82 matches
-
la M. Eminescu: "De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și." Gheorghe Grigurcu îl consideră macedonskian. Se poate vorbi de o asimilare a poeților citați, de afinități cu un anume "conținut sufletesc" de aceeași apartenență existențială. "La Nisa" este "ecoul modernizat, nevrozat al îndemnului către Mecca". "La Nisa, în Nisa în avioane/ sirenele negre aleargă după Ulise/ urechile nu mai aud o ziduri adio/ ochiul albastru mă vede/ dincolo zbor monocrom/ iată infernul la Nisa, la Nisa/ aripile albe iată-mă/ eu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
atotputerniciei, a indestructibilei luxuri, zeița nemuritoarei frumuseți, sau alteori apare într-o ipostază delirantă, dimensionată caricatural, sau rămâne estompată și se pierde misterioasă și eclipsată în ceața veacurilor, imperceptibilă pentru mințile exacte și accesibilă spiritelor vizionare poate într-un fel nevrozate. Așa se explică faptul că Muma-Zeiță se mișcă într-un ritual de descântec; toate poemele sunt, de fapt, niște descântece: "Descântece de reumă", "Descântec de casă nouă", "Descântec de plantare a viei", "Descântec de boală necunoscută". "Vraja descrisă" se vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
glod.../ Să nu mai știu nimic, ar fi un singur mod-”), uitarea devine alteori efectivă: „Uitarea venea... a venit”1). Ce îl face să și-o dorească? O stare de oboseală, de epuizare. Toți obosiții psihic și intelectual, toți cei nevrozați (care sînt legiune la începutul secolului XX) vor așa ceva. Pentru ei somnul, uitarea sînt mai importante, decît pentru inșii normali. Și ce anume vrea să uite autorul Plumbului? Se pot da multe răspunsuri, nici unul însă foarte sigur. E vorba doar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
interzis este, desigur, o sursă de nedumeriri. Este evident că, într-o societate ca cea capitalistă occidentală, impulsul social merge în sensul competiției, al acumulării de bogăție și de puteri, și se constată curent în practica psihoterapeutică faptul că numeroși nevrozați au ca determinanți incapacitatea sau refuzul individului de a «juca jocul». Atenția este atrasă, îndeosebi, de tulburările de sexualitate, de greutățile de afirmare a Eului, zone preferențiale de manifestări ale conflictelor care angajează personalitatea socială”. (op. cit., p. 90). 6. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
insistentă ca agresivă, amenințătoare). Dintre trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații susțin cu greu privirea interlocutorului) sau în cazul necunoașterii codului (privirea neavînd aceleași semnificații în toate culturile). În cultura europeană "codul manierelor elegante" sau ¨manualele de vînzari¨ vor impune contactul vizual constant ("Deoarece dvs. nu vă mințiți clienții, priviți-i
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
somnul, o viață care să respecte nevoile și echilibrul persoanei sau, în cazuri mai accentuate, părăsirea temporară a locului unde s-a instalat nevroza (mersul într o stațiune, într-un concediu în alt oraș etc.) refac resursele energetice ale persoanei nevrozate. Predispoziția spre nevroză are și o componentă ereditară, ținând de caracteristicile ereditare de funcționare ale proceselor neuronale de excitație și inhibiție. Copiii pot manifesta stări de oboseală accentuată, până la nevroză, la sfârșitul unei perioade școlare, ca urmare a stresului indus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
foarte bine informată în legătură cu fobia socială. Ea și-a modificat deja modelul explicativ al tulburării. In trecut, ea se gândea că este „anormală” și unică în felul ei. După ce a urmat terapia analitică, ea s-a perceput ca o persoană „nevrozată” și a considerat drept cauză a problemelor sale copilăria și comportamentul părinților săi. In prezent, ea crede că boala sa este aseamenea astmului și alergiilor sale, care sunt dereglări ale imunității: o amplificare maladivă a fenomenelor normale. „Sufăr de o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]