236 matches
-
nu poate face trecerea de la senzații la "obiect". E drept, tocmai categoria este cea care "obiectualizează" senzațiile (prin intermedierea schemelor temporale ale imaginației transcendentale), însă numai în funcțiunea sa judicativă (ca funcție în judecată). Trecerea gândirii (în mod reprezentațional sau noetic) către lucruri, în vederea "sintezei" onticului cu lingvisticul, este, așadar, problematică. Căci onticul pare a fi de la bun început un fel de sinteză între lingvistic și noetic sau reprezentațional; în el însuși, noeticul (desigur, și reprezentaționalul) este, astfel, condiționat, ceea ce înseamnă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în funcțiunea sa judicativă (ca funcție în judecată). Trecerea gândirii (în mod reprezentațional sau noetic) către lucruri, în vederea "sintezei" onticului cu lingvisticul, este, așadar, problematică. Căci onticul pare a fi de la bun început un fel de sinteză între lingvistic și noetic sau reprezentațional; în el însuși, noeticul (desigur, și reprezentaționalul) este, astfel, condiționat, ceea ce înseamnă că devine fără sens orice "realism" radical, în ipostaza "naturalismului", atunci când sunt deschise astfel de probleme privind judecata și adevărul-corespondență. Dar este fără sens și orice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în judecată). Trecerea gândirii (în mod reprezentațional sau noetic) către lucruri, în vederea "sintezei" onticului cu lingvisticul, este, așadar, problematică. Căci onticul pare a fi de la bun început un fel de sinteză între lingvistic și noetic sau reprezentațional; în el însuși, noeticul (desigur, și reprezentaționalul) este, astfel, condiționat, ceea ce înseamnă că devine fără sens orice "realism" radical, în ipostaza "naturalismului", atunci când sunt deschise astfel de probleme privind judecata și adevărul-corespondență. Dar este fără sens și orice "subiectivism" abrupt, potrivit căruia "lucrul" este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Totuși, "lucrul" nu poate fi ceva nici în el însuși, nici doar dincolo de el însuși; de aceea, în vederea sintezei, trebuie să devină cu putință o venire din sine a lucrului însuși, care presupune o deschidere a acestuia concomitentă cu deschiderea "noetică", în stare a-l prelua și prelucra. Acesta este motivul pentru care "tema" lucrului are nevoie de un orizont tematic: acesta este reprezentat de ceea ce am numit "ontic". Dar și "tema" cuvântului are nevoie de un asemenea orizont: este vorba
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ne-a apărut deja ca sinteză a enunțului cu starea de lucruri corespunzătoare și topos în care se întâlnesc, în sensul unei sinteze, onticul și lingvisticul; pe de o parte, întâlnirea acestora face cu putință "gândul" (de natură reprezentațională sau noetică, așadar "logică") și corespondența sau lipsa de corespondență dintre elementele prinse în sinteză, adică valoarea de adevăr. Se cuvine, acum, încă o precizare: în momentul în care adevărul și-a ieșit din semantica sa ontologică, el a devenit "valoare de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
experienței reprezintă un simptom al neputinței judicativului neputinței logicii, științelor, chiar filosofiei de a reface logos-ul, de a prinde (de a ajunge la) "lucrurile însele", devenind rostire esențială: tăcere judicativă și esență a lucrului, așa cum, pe baze non-judicative, totuși, "noetice", reușește, uneori, filosofia.40 Un exemplu potrivit pentru ideea ultimă, dovadă, totuși, de încercare de forțare a limitelor judicativului constitutiv, este "maxima" fenomenologică "La lucrurile însele", susținută de reconstrucția cunoașterii pe temeiul faptului intenționalității, al intuiției categoriale și eidetice și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
corespondenței și încercarea, niciodată stăvilită, de a contesta corespondența sau de a o interpreta în așa fel încât ea să nu conducă spre alăturarea unor elemente de naturi diferite, cum sunt "judecata" (sau, pentru unii, "propoziția"), de natură lingvistică (sau noetică sau noetico-lingvistică), și "faptul real", de natură ontică, identificat fie cu obiectul "estetic", fie cu un obiect mai elaborat subiectiv.63 Oricum s-ar fi lucrat însă cu această idee de corespondență, structura formală originară în sens judicativ i-a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care, de fapt, logica le-a preluat, pe unele păstrându-le, pe altele transferându-le către epistemologie. Din primul grup fac parte, printre altele, probleme legate de originea premiselor din structura demonstrațiilor și argumentărilor: sunt acestea enunțuri de experiență sau noetice, sunt a priori sau a posteriori, sunt analitice sau sintetice etc.? Din al doilea grup fac parte probleme care angajează natura relațiilor dintre "subiectul" rațional și obiectul nonrațional, dintre forma logică și obiectul ei real sau reel. De unele dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
știm că pentru Aristotel individualul nu este ceva de natura sensibilului, ci mai degrabă de natura universalului (fără a se confunda, totuși, cu acesta); de fapt, individualul este universalul însuși, sesizat în unitatea sa (unitatea însușirilor sale, unele sensibile, altele noetice etc.).75 E drept, printr-o asemenea concepție ne îndepărtăm foarte mult de ideea kantiană a intuiției intelectuale, imposibilă pentru facultățile cunoașterii omenești, idee modelatoare pentru conștiința filosofică postkantiană, la care participăm și noi. Ceea ce prinde intelectul intuitiv (nous) aristotelic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în unitatea lor, însuși intelectul intuitiv (care le produce), pentru a fi refăcut modelul? Într-un fel, da, sunt. Pentru că ele nu reprezintă în ele însele ceva, ci sunt doar pentru o facultate de cunoaștere pregătită să treacă la travaliul noetic, adică la producerea de noi cunoștințe veritabile, prin demonstrație (raționament științific); sunt, altfel spus, pentru însăși facultatea care le-a produs. Pe de altă parte însă, principiile științei nu sunt însuși intelectul intuitiv; pentru că ele reprezintă ceva anterior actului de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
faptul că ceea ce contează în cea mai mare măsură nu este legat, în orizontul precizat, de formele logice (concepte, judecăți de orice fel, tipuri de raționamente etc.) sau de alte elemente constitutive ale discursului, cum ar fi conținuturile sensibile și noetice, adevărul etc., ci de probleme, interogații, chestionări. Filosofia însăși, prin analitică și dialectică, și-a însușit acest principiu, l-a înlăuntrizat, prezentându-se pe sine ca un domeniu mai degrabă aporetic decât apofantic, mai degrabă "nedumerit" decât propriu-zis hotărât enunțiativ
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativ își sporește nuanța obiectivă prin susținerea sa de către conștiința filosofică, istorică în esența sa. Judecata care, obiectual, este timp își întemeiază obiectivitatea (se-nțelege, și obiectivitatea timpului) pe valabilitatea generală a unor scheme ale gândirii, în fapt, veritabile trasee noetice acreditate judicativ. Tocmai această obiectivitate formală creează putința de a fi a nimicului, a întunericului, acesta din urmă înțeles ca durată (temporală) neîmplinită, mai bine zis, ca șir de astfel de durate, conturate doar, însă goale. Timpul nu poate fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizonturilor tematice, adică de conținuturile absolut diferite ale unor întruchipări (constituiri obiectuale) ale gândirii. Problema diferențelor dintre nivelurile ontologice și orizonturile tematice va fi în atenția mea în continuare, dar nu în sine, ci în cadrul discuției despre cele trei întruchipări noetice posibile prin fenomenul în-ființării verbului ("este"-lui) de către timp: ființare, ființa ființării și ființa, despre care am vorbit și mai devreme (și în ordinea în care reducția judicativă le așează, potrivit timporizării (temporale a) lui "este"). Nu trebuie uitat faptul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
modelul discursului este demonstrația matematică, formală prin natura sa, sprijinită de elemente ale logicului, potrivit logicismului, de elemente strict formale, neinteresate de vreun conținut al gândirii așezată în forme, cu excepția unor aspecte cantitative ale "lucrurilor", potrivit formalismului, de elemente absolut noetice, care au sensul "putinței unui ceva nou", cu o formulă a lui Noica, potrivit intuiționismului. Pozițiile de "subiect" și de "predicat" (așa cum ele au fost "reduse" și precizate ca "poziții" logice in judecată) nu mai sunt privilegiate în noul context
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
destinului / 139 Arthur și Merlin dorințe neuronale / 141 Introspecție mnemoclastică în oglindă / 143 Mesajul sinaptic / 146 Degetul lui Demiurgos și cunoașterea sensorială / 146 Degetul lui Demirgos și durerea / 148 Dante și Rosa Cruce / 151 Normal, anormal, antinormal / 153 Arcul reflex noetic Calea sinaptică spre iluminare / 153 Aura și revelația. Componente mnemoclastice ale interrelației spirit-materie / 155 Quinta Essentia sau Magia Atingerii / 159 Parabola peșterii / 163 Arcul reflex noetic / 165 Atma și introspecția mnemoclastică / 167 Călătorii astrale / 169 12. Semne și simboluri ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și durerea / 148 Dante și Rosa Cruce / 151 Normal, anormal, antinormal / 153 Arcul reflex noetic Calea sinaptică spre iluminare / 153 Aura și revelația. Componente mnemoclastice ale interrelației spirit-materie / 155 Quinta Essentia sau Magia Atingerii / 159 Parabola peșterii / 163 Arcul reflex noetic / 165 Atma și introspecția mnemoclastică / 167 Călătorii astrale / 169 12. Semne și simboluri ale unui univers marcat de illuminarea rituală / 171 Locul ritualului rosicrucian / 172 De ce se ascund în versuri lumile interioare? /176 Illuminarea ca ritual liric / 188 13. Interpretarea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Doctrine / 247 18. Si tatlia jungere sit tibi scire posse / 254 Ordine secrete sau religii / 254 Freud și misticismul / 257 Zeii ascunși sub poala lui Dumnezeu / 261 19. Domine, quis similis tibi! / 271 Arcul reflex fizic al omului în raport cu cel noetic / 271 Arcul reflex al atmei / 289 20. Ecce pietas est sapientia / 293 Clopotele sufletului / 294 Cuvântul lui Dumnezeu în clopotele succesive / 297 Francmasoneria și tainele divine / 298 Pasajul nostru în vid, poesia / 300 21. Erravi sicut ovis perdita / 307 Ritual
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
moartea simbolică / 361 Misticismul și cercetarea artei / 365 26. Oglinzile interval virtual și abstract /369 Sub cer divinele imagini vii / 369 Melancolia solară și versul Saturnaliilor / 373 Oglinda metafizică a poesiei / 378 Sămânța cerului în hermetism / 382 Alchimie și ritual noetic / 387 Virtualul ca antiteză a metaforei / 392 Parfumul noetic al Tăcerii / 395 27. Poesie și rețele neuronale / 398 Arta poetică alegorie neuronală / 398 Formă și conținut în metafora ambiguității / 403 Neuroteologia și arta poetică / 407 28. Geneza în lumi paralele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Oglinzile interval virtual și abstract /369 Sub cer divinele imagini vii / 369 Melancolia solară și versul Saturnaliilor / 373 Oglinda metafizică a poesiei / 378 Sămânța cerului în hermetism / 382 Alchimie și ritual noetic / 387 Virtualul ca antiteză a metaforei / 392 Parfumul noetic al Tăcerii / 395 27. Poesie și rețele neuronale / 398 Arta poetică alegorie neuronală / 398 Formă și conținut în metafora ambiguității / 403 Neuroteologia și arta poetică / 407 28. Geneza în lumi paralele / 410 Arcul reflex noetic geneza cosmică a poesiei / 411
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
antiteză a metaforei / 392 Parfumul noetic al Tăcerii / 395 27. Poesie și rețele neuronale / 398 Arta poetică alegorie neuronală / 398 Formă și conținut în metafora ambiguității / 403 Neuroteologia și arta poetică / 407 28. Geneza în lumi paralele / 410 Arcul reflex noetic geneza cosmică a poesiei / 411 Lumină și întuneric în lirica creierului / 416 POESIE, RITUAL ȘI TAINĂ 29. Răscrucea sufletelor / 421 Sens și nonsens între Acheron și Styx / 421 Misticismul îl lirica cunoașterii / 427 Tâlcul paradisului liric / 433 30. Limburile cosmice
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
budistă. Experiențele lui Jacob Bớhme cu globul de cristal, ale călugărilor creștini de la Muntele Athos prin omphalicism hesicasm, iconografia hindusă, islamică și creștină, toate se bazează pe simbolism, dar ele se adresează indirect relației cu divinitatea având o semnificație pur noetică (abstract intelectuală). Cel mai interesant tâlc al simbolurilor este referința și deschiderea acestora în timp și spațiu. O interpretare extraordinară a acestora își are însă originea în locul sacru (templu, biserică, pădure, grotă ș.a.), locul în care semnele delimitează o arie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este în relație directă cu conștiința sufletului. Despre toate acestea însă vom reveni în trecerea noastră printr-o altă conjuncție a spiralei noastre inițiatice, de la arhitectura universului în macrocosmos la cea interioară 213, către Lumină. Deci iată premizele arcului reflex noetic în raport cu cel fizic, în interrelație mnemică. 9. Hermeneutica ca metodă de interpretare în esoterism Biblia oracol divin Cine totuși a cununat trandafirul cu crucea?214 Dacă hermeneutica 215 este studiul principiilor generale ale interpretării biblice trebuie să admitem că metoda
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aibă particularități ale comportamentului său social și intim. Fiecare dintre noi, oglindă de reflecție sau refracție după caz, devine astfel capabil să reproducă acel ceva ce satisface pretenția estetică a omului de gust, dorință inefabilă a omului obișnuit. Arcul reflex noetic Calea sinaptică spre illuminare 393 "Hermes, Stăpân al lumii, ce locuiești în inimă, cerc al lunii,/ Rotund și pătrat, inventator al vorbelor limbii,/ ... profet pentru muritori..." Creierul reprezint( o lume tainic( (i (n acela(i timp stranie, ale c(rui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Iat( deci una dintre multiplele demonstra(ii (tiin(ifice (ntru existen(a (n noi a informa(iei, a Cuv(ntului. Proiec(ia transferului informa(ional (n con(tient se face (n mod reflex respect(nd legile sistemului nervos. Arcul reflex noetic care se realizeaz( (ntre subcon(tientul omului (i Dumnezeu prin aure sau revela(ii (n grade de ini(iere mediatic( tinde s( aduc( ca raport universului nivelul intensit((ii de reac(ie a fiec(rei entit((i de suflet uman
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe l(ng( orizontul spa(ial (i temporal al incon(tientului determinat poate de n(zuin(a formativ( proprie, genetic (i educa(ional fiec(ruia, exist( un sentiment anabasic sau catabasic destinic cu accente axiologice pozitive (i negative prin raport noetic. Reuniunea cu zona matriceal( a ideii se realizeaz( prin arcul reflex noetic, de unde (i (n(elegerea unui sens al c(ii spre iluminare a creierului uman prin intermediul sinapselor, a re(elei predominant bazale, (ntr-o mirabil( (nl(n(uire cu semenii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]