1,137 matches
-
că, deși rămași un stupid people, la limbi străine (de bunul simț) nu ne întrece nimeni! La fiecare treaptă a scării blestemate avem purtători de palavre, din canal până pe toate canalele comunicării, suntem cetățeni europeni, suntem identificați cu un neam nomad care de muncă nu prea știe; fătuțe vesele de pe la noi duc voioase în lumea largă solie de iubire fără frontiere, fără ziduri și perdea (fără a-și neglija neam iubirea de neam), în schimbul căreia primesc niscaiva creițari întru veșnica slavă
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Paula_romanescu_anul_caragiale_ne_es_paula_romanescu_1330935173.html [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
Canada. Cu toate că nu există un recensământ exact asupra populației lor, se estimează cu aproximație, un numar de 80 milioane, cvasi-totalitatea rromilor pierzând folosirea limbii lor strămoșești asimilându-se celor din țările care i-au primit. În mod general, rromii sunt nomazi, ceea ce nu de puține ori le-a creat dificultăți în privința integrării sociale, deoarece valorile lor și modul de viață diferit le-a creat neajunsuri, întotdeauna fiind supuși presiunilor populației majoritare, indiferent de țară de adopție. Obișnuință lor de a fi
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468492151.html [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
și țări și zări Și-ale morții depărtări ... Fie toamna cât de scurtă Numai dorul meu în hurtă Zboară lângă alte doruri Precum păsările-n stoluri Fie toamna cât de rece Numai dorul meu mai trece Ca o umbră grea, nomadă Între toamne să te vadă... Fie toamna cât de caldă Numai dorul meu se scaldă În a lacrimilor ploaie Când văzduhu-abia îl taie ... Fie toamna cât de tristă Numai dorul meu rezistă Neoprit din zbor prin lume Fără număr, chip
FĂRĂ NUMĂR, CHIP ŞI NUME (ANTI-MANEA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Fara_numar_chip_si_nume_romeo_tarhon_1384506922.html [Corola-blog/BlogPost/363162_a_364491]
-
cel mai probabil de o retragere a boșimanilor din calea altor populații apărute în decursul zecilor de mii de ani în Africa, cum sunt negroizii de pildă. Au făcut acest lucru pentru a-și apăra modul de viața de vânător-culegător nomad, în fața unor populații care trecuseră deja la practicarea agriculturii și sedentarizare, cum sunt de pildă frații lor hotentoții. Așa se face ca azi boșimanii sunt cei mai bine adaptați oameni la traiul în ținut secetos, știind să supraviețuiască cu apa
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_lumea_pierduta_a_doru_sicoe_1386991789.html [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
Cîmpia Bărăganului, iar prin trecătorile carpatine - spre șesul Panoniei și trecătorile alpine spre Italia și ținta multrîvnită a tuturor cuceritorilor timpului - Roma. În locul numit „Porțile de Fier”, Dunărea este „gîtuită” de stînci și putea fi trecută relativ ușor de către cavaleria nomadă. De aici, la fel ca și prin vadurile de pe cursul inferior la fluviului, se deschidea un spațiu operațional spre cea de-a doua Romă - Constantinopolul. Stăpînind gurile Dunării, oricine putea să țină sub control comerțul dintre Orient și „Pax Romana
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
de plute sau din bărci cioplite din trunchiuri nu necesita prea mari cunoștințe în ale construcției navale ori a navigației. Cu atît mai mult, chiar valea însăși a Dunării putea fi străbătută de la Est la Vest și îndărăt de cavaleria nomadă. După cum am mai menționat, din cauza condițiilor natural-climatice care semănau mai degrabă cu cele ale deșerturilor din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
de cavaleria nomadă. După cum am mai menționat, din cauza condițiilor natural-climatice care semănau mai degrabă cu cele ale deșerturilor din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut parte din statul dac al lui Burebista care și-a extins hotarele pînă la Bugul
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
de Dunăre și-a atins scopul în pofida uriașelor cheltuieli și eforturi legate de edificarea unor limesuri terestre. Incursiunile triburilor germanice practic au încetat pentru o perioadă de aproape o sută douăzeci de ani. Tentativele dacilor liberi și ai aliaților lor nomazi de a respinge legiunile romane la sud de Dunăre s-au soldat cu eșec. Retragerea romană a avut loc în anul 271 și a fost făcută din inițiativa autorităților romane mai mult din cauza unor factori de ordin intern. Imperiul se
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
de ani (!), în anul 837, flota bizantină, învingînd rezistența garnizoanelor inamice, a reușit să-i elibereze din captivitatea bulgară pe cele cîteva zeci de mii coloniști fără voie și pe copiii lor născuți în captivitate. Această aventură ne demonstrează că nomazii cuceritori niciodată nu au putut stăpîni efectiv aceste teritorii din cauza lipsei unei flote militare. Anticipînd evenimentele, vom menționa că turcii nu ar fi reușit să cucerească Constantinopolul dacă nu și-ar fi construit o flotă puternică care a închis etanș
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
cursul mijlociu al Niprului. Această ramură, din punct de vedere geopolitic, a fost defavorizată prin faptul că nu a avut ieșire la mările calde. Calea spre Marea Baltică i-a fost îngrădită de popoarele baltice fino-ugrice, iar spre Marea Neagră - de semințiile nomade de stepă. Acest handicap a dictat politica externă a formațiunilor statale ale vechilor ruși: Rusia Kieveană și cnezatele care au luat naștere pe ruinele acesteia. Formarea Rusiei Kievene este legată de așa zisa „teorie normană”[xi]. Slavii răsăriteni erau divizați
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
fi dorit să ajungă împărat în locul lașului Honorius, deși, Aetius nu a avut niciodată asemenea veleități. [ix] Federații (în latină: „Foederis”) erau popoarele barbare pripășite în Imperiu. Ei căutau adăpost în interiorul limesului roman, fiind amenințați cu distrugerea de către alte popoare nomade. Imperiul le acorda subvenții și îi înzestra pe federați cu loturi de pămînt în schimbul serviciului de pază de-a lungul granițelor sale. [x] Themă - unitate teritorial-administrativă în Imperiul Bizantin după reforma administrativă întreprinsă de împăratul Herakleios (Iraclie) în anul 622
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
nu se bagă una , În treaba celeilalte.Una-i Legislativul,Ce Parlamentul are,Si, după analiza,Face legiferare,Alta-i Executivul,Ce execută legi,Emite ordonanteSi hotărâri intregi.Cea Judecătorească,Cu pumnu-n piept se bate... XX. EU AM UN SUFLET NOMAD, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014. Eu am un suflet nomad, Iute mă ridic când cad; Chiar de ma-mpinge dușmanul, El tot nu-mi taie elanul... Ba, mai mult, ma-nversunez, Și cum
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
legiferare,Alta-i Executivul,Ce execută legi,Emite ordonanteSi hotărâri intregi.Cea Judecătorească,Cu pumnu-n piept se bate... XX. EU AM UN SUFLET NOMAD, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014. Eu am un suflet nomad, Iute mă ridic când cad; Chiar de ma-mpinge dușmanul, El tot nu-mi taie elanul... Ba, mai mult, ma-nversunez, Și cum să-l înfrunt visez, Căci dusmanu-i demagog Nu-i bun nici de epilog. E puternic, că sunt
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
de epilog. E puternic, că sunt mulți, Numai că nu poți să-l uiți... Se-aliaza în prostie Și fac front în agonie... Dar, o vorbă veche spune: Că mai bine râde, cine ... Citește mai mult Eu am un suflet nomad,Iute mă ridic când cad;Chiar de ma-mpinge dușmanul,El tot nu-mi taie elanul...Ba, mai mult, ma-nversunez,Si cum să-l înfrunt visez,Căci dusmanu-i demagogNu-i bun nici de epilog.E puternic, că sunt mulți
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
păstrează vechimea ei, origina sa indostană, și nu e lipsit de interes de a studia o limbă indiană în mijlocul Europei. Prin limba lor, Țiganii se cred mîndri, disprețuiesc pe celelalte popoare și trăesc în caste deosebite, păstrîndu-și obiceiurile și viața nomadă.... Limba i-a făcut să respingă cultura și prin ea au putut îndura la noi în țară viața de robie în timp de 400 de ani”(pag. 30,Schiță despre Țígani, traducerea românească de la 1900 a lui Gh. Ghibănescu) A
ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
-
Kateryna”: „Nu vă iubiți cu muscali,/ Fete sprâncenate,/ Că muscalu-i străin vouă/ Joc de voi își bate!”. Alexandr Sergheevici Pușkin, exilat în Basarabia, dar beneficiar al unui regim de bejenie princiar, scria cu dispreț, pe la 1821, că moldovenii erau „țigani nomazi” și că Basarabia era sfântă numai pentru că era aureolată de „slava rusească”. Tot el, poetul, se vedea pe sine între moldovencele cochete ca un zeu printre imbecile, iar printre moldovenii triști ca un leu între maimuțe sau ca un armăsar
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
le-au pus în sarcina hoților veniți din România și mai ales, a țiganilor despre care au uitat complet când ei înșiși propovăduiau foarte necesarul drept de libertate a acestora de a călători deoarece prin sorgintea lor sunt un popor nomad?! Deci, când au mințit, atunci sau acum când francezii i-au adunat cu forța pe țigani și înainte de a-i expedia în România le-au plătit câte o sută de euro ca să scape de ei?! Dar ce părere să ne
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1417528372.html [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
rusă sub denumirea de poliani, drevliani, krivici, viatici, volâniani, severiani, tverti, ulici (cei din zona lacului Ilmen, pe cursul inferior al Dvinei, Niprului, Volgăi, pe Oka, Moscova, Bug, în apropierea Mării Negre și Dunării). Stepele nord-pontice au fost invadate de triburi nomade de păstori și războinici din Asia Centrală (huni, avari, bulgari, chazari, pecenegi, uzi, cumani) cărora slavii le opuneau rezistență sau uneori se aliau cu unii dintre aceștia în expediții de jaf care vizau miraculoasele bogății ale Imperiului Bizantin. Slavii din regiunea
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
turanică. Posesiunile lor erau formate din două părți inegale după suprafață: cele situate între Nistru și Volga (Itil) Deșt-i-Kîpceak (Stepa Cumanilor) și cele din Cîmpia Română. Între ele se intercala Arcul Carpatin. La sud, posesiunile cumane erau hotărnicite de Dunăre. Nomazii cumani încă nu se învățaseră să escaladeze asemenea obstacole naturale precum munții și rîurile late. În afară de aceasta, Regatul Ungar, care stăpînea Transilvania și Imperiul Bizantin, posesiunile căruia se aflau la sud de Dunăre, erau prea puternici pentru cumani. Partea apuseană
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Europei, ea fiind unicul mare fluviu european care curge pe orizontală (de la Vest - spre Est) și nu pe verticală (de la Sud - la Nord sau de la Nord - la Sud), precum celelalte fluvii europene. Valea Dunării oferea condiții propice pentru imixiunea cavaleriei nomade. Oricum, deși se puteau folosi de nave, totuși tătaro-mongolilor le era mai lesne să folosească procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a fost preluat pentru o perioadă nu prea mare de timp de către Marele Ducat al Lituaniei. În spațiul românesc demarează din nou procesul de formare a statului, întrerupt în repetate rînduri de invaziile nomade. De data aceasta nu mai era vorba de efemere formațiuni prestatale, precum tot felul de țări, cnezate, voievodate sau jupanate efemere (de genul celor ale lui Dobrotiță, Ioan, Farcaș, Seneslau, Menumorut sau Gelu), ci de state în toată puterea cuvîntului
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
întîlnesc. Un documentar despre un loc atemporal realizat de un tînăr regizor cu ochi de pictor. (Cristina Corciovescu, critic de film) Premii. Mențiune specială la Locarno 4.Căutare/Quest Într-o lume a plasticului și a reciclării, doi prieteni, dogari nomazi cu un ritm de viață aparte, pricepuți la lucruri de care nu prea mai e nevoie, fără bunuri împovărătoare, nici măcar un ceas, își găsesc timp să caute sensuri. Sau lipsa lor. În această existență marginală, care l-ar entuziasma pe
Proiecţii premiate rulează la Open Soros SocietyMovies by http://www.zilesinopti.ro/articole/4168/proiectii-premiate-ruleaza-la-open-soros-society-movies [Corola-blog/BlogPost/98441_a_99733]
-
grijă și fără grabă o gamă largă de produse, în grămezi identice, pe fiecare măsuță. Mereu am fost fascinat de alegerea produselor: pixuri, carnețele, plasturi, joculețe, brelocuri. Cu siguranță, ele reflectă cererea, cutiile cu plasturi fiind nelipsite din oferta surdo-muților nomazi, la fel cum pachetul de șervețele este veșnic prezent în geanta oricărei femei românce care se respectă, indiferent de generație sau context. „I wanna wish you a Merry Christmas”, răsună zgomotos din telefonul domnului în vârstă, care ocupă scaunul de
„I wanna wish you a Merry Christmas". Frânturi de viață în trenul de Moldova by https://republica.ro/batranul-care-asculta-zgomotos-la-telefon-zi-wanna-wish-you-a-merry-christmas-in-trenul-de-moldova-scuza [Corola-blog/BlogPost/339071_a_340400]
-
șoimul singuratic / în peșterăde stâncă, pe-un munte păduratic.[ 7] 3. Începutul conștientizării conceptului de patrie Primelecinci secolealeînceputuluimileniului unu al erei noastre, pentru lumea mediteraneană,auînșiruirede interpuneri umane cu obiceiurile, datinile, ritualurile lor mistice, primitive. Acolo trăiau grupurile de popoare nomade, barbare, ce respectau cu strictețe vechile legi ale clanurilor, sfidătoare însăfațăde cultura celorlalte popoare stabile, în special cea greacăși romană, pe ruinele cărora s-au așezat pentru locuire în noile patrii. Conceptul patrie, folosit înainte în lumea romanădoar în cazul
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Mahomed(în arabă Mohamed - Cel lăudat - 570-632), fondatorul islamismului/mahomedanismului, s-a născut și a predicat la Mecca începând cu anul 610. Învățăturile divine, transmise de arhanghelul Gabriel, repetate au format Coranul. Mahomed a fost cel care a unificat triburile nomade arabe, este cel care a decis ca toți credincioșii să se incline spre Kaba din Mecca, Ierusalimul rămânând al doilea oraș sfânt al islamului. Cf. adaptare ed. Cartier, Dicționar Enciclopedic, editura Codex, București, 2003. [9]Idem. nr.8. [10]Idem
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]