevolnicie. Credem că nu poate fi vorba de așa ceva. Puterea sufletească înseamnă o reducere a vanității superficiale, o păstrare a sinelui prin actul cel mai paradoxal, aparent desființator al personalității: identificarea prin simpatie cu celălalt. Eroul a dat mereu, prin fapte
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Iorgovan și va duce în final la sinuciderea acestuia. Busuioc își va îngropa fiul "pas cu pas" inducându-i permanent ideea că tot ceea ce face este spre binele acestuia, chiar și atunci când intră în flagrantă contradicție cu dorințele tânărului. Nevolnicia e o trăsătură definitorie în egală măsură a părintelui și a copilului. Națl va avea puterea să se detașeze de tatăl distructiv și să își ia viața în mâini. Lupta cu sine, cu ceilalți (cu tatăl, cu societatea...) nu va
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
crimă care i-a fost imputată. Lui Ghiță îi lipsesc și inocența și lupta pentru restaurarea echilibrului pierdut, de aceea el nu stârnește mila, ci mai curând groaza, care nu ține de tragic, ci de grotesc. Aceeași trăire, multiplicată de nevolnicie, trezește cititorului, Iorgovan cel învrăjbit cu sine însuși, căruia firea și dorințele i se schimbau pe ceas, pe minut, care n-ar fi voit, și n-avea în sine destulă virtute ca să voiască. Pe o măsuță, lângă Stavroghin, a fost
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu iarna, autorul pare să intoneze un cîntec de lebădă. Pe foaia goală doar un creion fără vârf - ninge ca-n povești Maria Tirenescu Pare a fi totodată mărturisirea sinceră a unui artist care a ajuns la Înțelegerea umilă a nevolniciei artei sale față cu această ninsoare fabuloasă. Foaia albă este un pandant al zăpezilor de altădată. Creionul bont n-a putut birui, nici de data asta, candoarea inepuizabilă a poveștilor. Fulgi pe banca de lemn așteptând trenulfulgii de nea se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
lăcomie, dispărând dincolo de prag. Aerul și spațiul din jurul lui dispărând în întregime, în afara unor fâșii subțiri ce i se mulau pe brațe și pe tot trupul, invizibil încă de dinaintea invaziei pe care o urmăreau dintr-o margine. Rămâneau la urmă nevolnicii și mult prea lacomii care au cutezat să se apropie și de el, cu toate că la un pas de el era un cerc roșu sângeriu, luminos și scânteietor, ce însemna interdicție. Călcând cercul și vrând să smulgă până și aerul interzis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
înțelege că nu merită sau, și mai rău, o cauză obiectivă și exterioară va frâna, va altera sau va distruge sentimentul și relația și vina nu va fi a nici unuia din cei doi. Dar vorbele despre eternitate sunt absurde, o nevolnicie de-a dreptul; poți să tinzi către asta, să speri în sufletul tău, dar să nu închizi speranța în vorbe care numai printr-o minune, atât de rară încât e de necrezut, se va împlini. Însă acum i se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai serioase și mai directe în sfera umană. Așa mut, abdicând față-n față cu iarna, autorul pare să intoneze un cântec de lebădă. Pare a fi totodată mărturisirea sinceră a unui artist care a ajuns la înțelegerea umilă a nevolniciei artei sale față cu această ninsoare fabuloasă. Foaia albă este un pandant al zăpezilor de altădată. Creionul bont n-a putut birui, nici de data asta, candoarea inepuizabilă a poveștilor. Corneliu Traian Atanasiu Noapte geroasă - țârâitul greierului în dosul sobei
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
zis, de sine cu disperarea morții. Încă puțin și ar fi fost aruncată... Îl lovii la gât, unde orice putere cedează, fulgerător, de trei ori la rând și într-adevăr se înmuie (poate și pentru că mă ignorase, luase drept bună nevolnicia mea) și o lăsă pe Suzy din marile lui labe. Se îneca. Horcăi: "Bine, o să te arunc pe tine întîi..." Trecui pe lângă aceleași clipe rele ca și Suzy, mă copleșea cu masa grea o corpului și mă aduse și pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]